Connect with us

SĂNĂTATE

România, la ”coada” Europei după numărul de doctori

Published

on

Econtext prezinta o noua analiza despre medicina romaneasca prin au decis să tragă un semnal de alarma asupra migratiei de personal din domeniul sanitar.

Mai precis, Econtext prezinta topul statelor europene dupa numarul de medici raportat la populatie. Cati medici sunt la 100.000 de locuitori in fiecare stat european.

statul european care are cei mai multi medici raportat la populatie este Austria. In Austria, sunt 478 de doctori activi raportat la suta de mii de locuitori.

Este tara cu cea mai buna structura medicala din toata comunitatea europeana. Pe a doua pozitie, dar la distanta considerabila, se afla Franta. In Franta sunt 389 de doctori la suta de mii de locuitori.

Unde este Romania in acest top? Din pacate, la coada clasamentului, cu un numar al medicilor de doua ori mai redus decat in Austria. Mai precis, pe locul 25 din 26 de state (pentru Estonia nu sunt date publice). Practic, penultima din Uniunea Europeana.

Vezi aici topul integral.
Foto:  silverdoctors.blogspot.com

COMUNICATE DE PRESĂ

Cea de-a doua ediţie a Hacking Health premiază trei proiecte de inovaţie digitală pentru sistemul de sănătate din România

Published

on

Hacking Health 2.0, cel mai important hackathon pe teme de sănătate din Europa Centrală şi de Est, a avut loc week-endul acesta la Bucureşti, la iniţiativa companiei Johnson & Johnson România implementat în colaborare cu Smart Everything Everywhere (SEE). Timp de 48 de ore, peste 80 de tineri profesionişti din toată ţara au lucrat pentru crearea şi dezvoltarea de soluţii IT&C cu scopul de a răspunde unora dintre nevoile de digitalizare de la nivelul sistemului de sănătate din România. Evenimentul s-a desfăşurat cu parteneriatul strategic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România şi al Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham România).

Juriul competiţiei de anul acesta a fost alcătuit din Conf. Dr. Diana Loreta Păun – Consilier de Stat Departamentul Sănătate Publică în cadrul Administraţiei Prezidenţiale; Răzvan Teohari Vulcănescu – Preşedinte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; Dan Călugăreanu – Președinte TechAngels România, Daniel Rosner – Program Manager, Innovation Labs şi Dr. Anca Bundoi – Director Relaţii Guvernamentale şi Politici Publice EMEA în cadrul Johnson & Johnson România.

Cele trei echipe şi proiecte câştigătoare au fost:

1. Echipa Solaris – a dezvoltat o soluţie pentru optimizarea activităţii unităţilor de primiri urgenţe (UPU) prin posibilitatea alcătuirii echipei medicale anterior sosirii pacienţilor la spitale, prin serviciul de ambulanţă, în funcţie de codul de urgenţă şi de informaţiile transmise de medicul de pe salvare. În acelaşi timp, soluţia îşi propune să contribuie şi la protejarea sănătăţii personalului medical din UPU prin posibilitatea de a folosi dispozitive de măsurare a gradului de stres şi de oboseală acumulate pe parcursul unei zile de lucru.

2.Echipa Zamolxis – propune soluţia denumită „Ambulance as soon possible” (traducere: „ambulanţa cât mai repede posibil”) în vederea eficientizării timpului de răspuns şi de intervenţie al echipajelor de ambulanţă. Aceasta cuprinde trei componente:

  1. un sistem de comunicare al ambulanţelor cu celelalte autovehicule participante la trafic, care se va suprapune prin semnale de unde radio peste frecvenţa radio a postului ascultat de şoferi atunci când ambulanţele se deplasează spre locul de intervenţie; şi o aplicaţie pentru sincronizarea semafoarelor în vedere optimizării traficului pentru ambulanţele aflate în intervenţii;
  2. CiviC med – o platformă în care medicii se pot înscrie ca voluntari pentru acordarea primului ajutor în funcţie de proximitatea acestora faţă de caz;
  3. un portal de informare şi educaţie civică cu privire la comportamentul populaţiei în cazul urgenţelor medicale.

 

 

3. Echipa Xvision – a dezvoltat o aplicaţie online care constă într-un sistem de analiză automată a imaginilor de tip computer tomograf (CT) având la bază inteligenţa artificială şi tehnologia „deep learning” şi care poate fi integrată cu sistemele PACS (Picture Archiving Communication Systems) care fac parte din componenta informatică a sistemelor medicale.

Proiectul îşi propune să asiste radiologii în interpretarea imaginilor CT şi să susţină în acest fel creşterea performanţei în procesul de diagnostic.

 

 

Fiecare echipă va primi fonduri pre-seed în valoare de 5000 de dolari din partea Johnson & Johnson România alături de consiliere şi mentorat din partea companiei şi a SEE pentru dezvoltarea şi lansarea aplicaţiilor şi a platformelor create în cadrul Hacking Health Hackathon 2.0 (http://health-hackathon.see40.org/).

„Cea de-a doua ediţie a evenimentului este o nouă dovadă a faptului că prin perseverenţă şi prin voinţă putem reuşi să generăm schimbări pozitive în ceea ce priveşte iniţiativele digitale şi tehnologice în domeniul sănătăţii alături de membrii comunităţii noastre, de asociaţii de business şi de instituţii publice. Suntem mândri de faptul că platforma de colaborare pe care am creat-o, Hacking Health Hackathon, reuşeşte pentru al doilea an consecutiv să aducă împreună reprezentanţii autorităţilor din domeniul sănătăţii, ai asociaţiilor de pacienţi din România, profesionişti din domeniul sănătăţii şi membrii mediului de antreprenoriat din domeniul IT&C. Proiectul se înscrie iniţiativelor noastre din România cu obiectivul de a susţine şi de a contribui la dezvoltarea soluţiilor inovatoare digitale pentru sistemul de sănătate. De exemplu, standardizarea colectării datelor este un pas practic important, indispensabil pentru a ajunge cu adevărat la modelul unui sistem de sănătate bazat pe măsurarea beneficiilor.” declară Christian Rodseth, Managing Director Janssen, Administrator Johnson & Johnson România.

Hacking Health a apărut în contextul în care România este unul dintre cele mai importante hub-uri de IT din regiune, dar ocupă ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte procesul de digitalizare[1]. Iniţiativa vine şi în sprijinul obiectivelor Pieţei Unice Digitale europene[2] de a dezvolta cercetarea, medicina personalizată, diagnosticarea timpurie şi accesul la servicii de sănătate eficiente şi rapide.

„Considerăm acest hackathon o acţiune necesară pentru eficientizarea sistemului de sănătate din România. Iniţiativa, acum la a doua ediţie, a devenit o platformă de colaborare între asociaţii, mediul de business şi, sperăm, cât mai mult pe viitor, autorităţi şi instituţiile statului. Am văzut şi în acest an o diversitate de soluţii ce ating multe nevoi acute şi care au potenţialul de a fi integrate sistemului de sănătate, pentru a beneficia cu toţii, pacienţi şi medici deopotrivă, de transformarea digitală a societăţii. De asemenea, am admirat dorinţa de implicare a tinerilor profesionişti în dezvoltarea de soluţii în serviciul pacienţilor şi, în cele din urmă, a tuturor cetăţenilor – reflectată prin numărul mare de participanţi.” spune Dan Nechita, Preşedinte Smart Everything Everywhere.

Proiectele şi echipele câştigătoare au fost selectate în baza următoarelor criterii:

  • Minimum Viable Product (MVP) – evaluarea a ceea ce echipa a reuşit să creeze în cele două zile de hackathon, respectiv demonstrarea competenţelor tehnice ale soluţiei;
  • Inovaţie – din perspectiva implementării şi a nevoii pe care proiectul o adresează;
  • Fezabilitate – posibilitatea reală de a dezvolta cât mai aproape de o versiune finală şi viabilă având la dispoziţie 5000 de dolari finanţare şi sesiunile mentorat;
  • Impactul potenţial al proiectului asupra sănătății populaţiei, în România şi la nivel global;
  • Coeziunea echipei şi aptitudinile de business.

Despre Johnson & Johnson:

La Johnson & Johnson suntem uniţi şi inspiraţi de grija pentru fiecare persoană în parte. Obiectivele noastre principale sunt cercetarea şi ştiinţa – aducem idei, produse şi servicii inovatoare care să susţină progresul în sănătate şi bunăstarea oamenilor. Aproximativ 126.400 de angajaţi din 230 de sedii ale Johnson & Johnson lucrează alături de parteneri din domeniul sănătății în interesul a peste 1 miliard de oameni în fiecare zi, în întreaga lume. 

Despre Smart Everything Everywhere:

Smart Everything Everywhere (SEE) este o organizaţie ce acţionează ca un catalizator pentru transformarea digitală a României. SEE oferă un cadru pentru accelerarea tranziției României către era digitală, canalizând potenţialul neexploatat al ţării, facilitându-i creşterea, dezvoltarea şi poziționarea ca un hub regional şi european de inovaţie. SEE se concentrează pe 3 piloni ai viitorului digital: industria 4.0; oraşe inteligente şi cetăţeni conectaţi; şi digitalizarea statului.

[1] Europe’s Digital Progress Report (EDPR) 2017- Country Profile Romania

[2] Transformation of Health and Care in the Digital Single Market

 

.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu îi răspunde lui Darius Vâlcov: Dacă România dorește să aloce o sumă mai mare din fondurile europene pentru cele trei spitale regionale, să înainteze de urgență o solicitare. Sunt deschisă să discut orice modificări

Published

on

Comisarul european, Corina Crețu, i-a răspuns consilierului guvernamental Darius Vâlcov, explicând faptul că, în cazul în care România dorește mai mulți bani pentru construirea celor trei spitale regionale, atunci ea este deschisă și așteaptă documentația pe care o va soluționa în regim de urgență la Bruxelles. „Decizia Comisiei Europene a fost întemeiată pe propunerea părţii române. În cadrul acestui program, România a propus investirea a 300 de milioane de euro (150 milioane euro finanțare UE, 150 milioane fonduri naționale) în 3 spitale regionale, ce urmau a fi construite la Iași, Cluj și Craiova”, explică comisarul european pentru politică regională.

Reacția oficialului european vine după ce Vâlcov a declarat că Executivul comunitar a alocat României 150 de milioane de euro pentru studiile, construcţia şi dotarea a celor trei spitale regionale, însă numai studiile costă 120 de milioane de euro, sugerând astfel că fondurile europene sunt insuficiente. Vâlcov a explicat că acesta a fost motivul pentru care statul român a ales să scoată în parteneriat public-privat studiul, construcţia şi dotarea unui spital.

FOTO: European Commission

Mesajul transmis de Corina Crețu:

„În legatură cu informațiile apărute azi în presă referitoare la spitalele regionale de la Craiova, Iași și Cluj, doresc să fac următoarele precizări:

În timpul procesului de pregătire a perioadei de finanțare 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale a propus Comisiei Europene introducerea acestui obiectiv de construire a celor trei spitale regionale în cadrul Programului Operațional Regional, cu care Comisia a fost de acord și, prin urmare, a fost semnat la 23 iunie 2015. Decizia Comisiei Europene a fost întemeiată pe propunerea părţii române. În cadrul acestui program, România a propus utilizarea a 300 de milioane de euro (150 milioane euro finanțare UE, 150 milioane fonduri naționale) pentru 3 spitale regionale, ce urmau a fi construite la Iași, Cluj și Craiova.

La momentul adoptării Programului Operațional Regional, niciunul dintre studiile de fezabilitate nu fusese încă realizat şi nu se stabilise numărul de paturi pe care ar urma să le aibă fiecare dintre aceste spitale şi nici complexitatea serviciilor oferite. Între timp, România a continuat să pregătească investițiile, cu ajutorul serviciilor mele și ale BEI, și conform ultimelor estimări ale autorităţilor naţionale, cele trei spitale vor avea nevoie de un buget de 1,2 – 1,5 miliarde de euro.

Comisia Europeană a constatat că această sumă este semnificativ mai mare decât bugetul prevăzut inițial, dar a rămas angajată să sprijine construcţia spitalelor regionale în conformitate cu acordurile încheiate cu Ministrul Dezvoltării Regionale în anul 2015. Conform prevederilor acestui acord, la Bruxelles se aşteaptă încă prezentarea celor trei proiecte majore care necesită aprobarea Comisiei, având în vedere dimensiunea acestora.
Îmi doresc, împreună cu colegii mei din Comisia Europeană, să sprijim aceste investiții, deoarece vor schimba semnificativ nivelul de asistență medicală pentru cetățenii din cele trei regiuni. În acest proces s-au depus multe eforturi, inclusiv din partea serviciilor Comisiei și a BEI.

Până la acest moment, dupa toți acești ani, România nu a adus la cunoştinţa CE fapul că și-ar fi schimbat poziția cu privire la finanțarea celor trei proiecte. În cazul în care România dorește să aloce o sumă mai mare din fondurile europene pentru aceste spitale, invit autoritățile române să înainteze Comisiei Europene o solicitare în acest sens, în regim de urgență. Sunt deschisă să discut orice modificare a POR care poate să conducă la accelerarea construcției celor 3 spitale regionale de la Craiova, Iași și Cluj. În cazul în care autoritățile naționale nu doresc să utilizeze fonduri UE pentru spitale, Programul Operaţional trebuie să fie din nou modificat, iar cele 150 de milioane de euro alocate în scopuri diferite. Și în acest sens, este nevoie de o solicitare din partea autorităților naționale.

Sunt mâhnită că discuţiile despre un obiectiv atât de important se duc într-o zonă a speculaţiilor şi disputelor. Realizarea acestor spitale regionale reprezintă un proiect de suflet pentru mine, ca român, și tocmai de aceea am adus la masa negocierilor toți actorii cheie, încă din luna mai 2016, când am avertizat asupra întârzierilor și mi-am exprimat disponibilitatea să ajutăm autoritățile naționale și regionale cu absolut tot ce se poate. Cunosc foarte bine situația dramatică din sistemul sanitar, un exemplu clar în acest sens fiind chiar faptul că am acceptat modificarea Programului Operational Regional pentru a permite achiziționarea de ambulanțe și îmbunătățirea infrastructurii sanitare în România.

Îmi doresc sincer ca România să folosească pe deplin și în beneficiul tuturor romanilor, resursele puse la dispoziţie de Comisia Europeană. Suntem aici pentru a ajuta România. 
Invit autoritățile române să găsim soluții împreună la problemele oamenilor”.

Darius Vâlcov: Comisia Europeană alocă României 150 de milioane de euro pentru studiile, construcţia şi dotarea a 3 spitale; potrivit studiilor, toate trei ar costa 1,2 miliarde de euro

„Cifrele nu mint niciodată. Hai să vedem! Comisia Europeană alocă României 150 milioane euro pentru studiile şi construcţia (inclusiv dotarea) a 3 spitale. Studiile, conform BEI, cei care le şi elaborează, costă 120 milioane euro. Conform aceloraşi studii BEI, construcţia şi dotarea celor 3 spitale costă 1,2 miliarde euro. (Probabil din cele 30 de milioane euro rămase). Între timp, statul român scoate în parteneriat public privat studiul, construcţia şi dotarea unui spital, cu 140 milioane euro. Asta, ca să înţelegem exact cum stau lucrurile!”, scrie Darius Vâlcov joi, pe pagina sa de Facebook.

 

.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport al Comisiei Europene: Nivelul scăzut de încredere în vaccinuri din Europa creşte riscul de izbucnire a unor epidemii

Published

on

Nivelul redus de încredere în vaccinuri care se manifestă în rândul publicului din Uniunea Europeană (UE) duce la scăderea ratelor de imunizare şi la creşterea riscului de epidemii, conform unui raport de expertiză prezentat marţi, citat de Reuters și preluat de Agerpres.

Foto: Comisia Europeană

Epidemiile recente de rujeolă – cel mai mare număr de cazuri raportate în UE în ultimii şapte ani – reflectă impactul imediat pe care îl are reducerea ratei de acoperire a vaccinării, se arată în raport, şi ar trebui să determine acţiuni din partea guvernelor pentru sporirea nivelului de conştientizare şi de încredere în vaccinuri.

Raportul, publicat de Comisia Europeană şi întocmit de o echipă de oameni de ştiinţă condusă de Heidi Larson, cadru didactic şi director al Proiectului de Încredere în Vaccinuri de la Facultatea de igienă şi boli tropicale din Londra, a identificat tendinţe diferite între statele membre UE în ceea ce priveşte încrederea în vaccinuri.

Unele ţări – inclusiv Franţa, Grecia, Italia şi Slovenia – au devenit mai încrezătoare în siguranţa vaccinurilor începând din 2015, în timp ce în altele, precum Cehia, Finlanda, Polonia şi Elveţia, a scăzut nivelul de încredere.

Potrivit comisarului european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate, concluziile raportului demonstrează „necesitatea unor acţiuni din partea UE”.

Andriukaitis a notat că Europa prezintă un nivel mai scăzut de încredere în siguranţa vaccinurilor în comparaţie cu alte regiuni ale lumii, iar şapte dintre cele zece state ale lumii cu cea mai mică rată de încredere în vaccinuri se află în Europa.

„Acest lucru este parţial cauzat de creşterea influenţei grupurilor anti-vaccinare, care răspândesc informaţii înşelătoare prin intermediul internetului sau în forurile politice”, a spus comisarul european. „Influenţa lor ar trebui să ne facă pe toţi să fim precauţi”, a adăugat Andriukaitis.

Raportul a constatat că începând cu anul 2010, rata de acoperire a imunizării contra rujeolei – definită drept o primă doză a unui vaccin cu componenţă rujeolică, precum MMR – a scăzut în douăsprezece ţări din UE: Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Grecia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia

 

 

.

Continue Reading

Trending