Connect with us

U.E.

România își începe astăzi mandatul președinției anuale a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Care sunt obiectivele țării noastre

Published

on

România a preluat astăzi, în mod oficial, președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, mandatul țării noastre având durata de un an de zile de la 1 noiembrie 2018 la 31 octombrie 2019.

Ceremonia de preluare a preşedinţiei rotative a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării de către România a avut loc, în mod simbolic, pe 19 octombrie, la finalul Forumului Anual al SUERD, găzduit la Sofia de președinția Bulgariei.

FOTO: Victor Negrescu/ Facebook

Potrivit MAE, România îşi propune să promoveze patru tematici pe durata mandatului: îmbunătăţirea conectivităţii şi mobilităţii în regiunea Dunării prin promovarea transporturilor, turismului, digitalizării şi a contactelor între oameni; revigorarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării prin crearea de sinergii între toţi actorii implicaţi şi Comisia Europeană, precum şi a operaţionalizării Secretariatului Strategiei UE pentru Regiunea Dunării; schimburi de experienţă pe ariile prioritare ale macro-strategiei, respectiv dezvoltarea transnaţională a clusterelor prin schimbul de bune practici între entităţile participante la Strategia UE pentru Regiunea Dunării.

Preşedinţia română a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării se va desfăşura sub genericul “Întărim coeziunea pentru o prosperitate comună în regiunea Dunării”, prin intermediul căruia s-a dorit o sinergie cu motto-ul Preşedinţiei României la Consiliul UE din primul semestru al anului viitor, “Coeziunea, o valoare comună europeană”.

Calendarul Preşedinţiei române a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării conţine peste 50 de reuniuni şi evenimente tematice.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj către liderii europeni reuniți la Bruxelles: ”Dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, 100.000 de proiecte riscă să nu mai fie terminate pe fonduri europene”

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) și-a exprimat joi speranța că reuniunea Consiliului European de joi și de vine va face pași concreți înspre adoptarea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar european pentru politică regională a amintit că apelul său inițial ”a fost ca adoptarea acestuia să se realizeze pe perioada Președinției României la Consiliul UE – ceea ce, așa cum știți, nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că țara noastră nu ar fi avut decât de câștigat”.

”Concret, în proiectul de Buget înaintat de Comisia Europeană și asupra căruia am lucrat alături de colegii mei, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde EUR pentru politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 – 2020. De altfel, rezoluția pe care am adoptat-o chiar săptămâna trecută în Parlamentul European (pregătit să negocieze cu Consiliul de aproape un an) avertizează că, din cauza întârzierilor, există riscul ca planul de investiții UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul”, a mai scris Crețu.

Eurodeputatul român, membru în Comisiile REGI și CONT din Parlamentul European, mai precizează că din studiile Comisiei Europene reiese că dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, din prima zi a anului 2021 aproximativ 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor.

”Sper să nu ajungem în această situație, care în fond ar afecta toate statele europene, și să vedem că în Consiliul de săptămâna aceasta se va avansa pe tema Bugetului”, a conchis Corina Crețu.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.

Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Am încredere că România va profita din plin de bugetul majorat alocat cercetării în UE pentru elaborarea unor strategii mai articulate împotriva cancerului pulmonar

Published

on

© Cristian Bușoi/Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, și-a exprimat încrederea că România va profita de fondurile europene pentru cercetare în sănătate și va elabora strategii mai bune împotriva cancerului pulmonar, cu ocazia participării la evenimentul “Breathing in a new era: Lung cancer policies across Europe”, organizat în parteneriat cu The Economist Intelligence Unit.

,,Lupta împotriva cancerului, în general, și a cancerului pulmonar, în special, este o temă foarte importanta pentru mine și mă bucur că va deveni o prioritate a UE în următorii cinci ani. O dovedesc atât contribuția mea la majorarea bugetului UE pentru Cercetare în Sănătate până la 9,2 miliarde de Euro, cât și inițiativele mele de la nivel european privind reglementarea fumatului”, a precizat eurodeputatul PNL.

Cristian Bușoi a mai spus că are încredere ,,că România va profita din plin de bugetul majorat alocat Cercetării și că folosind și experiența altor state va reuși să construiască strategii mai articulate împotriva cancerului pulmonar, responsabil pentru cele mai multe decese în rândul bolnavilor”.

Potrivit acestuia, în lupta cu cancerul, ,,trebuie să acționăm eficient pe toate planurile, pornind de la screening și diagnostic precis, până la tratament și combaterea stigmatizării din rândul bolnavilor”.

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

 

Continue Reading

U.E.

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, în cadrul declarațiilor comune de presă cu premierul britanic Boris Johnson: Nu mai există motiv să amânăm suplimentar Brexit-ul, trebuie să aibă loc acum

Published

on

©audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a precizat în cadrul unor declarații comune de presă cu premierul britanic Boris Johnson că acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton este unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

”Acesta este un acord echilibrat. Este o dovada a angajamentului nostru de a găsi soluții. Oferă certitudine acolo unde Brexit creează incertitudine. Nu va exista graniță pe insula irlandeză și piața unică va fi protjată. Acordul nu este despre noi, ci despre oameni și pace”, le-a spus Juncker jurnaliștilor prezenți la scurtele declarații de presă.

Juncker a completat că nu este nevoie, în acest context, de o nouă prelungire a articolului 50, o poziție menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

”Nu va exista o amânare. Nu mai există motiv să amânăm suplimentar Brexit-ul, trebuie să aibă loc acum”, a declarat Juncker în cadrul unei conferinţe de presă de la Bruxelles alături de prim-ministrul britanic Boris Johnson.

”Abia aştept să-mi continui conversaţiile cu Boris”, a adăugat preşedintele la final de mandat al Comisiei Europene.

”Pentru că vom începe negocierile privind viitoarea relaţie imediat ce acordul este aprobat. Ne vom începe dezbaterile pe 1 noiembrie”, a spus mai spus Jean-Claude Juncker.

La rândul său, premierul britanic Boris Johnson a declarat că acordul convenit reprezintă o înțelegere reciproc avantajoasă, atât pentru UE, cât și pentru Regatul Unit.

”Cred că este un rezultat rezonabil, corect și a reflectat muna asiduă depusă de ambele părți … Pentru noi, în Marea Britanie, înseamnă că putem oferi un adevărat Brexit care va garanta obținerea obiectivelor. Înseamnă că întreg Regatul Unit părăsește UE pe 31 octombrie și înseamnă că Irlanda de Nord și fiecare parte a Regatului Unit pot participa pot participa la acorduri de liber schimb , oferind tarifele noastre, exportând mărfurile noastre în întreaga lume, dar înseamnă, de asemenea, că putem lua, împreună ca un singur Regat Unit, decizii cu privire la viitorul nostru – legile noastre, granițele noastre, banii noștri și modul în care dorim să conducem Regatul Unit. Aceste decizii vor fi luate în Regatul Unit de către reprezentanții aleși ai Regatului Unit”, a declarat Boris Johnson, recurgând la un discurs triumfalist.

Johnson a continuat cu un ton ultimativ, spunând că ”acum este momentul să livrăm Brexit-ul. Și împreună putem lucra la construirea viitorului nostru parteneriat”.

Scurtele declarații au fost urmate de rafale de întrebări adresate de jurnaliștii prezenți, moment în care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a ridicat mâinile, în încercarea de a-i disciplina.

Afișând o mină serioasă și tristă, Juncker a împărtățit astfel ultimele sale gânduri legate de Brexit: ”Sunt bucuros că există un acord. Dar sunt trist din cauza Brexit-ului”, a spus președintele în exercțiu al Comisiei Europene înainte de a părăsi sala.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat joi dimineață că au ajuns la un acord privind Brexit-ul, după negocieri-maraton care s-au prelungit târziu în noapte.

Protocolul revizuit oferă o soluție operativă din punct de vedere legal, care evită o frontieră dura pe insula irlandeză, protejează economia și Acordul de Vinerea Mare (Belfast) sub toate dimensiunile sale și protejează integritatea pieței unice a UE.

Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de reguli privind piața unică pentru a evita o frontieră dura pe isula irlandeză. Protocolul va evita, de asemenea, orice frontieră vamală pe insula irlandeză, garantând n același timp că Irlanda de Nord rămâne parte a teritoriului vamal al Regatului Unit.

Adunarea Irlandei de Nord va avea o voce decisivă cu privire la aplicarea pe termen lung a dreptului comunitar în Irlanda de Nord. Astfel, Adunărea legislativă va fi consultată după patru ani de încheierea perioadei de tranziție cu privire la aplicarea acestor norme, fiind un aviz cu valabilitate temporară, trebuind reînnoit la fiecare patru ani.

Principala schimbare în Declarația politică se referă la viitoarea relație economică UE-Marea Britanie, în care actualul guvern britanic a optat pentru un model bazat pe un acord de liber schimb. Declarația politică confirmă ambiția de a încheia un acord de liber schimb, fără tarife, între UE și Marea Britanie și afirmă că angajamentele solide, asumate de cele două părți, bazate pe un mediu concurețial echitabil, ar trebui să asigure o concureță echitabilă.

Citiți și:
Berlinul, sceptic cu privire la posibilitatea unui parteneriat strâns UE-Regatul Unit post-Brexit. Angela Merkel: Marea Britanie va fi un potențial competitor pentru Uniunea Europeană

În pofida etapei parcurse joi de Londra și Bruxelles în lungul proces de închidere a dosarului Brexit, rămân dubii că acest acord convenit de negociatorii europeni și cei britanici va fi primi sprijinul Camerei Comunelor, mai ales dacă luăm în calcul recentele declarații ale Partidului Unionist Democrat nord-irlandez, care a spus că nu poate susține înțegerea convenită de Jonhson.

Astfel, premierul britanic Boris Johnson se vede în situația de a convinge un serios număr de parlamentari laburiști și pe cei 21 de conservatori pe care i-a expulzat din partid luna trecută pentru a-și asigura majoritatea.

La scurt timp după ce știrea potrivit căreia cele două părți au convenit un acord, liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn a calificat înțelegerea ca fiind mai rea decât cea negociată de predecesorul lui Johnson, Theresa May.

”Acest acord ar trebui respins. Cel mai bun mod de a soluționa Brexit-ul este acela de a le oferi oamenilor ultimul cuvânt”, a spus Corbyn, pledând astfel pentru un al doilea referendum.

Deznodământul se va revela sâmbătă, când va avea loc o ședință extraordinară a Camerei Comunelor.

Parlamentarii britanici au votat joi, cu 287 voturi pentru și 275 împotrivă, pentru organizarea unei rare sesiuni parlamentare, fiind pentru a cincea oară, din 1939 până în prezent, când Camera Comunelor se reunește sâmbăta. 

Astfel, Parlamentul britanic s-a reunit sâmbăta în ultimii 80 de ani la: 2 septembrie 1939, la o zi după declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, 30 iulie 1949, în ultima zi a sesiunii de vară, 3 noiembrie 1956, Criza Suezului fiind cauza, și 3 aprilie 1982, în timpul războiului din Insulele Faukland.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending