Connect with us

ROMÂNIA

România marchează 14 ani de la aderarea la UE cu cifre istorice: A primit peste 60 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și va beneficia de încă 80 de miliarde în acest deceniu, un record absolut

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

România marchează vineri, 1 ianuarie 2021, 14 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care a beneficiat de nu mai puțin de 60 de miliarde de euro din fonduri europene. În paralel, România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2023 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM.

România a primit 60,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 20,52 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 septembrie 2020, conform balanței publicate de Ministerul Finanțelor Publice.

Astfel, după 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 39,68 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

În termeni simplificați, pentru fiecare un euro cu care România a contribuit la bugetul Uniunii Europene a primit înapoi câte trei euro.

Potrivit Agerpres, România a atras până la începutul lunii decembrie a anului în curs 9,07 miliarde de euro din fondurile europene aferente politicii de coeziune alocate perioadei 2014 – 2020, ceea ce echivalează cu o rată de absorbţie de 40,14%.

În următorii ani va beneficia de 46,4 miliarde de euro prin bugetul multianual al Uniunii Europene, cărora li se vor adăuga 33,5 miliarde de euro din Planul de redresare, ajungând astfel la aproape 80 de miliarde de euro, cea mai mare sumă obţinută de ţara noastră până în prezent.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Citiți și Retrospectivă 2020: Anul fără precedent în istoria UE și a relațiilor transatlantice. De la riscul prăbușirii la acorduri și alegeri istorice. România – chipul solidarității europene

În ce privește România, anul european și euro-atlantic 2020 a fost o reconfirmare a credibilității, a maturității și a respectului de care un aliat și un stat membru se poate bucura dacă își urmează cursul occidental. În pofida efectelor pandemiei și ale multor nevralgii interne, România a practicat un joc model pe plan european și euro-atlantic. A fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală a Uniunii Europene și primul aliat NATO care utilizat capabilitatea de transport strategic a Alianței pentru a transporta echipamente medicale, demonstrând crucialitatea existenței acestor organizații pentru bunul mers al Occidentului politic. A oferit o triplă perspectivă de solidaritate, trimițând echipe de experți, medici și asistenți în trei state: Italia – țara din UE care este acasă pentru peste un milion de români; Republica Moldova – al doilea stat românesc și Statele Unite ale Americii – aliatul strategic numărul unu. Pe scurt, România a fost chipul solidarității europene. A demonstrat capacitate de negociere, obținând importante beneficii de pe urma măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru gestionarea efectelor pandemiei, pentru ca în luna decembrie să obțină și găzduirea viitorului Centru al UE pentru securitate cibernetică, prima structură europeană de pe teritoriul țării. În paralel, România a semnat o serie de acorduri de apărare, economice și energetice cu Statele Unite, luna octombrie fiind un adevărat “desant guvernamental românesc la Washington”. Per total, România închide acest an și acest deceniu cu certitudinea majoră a unui rezervor financiar de 80 de miliarde de euro pe care îl va putea accesa pe parcursul următorului deceniu pentru modernizarea și redresarea economică a țării.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

Published

on

© NATO/ Twitter

NATO a respins vineri cererea Rusiei privind o retragere a trupelor străine ale Alianţei Nord-Atlantice prezente în Bulgaria şi România şi a denunţat ideea sferelor de influenţă în Europa, a transmis purtătoarea sa de cuvânt, Oana Lungescu, potrivit AFP.

“NATO rămâne vigilentă şi va continua să evalueze necesitatea de a întări flancul estic al Alianţei noastre”, a avertizat ea, potrivit Agerpres.

“Cererile Rusiei ar crea membri ai NATO de prima clasă şi clasa a doua, lucru pe care nu îl putem accepta”, a explicat purtătoarea de cuvânt.

NATO “nu va renunţa la capacitatea sa de a ne proteja şi de a ne apăra reciproc, inclusiv prin prezenţa de trupe pe flancul estic al Alianţei”, a adăugat Oana Lungescu.

“Vom răspunde mereu la orice înrăutăţire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective”, a încheiat ea.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi  secretarul de statamerican Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic.

“O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Continue Reading

NATO

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine și echipamentele militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la Alianţa Nord-Atlantică după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria.

