Connect with us

NATO

România intră în elita țărilor care folosesc sisteme de apărare Patriot: Ministerul Economiei și compania americană Raytheon au semnat acordul pentru înzestrarea Armatei cu sisteme Patriot

Published

on

Ministerul Economiei, prin S.C. Aerostar S.A. (Bacău), și compania americană Raytheon International Defence System au semnat miercuri la sediul Guvernului Memorandumul de înțelegere care va permite lansarea programului de înzestrare a Armatei României cu sisteme de apărare aeriană Patriot.

Documentul prevede transferul de tehnologie și asistența tehnică necesară pentru modernizarea și retehnologizarea echipamentelor existente, precum și asigurarea suportului tehnic specific pentru sistemele de rachetă Patriot. Semnarea memorandumului permite astfel lansarea efectivă, în cursul acestui an, a procedurilor pentru achiziționarea primului sistem Patriot din dotarea Armatei României, în concordanță cu Planul de înzestrare pentru 2017 – 2026 și în contextul angajamentelor României ca stat partener în flancul estic al NATO şi partener strategic în relaţia cu SUA”, informează Guvernul într-un comunicat de presă.

Acordul a fost anunțat și salutat de către premierul Mihai Tudose în debutul ședinței de Guvern de miercuri, subliniind că aceasta este a cincea mare firmă americană care în ultimele două luni își ia un angajament privind transferul tehnologic în România.

 

”România face pași concreți în ceea ce privește revitalizarea industriei de apărare. Astăzi s-a semnat un nou acord de parteneriat economic între o firmă românească privată, Aerostar Bacău, și una dintre cele mai mari companii din lume, Raytheon, producătorii rachetelor Patriot, care vin și investesc la noi în țară, cu tot cu transfer de tehnologie. Raytheon este a cincea mare firmă americană care își ia angajamentul în ultimele 2 luni de a investi în România”, a scris Tudose pe Facebook.

La ceremonia de semnare a documentului care a avut loc la Palatul Victoria au fost prezenţi, alături de premier, ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, ministrul Economiei, Gheorghe Șimon, consilierii de stat Lucian Foca, Florin Vodiță, Felix Rache și Ramona Lohan, și ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm.

Românii fac primul pas către participarea la producerea și mentenanța fiecărui sistem Patriot furnizat României”, a spus Tom Laliberty, vicepreședinte al diviziei Integrated Air and Missile Defense a companiei americane Raytheon, la semnarea Memorandumului de Înțelegere care pregăteşte terenul pentru participarea industriei de apărare românești la programul Patriot.

Memorandumul mai oferă companiei româneşti Aerostar, din Bacău, ocazia de a comercializa echipamente și servicii de întreţinere către alte 13 țări, care dețin împreună peste 220 de sisteme Patriot.

”Reprezentanții celor două companii semnatare, Grigore Filip, președinte, director general S.C. Aerostar S.A., respectiv, William Schmieder, președinte Raytheon International Defence System, au evidențiat faptul că acesta este un prim pas al unei colaborări de durată, care include România în programele majore de achiziții în domeniul apărării. Vor fi create astfel oportunități pentru implementarea noilor tehnologii de vârf în domeniu, iar dezvoltarea celui mai avansat sistem antirachetă constituie nu doar o garanție de securitate pentru România, ci și îndeplinirea unor angajamente asumate de România ca stat partener în cadrul NATO”, mai informează Guvernul.

Citiți și Ambasadorul SUA la Bucharest Forum: România va intra în elita celor 12 state care folosesc rachete Patriot, sistem interoperabil cu forțele armate ale Statelor Unite

Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a declarat la finalul lunii trecute că până la finalul acestui an Armata română va achiziţiona primul sistem Patriot, solicitarea din partea țării noastre fiind ca plata să fie făcută eșalonat, iar mentenanța să fie realizată în România.

Anunțul aprobării unei posibile vânzări de rachete Patriot către România a fost făcut de către Agenția Americană pentru Apărare – o structură a Pentagonului – în ziua în care România și SUA au aniversat două decenii de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Rachetele Patriot reprezintă un sistem de apărare avansat de tip sol-aer împotriva avioanelor sau rachetelor de croazieră sau balistice. Rachetele Patriot sunt deţinute de 12 ţări: Statele Unite, Olanda, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită, Kuwait, Taiwan, Grecia, Spania, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite.

Un sistem Patriot este alcătuit din patru elemente: sistemul radar, centrul de control şi generatorul de energie electrică, turnurile de comunicaţii şi lansatoarele de rachete instalate pe camioane.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

NATO

Germania şi Lituania au semnat la Vilnius un acord de cooperare militară care va permite ca soldaţii din fiecare dintre cele două ţări aliate în cadrul NATO să poată staţiona pe teritoriul celeilalte

Published

on

©Lithuanian MOD/ Twitter

Germania și Lituania au semnat marți, la Vilnius, un acord de cooperare militară care formează baza juridică pentru ca soldații din fiecare dintre cele două țări aliate în cadrul NATO să poată staționa pe teritoriul celeilalte, a precizat Ministerul lituanian al Apărării, conform DPA, citat de Agerpres.

Acordul, care a fost semnat de viceministrul apărării lituanian Vytautas Umbrasas şi de ambasadorul Germaniei la Vilnius, Matthias Sonn, se adaugă statutului existent al forţelor NATO.

”Germania este cel mai important aliat şi susţinător al stabilităţii şi al securităţii europene”, a declarat Umbrasas, potrivit unui comunicat de presă. 

Ca parte a protecţiei sporite pentru flancul estic al NATO, Bundeswehr-ul (armata germană) conduce un batalion al Alianţei Nord-Atlantice în Lituania.

Inițiativa pentru semnarea acestui acord a venit din partea Germaniei, care este văzut drept partener esențial în modernizarea armatei lituaniene, care foloseşte echipament şi sisteme de armament germane.

Lituania a achiziţionat din Germania vehicule de luptă pentru infanterie Vilkas, în baza contractului în valoare de peste 385 de milioane de euro, încheiat în 2016, obuziere autopropulsate PZ2000, transportoare blindate blindat M577 şi multe alte elemente de tehnica militară.

Continue Reading

NATO

NATO: Alianța Nord-Atlantică a aprobat noul plan de apărare pentru Polonia și țările baltice după ce s-a ajuns la un compromis cu Turcia

Published

on

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat marţi noul plan de apărare pentru Polonia şi statele baltice, după ce s-a ajuns la un compromis cu Turcia, care anterior s-a opus, informează AFP citând surse diplomatice, informează Agerpres.

Ankara a solicitat de câteva luni partenerilor săi din NATO să îi ofere mai mult sprijin în lupta sa împotriva miliţiilor kurde din Siria pentru a permite intrarea în vigoare a acestui plan, care este, de fapt, o actualizare a versiunii din 2010 cu privire la care s-a ajuns la un acord în luna decembrie.

Conţinutul planului este secret, însă oficialii lituanieni au declarat în mod repetat că ceea ce încearcă să obţină sunt consolidarea apărării aeriene şi o desfăşurare mai rapidă a forţele NATO în caz de criză. Toate aceste pe fondul tensiunilor cu Rusia, în special după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 de către Moscova.

“Problema a fost rezolvată şi planurile sunt aprobate”, a declarat pentru AFP ministrul lituanian de externe Linas Linkevicius, care a salutat “acţiunea constructivă” a Turciei.

Aceste informaţii au fost confirmate de o sursă diplomatică de la Bruxelles.

Turcia bloca încă de anul trecut planul NATO cu privire la apărarea ţărilor baltice şi a Poloniei deoarece Alianţa Nord-Atlantică nu recunoaşte drept ”organizație teroristă” o miliţie kurdă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending