Connect with us

ENERGIE

România la Forumul European pentru Energie Nucleară: ”Uniunea Europeană trebuie să dea un exmplu altor țări și să devină un model mondial în ceea ce privește siguranța nucleară”

Published

on

În perioada 26-27 mai 2015 s-a desfășurat la Praga, Republica Cehă, cea de-a 10-a reuniune plenară a Forumului European pentru Energie Nucleară (European Nuclear Energy Forum – ENEF), eveniment la care România a fost reprezentată de domnul Bogdan Badea, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, se arată într-un comunicat oficial remis CaleaEuropeana.ro.

energie_electrica1_0

ENEF a fost inaugurat de prim-ministrul Republicii Cehe, dl Bohuslav Sobotka şi de prim-ministrul Republicii Slovace, dl Robert Fico, precum şi de vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru Uniunea Energetică, dl Maroš Ševčovič. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor guvernamentale din state membre UE, membri ai instituțiilor UE, exponenţi ai industriei nucleare şi ai societăţii civile etc.

Subiectele supuse dezbaterii au fost legate de subiecte stringente din domeniul energiei nucleare. În discuțiile avute s-a pus accent pe rolul energiei nucleare în Uniunea Energetică și securitatea aprovizionării cu energie, poziția UE de lider mondial în securitatea nucleară, dar și procesul de dezafectare a instalațiilor nucleare în Europa.

În cadrul discursului susținut, domnul Secretar de Stat Bogdan Badea a prezentat politica României cu privire la domeniul nuclear. Încâ de la început, demnitarul român a ținut să salute faptul că legislația europeană statuează ca principiu fundamental dreptul Statelor Membre de a-și stabili propriul mix energetic, subliniind importanța energiei nucleare în atingerea țintelor de decarbonizare U.E. și a obiectivelor de mediu. ”Este aproape imposibil de imaginat un mix energetic european – care trebuie să răspundă cerințelor de securitate și să se încadreze în țintele de decarbonizare, fără contribuția energiei nucleare” – a afirmat domnul Bogdan Badea.

În ceea ce privește strategia României, demnitarul a subliniat faptul că țara noastră s-a angajat pe termen lung în dezvoltarea capacităților nucleare de producție, continuând astfel proiecte pe infrastructura nucleară națională existentă, infrastructură care și-a dovedit fiabilitatea și siguranța tehnologică. De asemenea, domnul Bogdan Badea a precizat că România beneficiază de întregul lanț de producere a energie nucleare, iar percepția publică despre acest tip de energie este una pozitivă, situație ce permite Guvernului să dezvolte planuri cum sunt cele privind realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

”Suntem conștienți că viitorul generării de energie nucleară în cadrul U.E. este dependent de asigurarea celui mai înalt grad de securitate a instalațiilor nucleare precum și de implementarea de soluții credibile pentru întregul lanț de producere, un element important fiind cel legat de stocarea în condiții de siguranță a deșeurilor radioactive. Asta înseamnă că trebuie să fie de asemenea asigurate fonduri pentru creșterea securității nucleare, managementul deșeurilor radioactive și depozitarea acestora. Recunoaștem necesitatea de a ne asuma întreaga responsabilitate atunci când ne angajăm în dezvoltarea unui program nuclear.”- a subliniat domnul Bogdan Badea.

În România, siguranța în exploatare este confirmata de testele de stres post Fukushima, lipsa accidentelor și factorul de capacitate extrem de ridicat al cele doua reactoare aflate in funcțiune. Mai mult, conform statisticilor publicate în Nuclear Engineering International Journal, statistici care iau în considerare factorul de capacitate mediu din perioada operării, Unitatea 2 de la Cernavodă se plasează pe locul cinci în lume cu 92,4%, iar Unitatea 1 este pe locul 16 cu 88,8%, dintr-un total de 404 unități nucleare aflate în exploatare.

Demnitarul român a remarcat eforturile făcute la nivelul U.E. în ceea ce privește îmbunătățirea legislației Euratom în domeniul nuclear, ca urmare a accidentului de la Fukushima, arătând că dezvoltarea securității nucleare la cele mai înalte standarde este o responsabilitate nu doar pentru Europa, ci pentru întreaga lume.

Uniunea Europeană trebuie să dea un exmplu altor țări și să devină un model mondial în ceea ce privește siguranța nucleară. Pe acest drum, cercetarea și inovarea sunt esențiale. Este fundamental pentru viitorul U.E. să cerceteze disponibilitatea tuturor surselor de energie cu emisii scăzute de carbon care ar putea asigura dezvoltarea sustenabilă a economiilor noastre.”- a afirmat demnitarul român.