”Răspunsul nostru a fost şi rămâne la fel de clar şi de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul ţărilor NATO. Este treaba NATO unde şi în ce configuraţie, în funcţie de nevoile de securitate, ne aşezăm prezenţa militară în ţările NATO”, a scris el pe pagina sa de Facebook, cu referire la o intervenție pe care a avut-o la postul de televiziune Digi24.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi  secretarul de statamerican Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

”Nu este problema Federaţiei Ruse, aşa cum noi nu spunem Federaţiei Ruse unde să îşi pună sau să nu îşi pună propriile forţe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federaţiei Ruse este că e totalmente anacronic şi este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poţi să ameninţi cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent şi democratic din Europa”, a adăugat Mircea Geoană.

”Aceasta este linia cu adevărat roşie, nu cea pe care o spune şeful diplomaţiei de la Moscova”, a insistat secretarul general adjunct al NATO.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a estimat joi că anul 2029 reprezintă o țintă viabilă pentru adoptarea monedei euro, dar cea mai importantă este convergența reală despre care foarte puțină lume vorbește.

”Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situaţie ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaţionist care ne-a scos din orice zona de convergenţă nominală. Eu cred că aici trebuie să avem o discuţie serioasă, instituţional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro şi să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce. Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o ţintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.). Dincolo de criteriile nominale de convergenţă pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită faţă de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc. Cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte. Convergenţa reală este cea care îţi dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca ţară versus alte ţări într-o piaţă unică europeană, cu o monedă unică”, a transmis ministrul Finanțelor într-un interviu pentru Digi24.

Statele membre care nu fac încă parte din zona euro, dar aspiră să adopte moneda unică, trebuie să respecte criteriile de convergență, ce garantează că primirea unui nou membru nu provoacă perturbări economice nici pentru țara în cauză, nici pentru zona euro în ansamblu:

ICriteriile economice de convergență sunt patru la număr și contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro:

1. Stabilirea prețurilor: Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate;

2. Finanțe publice solide și sustenabile: Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive;

3. Stabilitatea cursului de schimb: Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă;

4. Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

II. Pe lângă aceste condiții economice, țările aspirante trebuie să îndeplinească și condiții de convergență juridică, ce implică faptul că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Potrivit raportului de coverngență din 2020, publicat de Comisia Europeană în luna iunie, țara noastră era singurul stat membru din țările UE aflate în afara Zonei Euro care nu îndeplinea niciunul din cele patru criterii pentru adoptarea monedei unice.

Moneda euro se bucură de un sprijin solid din partea românilor. Potrivit unui Eurobarometru, 75% dintre aceștia sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră se numără printre țările în care s-a înregistrat cea mai mare creștere (de la 63% la 75%), alături de Suedia (de la 35% la 43%).

În programul de guvernare PNL-PSD-UDMR ”adoptarea monedei euro reprezintă proiectul strategic de țară al României pe termen mediu”.

”Obiectivul principal al României îl reprezintă creșterea convergenței reale cu economiile europene prin atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea de cumpărare standard de 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024”, este specificat în obiectivele specifice ale capitolului ”Aderarea la Zona Euro”.

De altfel, președintele Klaus Iohannis solicita încă din 2017, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, ca Guvernul și Banca Națională să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice.

La finalul lunii martie a anului 2018, a luat naștere Comisia Națională de fundamentare a acestui plan național, condusă de Guvern, BNR și Academia Română, acest organism având responsabilitatea de a elabora acest document.

În raportul de fundamentare al Planului național de adoptare a monedei euro, elaborat de comisia mai sus amintită, dat publicității în decembrie 2018, se estima că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la Zona Euro în 2024-2026, atingerea convergenței necesare variind în funcție de trei scenarii. 

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

Printre acestea se numără Bulgaria și Croația.

Cel mai tânăr membru al UE și Bulgaria au fost deja acceptate în anticamera zonei euro, unde trebuie să stea cel puţin doi ani înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro, lucru ce le va face mai atractive pentru investiții

De altfel, Comisia Europeană a semnat în luna decembrie 2021 un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare privind trecerea la moneda euro

La rândul său, Bulgaria a afirmat, prin vocea minsitrului său de Finanțe, că este pe deplin pregătită din punct de vedere tehnic pentru adoptarea monedei euro la începutul anului 2024

Continue Reading

Facebook

NATO46 mins ago

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO3 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor5 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU5 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor5 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor6 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERVIURI9 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending