Connect with us

#RO2019EU

România încheie turul de forță al prezentării priorităților președinției Consiliului UE în Parlamentul European. Cum a răspuns ministrul George Ciamba la provocările vitale privind viitorul Europei

Published

on

Ministrul delegat pentru afaceri europene, Gerorge Ciamba, a prezentat astăzi, 29 ianuarie, prioritățile Președinței la Consiliul UE în fața Comisiei Afaceri Constituționale (AFCO) a Parlamentului European. Prezența ministrului delegat în fața acestei comisii este ultima din seria de dialoguri ale miniștrilor români cu membrii PE, din ultimele două săptămâni, și se înscrie într-o tradiție a statelor membre care dețin Președinția Consiliului de a stabili și îmbunătăți relațiile inter-instituționale de cooperare cu celelalte instituții ale UE, precum Comisia și Parlamentul, pe perioada celor șase luni de mandat. 

George Ciamba a amintit cei patru piloni principali pe care se fundamentează agenda de lucru a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și care se vor reflecta în acțiunea punctuală a Președinției României în diferitele formate decizionale ale Consiliului, precum și în evenimentele ce urmează a fi derulate pe parcursul mandatului:

1. Europa convergenței: asigurarea convergenței și coeziunii în scopul unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toți cetățenii și statele membre prin creșterea competitivității și reducerea decalajelor de dezvoltare, progres social, promovarea conectivității și a digitalizării, stimularea antreprenoriatului și consolidarea politicii industriale.

2. Europa siguranței: consolidarea unei Europe sigure printr-un plus de coeziune între statele membre în fața noilor provocări de securitate ce amenință siguranța cetățenilor și sprijinirea inițiativelor de cooperare în domeniu.

3. Europa, actor global: consolidarea rolului global al Europei prin continuarea procesului de implementare a Strategiei Globale, asigurarea resurselor necesare la nivelul Uniunii, promovarea politicii de extindere, acțiunea Uniunii în vecinătate și implementarea angajamentelor globale ale UE.

4. Europa valorilor comune: stimularea solidarității și coeziunii Uniunii prin promovarea politicilor privind combaterea discriminării, egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și creșterea implicării cetățenilor în dezbaterile europene.

De asemenea, ministrul delegat a ținut să exprime mulțumirea Președinției române față de PE pentru dialogul foarte activ dintre acesta și guvernul României din ultimele luni și să exprime speranța că, în calitate de co-legiuitori, Consiliul și Parlamentul vor coopera strâns în continuare:

,,Am încredere în faptul că cooperarea noastră strânsă, în calitate de co-legiuitori, va permite promovarea dosarelor europene asupra cărora vom lucra împreuna pentru ca în acest fel să abordăm principalele îngrijorări ale cetățenilor europeni și să aducem rezultatele pe care aceștia le doresc.”

George Ciamba a făcute referire în declarația sa și la dosarele cu miză pentru Comisia AFCO, precum viitorul construcției europene, pachetul pentru alegeri libere în contextul alegerilor europarlamentare, consolidarea comunicării europene cu cetățenii, Registrul Transparenței și dosarul privind dreptul de anchetă al PE.

În ceea ce privește dezbaterea privind viitorul Europei, ministrul român a vorbit despre organizarea unor dezbateri în plenul PE cu participarea liderilor europeni și despre nevoia de a stabili încă de pe acum care sunt așteptările cetățenilor și cum se va răspunde acestora. În acest sens, Summitul de la Sibiu din luna mai va fi un moment bun pentru a comunica mai bine cu cetățenii și pentru a transmite un mesaj de unitate la nivel european:

,,Președinția a discutat pe 8 ianuarie despre cum poate comunica mai bine Europa și ne dorim să continuăm acest subiect de mare importanță. Prin intermediul summit-ului de la Sibiu vom transmite un mesaj de unitate la nivel european. Ar trebui să folosim timpul rămas la dispoziție pentru a pune în aplicare dispoziții și măsuri care să dovedească că UE poate să-și respecte promisiunile făcute cetățenilor.”