Domnul Bogdan Badea a arătat că Uniunea Europeană trebuie să facă în continuare eforturi susținute pentru a-și menține poziția de lider tehnologic în domeniul nuclear, subliniind faptul că România s-a alăturat inițiativei U.E. de dezvoltare a reactoarelor de generație IV, răcite cu plumb: ”Generația a IV-a de reactoare nu mai este doar subiect de dezbatere academică. Seria de proiecte și experimentele realizate au arătat că tehnologia este fezabilă și este foarte probabil ca noile reactoare să fie curând dezvoltate la scară industrială și să fie disponibile comercial.”

La finalul discursului, demnitarul român a ținut să sublinieze importanța ENEF ca platformă de discuții asupra rolului energiei nucleare, în cadrul căreia jucătorii semnificativi din domeniu pot aduce contribuții relevante în identificarea soluțiilor optime la aspecte sensibile specifice.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Klaus Iohannis: Parteneriatul strategic pentru energie România-Azerbaidjan-Georgia-Ungaria, un acord “crucial” pentru securitatea energetică europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că acordul între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei este un document ”crucial”, ”ambiţios”, care va aduce o contribuţie serioasă la întărirea securităţii energetice europene şi va contribui la cooperarea în regiune.

“Având în vedere contextul actual de securitate din cauza agresiunii militare împotriva Ucrainei trebuie să cooperăm mai bine şi să dăm dovadă de mai multă solidaritate pentru a aborda obstacolele actuale. Acest acord constituie un cadru pentru cooperarea pe termen lung între ţările noastre într-o serie de domenii foarte importante, mai întâi producţia, transportul şi comercializarea de energie, apoi dezvoltarea unei noi infrastructuri, inclusiv a unui cablu submarin prin Marea Neagră, apoi proiecte cu privire la hidrogenul verde şi apoi eficienţa. Este vorba despre un acord ambiţios care arată că putem să aducem împreună o contribuţie serioasă la întărirea securităţii energetice europene şi va contribui la o creştere durabilă a cooperării în regiune”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, citat de Agerpres.

El a subliniat importanţa energiei verzi și a spus că etapa viitoare o reprezintă cablul submarin din Marea Neagră.

“Situaţia actuală ne afectează pe toţi. Climatul de securitate şi dificultăţile economice înseamnă că este nevoie de mai multe interconexiuni, de mai multă cooperare la nivel regional şi global. Cooperarea noastră energetică (…) va spori adaptabilitatea noastră în domeniul energetic, dar şi numărul şi calitatea rutelor de transport. Potenţialul energiei verzi în zona Caspică, mai ales în Azerbaidjan, este mare. Este nevoie de o gândire în viitor şi de preluarea iniţiativei în această materie în regiunea noastră. Ne dorim şi sporirea legăturilor de transport maritim de la Constanţa în Georgia. Aceste eforturi vor spori conectivitatea şi cu Azerbaidjanul şi mai departe cu Asia Centrală”, a adăugat Klaus Iohannis.

Acordul între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, prin care va realizat un cablu subacvatic electric prin Marea Neagră, a fost semnat, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis, gazda ceremoniei.

Acordul a fost semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban.

Ceremonia de semnare a acordului a fost precedată de o sesiune plenară în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni în care liderii prezenți au subliniat importanța diversificării surselor de energie și a investițiilor în surse de energie regenerabile.

Acordul semnat de la Palatul Cotroceni se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securității energetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național.

Acordul cvadrilateral interguvernamental va oferi cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, și, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în același timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

În momentul de față, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configurația inițială, cablul va fi realizat în șase ani, va ajunge până în România și va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin și 95 km terestru.

Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerțul regional de electricitate, va augmenta oportunitățile de export ale țărilor producătoare de energie electrică și va întări securitatea energetică în Europa și în regiunea Caucazului de Sud.

Acordul cuprinde, de asemenea, direcții concrete de cooperare, precum: transportul și furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan și Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficiența energetică și conservarea energiei; activități în domeniile producției, transportului și comerțului de energie regenerabilă și hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităților și al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă și hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.

Continue Reading

ENERGIE

Nicolae Ciucă: Acordul energetic România-Azerbaidjan-Georgia-Ungaria, o “piatră de hotar” pentru nevoia urgentă a securității energetice a UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, sâmbătă, că acordul între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi “răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică”, arătând că ţara noastră este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică.

“Acordul răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică. Prezenţa preşedintelui CE subliniază importanţa strategică a acordului din perspectiva UE. În vremuri de criză trebuie să rămânem uniţi, să ne aducem la un loc potenţialul şi resursele noastre. România este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică şi în cooperare cu partenerii noştri să promoveze securitatea energetică pentru noi şi întreaga regiune. Ca o consecinţă, România va juca un rol important ca ţară de tranzit şi ca un hub energetic, oferind alternative vecinilor şi partenerilor noştri din UE, dar şi Republicii Moldova şi Ucrainei. Acordul reprezintă un pas înainte către întărirea cooperării bilaterale pe termen lung în domeniul energetic”, a spus premierul, la Palatul Cotroceni, relatează Agerpres.

El a afirmat că semnarea acestui document reprezintă o “piatră de hotar importantă în cadrul eforturilor UE de a creşte ponderea energiei verzi în lupta împotriva încălzirii globale şi întăririi capacităţii de a face faţă în acest domeniu”.

Acordul între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, prin care va realizat un cablu subacvatic electric prin Marea Neagră, a fost semnat, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis, gazda ceremoniei.

Acordul a fost semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban.

Ceremonia de semnare a acordului a fost precedată de o sesiune plenară în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni în care liderii prezenți au subliniat importanța diversificării surselor de energie și a investițiilor în surse de energie regenerabile.

Acordul semnat de la Palatul Cotroceni se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securității energetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național.

Acordul cvadrilateral interguvernamental va oferi cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, și, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în același timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

În momentul de față, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configurația inițială, cablul va fi realizat în șase ani, va ajunge până în România și va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin și 95 km terestru.

Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerțul regional de electricitate, va augmenta oportunitățile de export ale țărilor producătoare de energie electrică și va întări securitatea energetică în Europa și în regiunea Caucazului de Sud.

Acordul cuprinde, de asemenea, direcții concrete de cooperare, precum: transportul și furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan și Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficiența energetică și conservarea energiei; activități în domeniile producției, transportului și comerțului de energie regenerabilă și hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităților și al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă și hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.

Continue Reading

ENERGIE

Viktor Orban, la București: Istoria economiei europene, când importam energie şi materii prime ieftine din Rusia, s-a terminat

Published

on

© Administrația Prezidențială

Istoria economiei europene, când importam energie şi materii prime ieftine din Rusia, s-a terminat, a declarat, sâmbătă, la Bucureşti, premierul Ungariei, Viktor Orban, aflat la Palatul Cotroceni la ceremonia de semnare a acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi, eveniment găzduit de președintele Klaus Iohannis, în prezența președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

“Dorim să avem o creştere economică şi securitate. Nu avem însă o strategie nouă şi în această situaţie noi, liderii, trebuie să ne asigurăm că vom asigura popoarelor noastre securitate economică şi energetică. Suntem aici împreună pentru că am fost de acord că soluţia este de a identifica noi surse de energie regenerabilă pentru Europa. Dar asta rămâne doar un vis până în momentul în care vom avea condiţii efective pentru a realiza conexiunile. Avem în jurul Europei astfel de surse, iar regiunea Mării Caspice este o astfel de regiune”, a spus şeful Executivului de la Budapesta, potrivit traducerii oficiale, citat de Agerpres.

“Noi, în Ungaria, suntem mândri că putem să participăm la o astfel de investiţie unică, strategică, pentru că este din ce în ce mai important să fim inovativi şi să găsim soluţii inovatoare. Ne pregătim acum să construim cel mai lung cablu de transport al energiei submarin. Dacă aş fi cu 30 de ani mai tânăr, aş spune că este ca un rock’n’roll să construieşti un astfel de cablu pe sub mare”, a arătat Viktor Orban.

Acordul între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, prin care va fi realizat un cablu subacvatic electric prin Marea Neagră, a fost semnat, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis, gazda ceremoniei.

Acordul a fost semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban.

Ceremonia de semnare a acordului a fost precedată de o sesiune plenară în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni în care liderii prezenți au subliniat importanța diversificării surselor de energie și a investițiilor în surse de energie regenerabile.

Acordul semnat de la Palatul Cotroceni se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securității energetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național.

Acordul cvadrilateral interguvernamental va oferi cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, și, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în același timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

În momentul de față, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configurația inițială, cablul va fi realizat în șase ani, va ajunge până în România și va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin și 95 km terestru.

Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerțul regional de electricitate, va augmenta oportunitățile de export ale țărilor producătoare de energie electrică și va întări securitatea energetică în Europa și în regiunea Caucazului de Sud.

Acordul cuprinde, de asemenea, direcții concrete de cooperare, precum: transportul și furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan și Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficiența energetică și conservarea energiei; activități în domeniile producției, transportului și comerțului de energie regenerabilă și hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităților și al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă și hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

U.E.12 hours ago

Olaf Scholz: Decizia recentă a Berlinului de a furniza Kievului tancuri nu face din Germania parte beligerantă în Ucraina

NATO14 hours ago

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

U.E.15 hours ago

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

U.E.17 hours ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO1 day ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.1 day ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.1 day ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

NATO2 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO3 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending