Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat luni, într-o postare pe Facebook, că a sesizat Parchetul European în legătură cu achiziția microbuzelor electrice pentru elevi, după ce Corpul său de control a identificat nereguli semnificative în procedurile derulate de consiliile județene.

„Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziției microbuzelor electrice pentru elevi.”, a transmis ministrul. El a precizat că va trimite concluziile verificărilor și către Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Consiliul Concurenței: „De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Consiliul Concurenței a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene.”

Ministrul justifică decizia prin existența unor „disfuncționalități care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizați banii europeni.”

Pîslaru amintește că apelul de proiecte „Microbuze electrice pentru elevi” a fost conceput pentru a sprijini comunitățile locale și pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport modern și sigur. Totuși, verificările făcute de MIPE în documentele transmise de consiliile județene arată un mod de implementare „neuniform și lipsit de o coordonare centralizată.”

În locul unor achiziții integrate, județele au organizat proceduri separate, cu specificații și prețuri diferite. În total, au fost 74 de achiziții derulate individual de către 40 de județe.

Această descentralizare, arată ministrul, a dus la „diferențe semnificative de preț între microbuze similare și lipsa unor justificări clare privind diferențele majore de cost.”

MIPE a identificat variații majore în prețul aceluiași tip de microbuz electric (16+1 locuri): „Între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele.”

Ministrul semnalează și întârzieri la livrare, cât și valori de trei ori mai mari față de prețul minim existent pe piață: „Nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferențele majore de cost”, subliniază Pîslaru.

Aceste diferențe ridică suspiciuni privind posibile înțelegeri între companii („preț de cartel”), prețul nereprezentând o imagine reală a prețurilor practicate pe piață.

În aceste condiții, neconformitățile ar putea genera prejudicii bugetare, ceea ce ridică îndoieli privind eficiența și economicitatea utilizării fondurilor PNRR și a bugetului național.

Pîslaru semnalează și neconcordanțe între localitățile declarate ca beneficiare și cele care au primit efectiv microbuzele: „Există diferențe între listele localităților beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finanțare și localitățile care au primit în final microbuze conform proceselor verbale de predare/primire.”

Toate aceste nereguli au fost transmise instituțiilor abilitate, respectiv Parchetului European, Departamentului pentru Luptă Antifraudă și Consiliului Concurenței.

Ministrul mai subliniază că MIPE nu poate decide vinovații, neavând „rolul de procuror sau de judecător.” În schimb, instituția are obligația de a învăța din aceste situații și de a îmbunătăți procedurile viitoare: „Vom lucra împreună cu ministerele de linie pentru ca viitoarele apeluri de proiecte europene să includă obligativitatea unei analize de piață solide, a unor prețuri de referință realiste și a unei coordonări mai eficiente între instituții.”

În final, Pîslaru reafirmă principiul responsabilității în gestionarea banilor publici și avertizează că nu va tolera neregulile.

„România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil. Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă și transparentă depinde însăși modernizarea României. Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare și nu voi tolera niciodată asemenea situații”, conchide ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

ICI București a participat la Financial Intelligence Awards Gala, eveniment organizat în seara zilei de 4 decembrie 2025. Gala a reunit reprezentanți ai companiilor, ai instituțiilor publice și ai comunității de afaceri, într-un cadru dedicat dialogului, networkingului și recunoașterii performanțelor obținute pe parcursul anului.

Prezența ICI București la această ediție reflectă interesul constant al institutului pentru conectarea cercetării și inovării tehnologice cu dinamica mediului economic și cu evoluțiile din societate. Evenimentul a oferit un prilej potrivit pentru întâlniri și schimburi de idei între actori importanți ai ecosistemului de business, într-un context care încurajează colaborările și inițiativele cu impact pe termen lung.

Financial Intelligence Awards Gala este organizată anual de Financial Intelligence, una dintre cele mai active platforme de informare economică din România, cunoscută atât pentru calitatea conținutului jurnalistic, cât și pentru inițiativele sale dedicate mediului de afaceri. Prin ceremonia de premiere, gala aduce în atenție companii și profesioniști care s-au remarcat prin rezultate și acțiuni relevante în anul care se încheie, menținând totodată o tradiție a întâlnirilor de înalt nivel în peisajul economic românesc.

Pentru a atenua exodul medicilor români, ministrul sănătății propune o schimbare legislativă clară care să reducă birocrația și să încurajeze intoarcerea specialiștilor înapoi în sistemul de sănătate din România. 

„Tot mai mulți medici români plecați în Europa vor să se întoarcă acasă. (…) Dar există încă un obstacol dureros: birocrația. (…) De aceea, propun și susțin o schimbare legislativă clară: medicii români din Europa să se poată transfera direct pe posturile vacante din România, pe care le voi face publice pe pagina de internet a Ministerului Sǎnǎtǎții, exact cum se face între spitale din țară – simplu, transparent, corect pentru toată lumea”, a transmis ministrul Alexandru Rogobete.

O problemă majoră identificată la nivelul Ministerului Sănătății rămâne birocrația excesivă care îngreunează exagerat procesul de reîntoarcere al medicilor și care îi descurajează în același timp pe medici. Potrivit ministrului Alexandru Rogobete, „sunt medici care așteaptă luni întregi după o hârtie, după o semnătură, după o aprobare banală”: „Sunt medici care așteaptă luni întregi după o hârtie, după o semnătură, după o aprobare banală.”

Alexandru Rogobete susține că acest blocaj este unul „administrativ”, „creat de birocrați cu funcții care nu mai înțeleg că rolul lor este să sprijine sistemul, nu să-l saboteze.”

„Sunt hotărât să deschidem ușile pentru cei care vor să revină acasă. Nu mă sperie rezistența unora. Vechile obiceiuri trebuie schimbate. România se face bine. Și se va face – cu profesioniști, cu curaj și cu încredere”, a mai adăugat acesta.

Citiți și: Raport OCDE: România se confruntă cu cel mai mare exod de medici din lume. O treime au emigrat, căutând perspective mai bune de carieră și remunerație