Referitor la pachetul pentru alegeri libere în contextul alegerilor pentru PE, ministrul delegat pentru afaceri europene a dorit să sublinieze importanța combaterii dezinformării și a răspândirii de informații false:

,,Trebuie să ne asigurăm că cetățenii pot alege liber înainte de a se pronunța la urne. Consolidarea comunicării europene devine cheie; avem nevoie de un instrument coerent de comunicare în ceea ce privește avantajele UE care presupune un efort comun din partea statelor membre și a instituțiilor UE. Discuțiile din Consiliul Afaceri Generale au arătat foarte clar că ar trebui să ne apropiem  mai multe de cetățeni prin comunicare. Consiliul a fost invitat să-și continue activitatea în ceea ce privește răspândirea informațiilor false și să vină cu un raport în martie 2019. Planul de inițiativă prezentat de Înaltul Reprezentant pe 5 decembrie reprezintă o contribuție importantă în acest sens.” 

,,Președinția română este de părere că statele membre trebuie să ofere un răspuns amplu, care să se concentreze pe dimensiunea atât internă, cât și externă, pe termen lung, dincolo de alegerile europene, și asigurându-se în permanență de respectarea drepturilor fundamentale”, a adăugat Ciamba.

În ceea ce privește Registrul Transparenței și Regulamentul privind dreptul de anchetă al Parlamentului European, ministrul delegat a afirmat că Președinția dorește să interacționeze cu Parlamentul și Comisia pentru a se ajunge la o soluție de compromis având în vedere pașii importanți făcuți de către legislativul european și cu precădere de Comisia AFCO în vederea asigurării unei transparențe cât mai mari și tragerea la răspundere. În aceeași măsură, dreptul de anchetă al PE este un dosar crucial în care Președinția speră să progreseze în timpul limitat pe care îl are la dispoziție, considerând că nu există o poziție comună a celor trei instituții, fiecare fiind îngrijorată cu privire la unele prevederi care le-ar afecta.

Eurodeputații care sunt membri în Comisia AFCO, și care au participat la prezentarea făcută de George Ciamba privind prioritățile Președinției române, au făcut o serie de comentarii și au adresat întrebări punctuale pe marginea subiectelor la care a făcut referire ministrul delegat. Printre acestea amintim comentariile și înrebările europarlamentarilor Ramon Jauregui Atonda (S&D, Spania), respectiv Cristian Preda (PPE, România) referitor la lipsa de acțiune a Președinției române de a obține un acord în discuțiile legate de Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și soluția pe care ar propune-o pentru respectarea dorinței și dreptului la vot în alegerile europene al cetățenilor britanici în condițiile extinderii Brexit, respectiv poziția Președinției cu privire la susținerea vârstei minime de 16 ani pentru implicarea tinerilor europeni în inițiative civice, precum Inițiativa Cetățenească Europeană. 

Răspunzând îngrijorărilor politicianului spaniol, ministrul delegat pentru afaceri europene a dorit să dea asigurări în privința faptului că Președinția română este pe deplin angajată în discuțiile legate de Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, fiind o chestiune strategică pentru țara noastră:

,,Dacă nu reușim să atingem rezultate bune pe acest dosar, noi vom avea cel mai mult de suferit. Lucrăm în cooperare strânsă cu PE și ne bazăm pe experiența bună a președințiilor anterioare, cea bulgară și austriacă, avem și debriefing-uri pe marginea activității desfășurate. Suntem hotărâți să lucrăm pe partea strategică și tactică, dar avem mare nevoie de ajutor din partea PE. Dacă nu vom reuși să avansăm pe CFM, vor fi întârziate și termenele acțiunilor Comisiei Europene. Am discutat în Consiliu care sunt dosarele care pot și care trebuie să avanseze cel mai repede cu putință pentru că unele vor expira. De aceea, este o prioritate de vârf pentru noi”. 

Cât despre întrebarea referitoare la alegerile europene din Marea Britanie în cazul în care termenul pentru ieșirea acesteia din UE ar fi extins, ministrul delegat nu a putut oferi un răspuns clar, ci a mers mai degrabă pe ideea că ,,guvernul britanic trebuie să ofere clarificări și să vină cu soluții concrete” și pe faptul că ,,trebuie să accelerăm măsurile de contingență la nivelul UE, care necesită lucrul la nivel național pentru că fiecare stat membru are o legislație diferită”. De asemenea, Ciamba a oferit reasigurări în privința promisiunilor făcute de premierul britanic pentru respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni, care ,,nu vor fi afectate nici în cazul unui scenariu de ieșire forțată a Regatului Unit din UE”.

Ministrul delegat a răspuns la întrebarea eurodeputatului Cristian Preda privind vârsta minimă de 16 ani pentru implicarea tinerilor din UE în acțiuni civice afirmând că ,,pe parcursul președinției avem proiecte interesante care îi vizează pe tineri și implicarea acestora în chestiuni europene”. Iar în privința vârstei de implicare, ministrul a răspuns că este ,,vorba despre decizii care pot fi luate la nivel național, dar președinția încurajează orice fel de măsuri de comunicare la nivel european pentru o mai bună implicare a tinerilor, care trebuie informați în privința lucrurilor bune pe care UE le aduce în viata tututor și protejați de informațiile false”, a conchis acesta.

 

Comisia Afaceri Constituționale (AFCO) a Parlamentului European este un organism specializat care se ocupă de gestionarea dosarelor privind aspectele instituționale ale procesului de integrare europeană, punerea în practică a Tratatului de la Lisabona, viitorul arhitecturii instituționale, cooperarea inter-instituțională eficientă cu Comisia și Consiliul UE, dialogul cu parlamentele naționale și discutarea efectelor instituționale ale proceselor de extindere ale UE sau de retragere a unui stat membru.

 Așa cum precizam la începutul materialului, intervenția ministrului delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, în fața Comisiei AFCO a PE, a fost ultima din seria de dialoguri ale miniștrilor români cu membrii PE privind prioritățile Președinției României la Consiliulul UE, începută în urmă cu două săptămâni. Dialogul cu PE a fost marcat oficial prin prezentarea priorităților pentru cele șase luni de mandat de către premierul Viorica Dăncilă, pe 15 ianuarie, în plenul de la Strasbourg.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

Directiva gazelor negociată de președinția României la Consiliul UE protejează Europa de monopolul Rusiei: Germania a refuzat să acorde conductei Nord Stream o derogare de la directiva europeană

Published

on

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”

Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.

Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, în Bavaria: România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez când a exercitat președinția Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat marți, în cadrul vizitei pe care o efectuează în landul german Bavaria, că România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis, aflat în Bavaria pentru a participa la ședința guvernului bavarez și la reuniunea anuală a grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale, i-a mulțumit lui Markus Söder, prim-ministrul Bavariei și președintele CSU, pentru invitație.

”Apreciez acest gest și mă bucur foarte mult să mă întâlnesc astăzi cu dumneavoastră și cu Guvernul bavarez. Este cunoscut faptul că relațiile dintre România și Bavaria sunt unele foarte deosebite. Noi avem o relație care durează de foarte mulți ani. Cred că este foarte important să semnalăm faptul că relația noastră, și pentru România, și pentru germanii din România care trăiesc în Bavaria – reprezintă o punte deosebită între România și Bavaria. În acest sens, stimate domnule Prim-ministru, sunt foarte bucuros că subliniați acest lucru și spuneți că este o punte. Acest lucru, pentru noi, este foarte valoros”, a spus Iohannis, în limba germană, informează Administrația Prezidențială.

În context, președintele a menționat că i se pare ”important faptul că Guvernul românesc și cel bavarez din nou se întâlnesc”.

”Va exista o reuniune a comisiei mixte România-Bavaria și lucrul acesta este foarte important nu doar pentru relațiile politice, ci, bineînțeles, și pentru relațiile economice, pentru că sunt investitori români și bavarezi care vin aici”, a completat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde va participa și va susține o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și va prezenta viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

”Astăzi avem posibilitatea de a vorbi despre teme europene. În acest sens, sunt sigur că vom vorbi și despre ceea ce am făcut noi în Europa. În acest context, doresc să spun că România, pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez. Vom aborda teme precum Brexit, Bugetul Multianual și încă multe alte teme. Cred că împreună vom reuși să ajungem la unele concluzii pozitive și ne doresc astăzi, și aici, și la Seeon, o zi frumoasă!”, a conchis Iohannis.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending