Connect with us

ROMÂNIA

România marchează 14 ani de la aderarea la UE cu cifre istorice: A primit peste 60 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și va beneficia de încă 80 de miliarde în acest deceniu, un record absolut

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

România marchează vineri, 1 ianuarie 2021, 14 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care a beneficiat de nu mai puțin de 60 de miliarde de euro din fonduri europene. În paralel, România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2023 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM.

România a primit 60,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 20,52 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 septembrie 2020, conform balanței publicate de Ministerul Finanțelor Publice.

Astfel, după 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 39,68 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

În termeni simplificați, pentru fiecare un euro cu care România a contribuit la bugetul Uniunii Europene a primit înapoi câte trei euro.

Potrivit Agerpres, România a atras până la începutul lunii decembrie a anului în curs 9,07 miliarde de euro din fondurile europene aferente politicii de coeziune alocate perioadei 2014 – 2020, ceea ce echivalează cu o rată de absorbţie de 40,14%.

În următorii ani va beneficia de 46,4 miliarde de euro prin bugetul multianual al Uniunii Europene, cărora li se vor adăuga 33,5 miliarde de euro din Planul de redresare, ajungând astfel la aproape 80 de miliarde de euro, cea mai mare sumă obţinută de ţara noastră până în prezent.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Citiți și Retrospectivă 2020: Anul fără precedent în istoria UE și a relațiilor transatlantice. De la riscul prăbușirii la acorduri și alegeri istorice. România – chipul solidarității europene

În ce privește România, anul european și euro-atlantic 2020 a fost o reconfirmare a credibilității, a maturității și a respectului de care un aliat și un stat membru se poate bucura dacă își urmează cursul occidental. În pofida efectelor pandemiei și ale multor nevralgii interne, România a practicat un joc model pe plan european și euro-atlantic. A fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală a Uniunii Europene și primul aliat NATO care utilizat capabilitatea de transport strategic a Alianței pentru a transporta echipamente medicale, demonstrând crucialitatea existenței acestor organizații pentru bunul mers al Occidentului politic. A oferit o triplă perspectivă de solidaritate, trimițând echipe de experți, medici și asistenți în trei state: Italia – țara din UE care este acasă pentru peste un milion de români; Republica Moldova – al doilea stat românesc și Statele Unite ale Americii – aliatul strategic numărul unu. Pe scurt, România a fost chipul solidarității europene. A demonstrat capacitate de negociere, obținând importante beneficii de pe urma măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru gestionarea efectelor pandemiei, pentru ca în luna decembrie să obțină și găzduirea viitorului Centru al UE pentru securitate cibernetică, prima structură europeană de pe teritoriul țării. În paralel, România a semnat o serie de acorduri de apărare, economice și energetice cu Statele Unite, luna octombrie fiind un adevărat “desant guvernamental românesc la Washington”. Per total, România închide acest an și acest deceniu cu certitudinea majoră a unui rezervor financiar de 80 de miliarde de euro pe care îl va putea accesa pe parcursul următorului deceniu pentru modernizarea și redresarea economică a țării.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei a finalizat analiza privind Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România, document esențial care va sta la baza fundamentării și prioritizării proiectelor derulate prin fonduri europene pentru perioada de programare 2021-2027, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Analiza a făcut obiectul îndeplinirii criteriilor pentru Condiţia favorizantă sectorială 1 (CS1). În absența analizei, fondurile nerambursabile din programele de finanțare ale Uniunii Europene nu ar fi putut fi accesate. 

Acest document este o radiografie a provocărilor pe care le presupune transformarea digitală în România și va constitui o temelie solidă în formularea politicilor publice, a priorităților de acțiune și a proiectelor derulate prin finanțări europene precum POCIDIF, POCU și PNRR. Putem găsi soluții eficiente doar după o identificare corectă și completă a barierelor care stau în calea digitalizării economiei și administrației. Transformarea digitală este un demers complex, care necesită expertiză, timp și resurse financiare alocate eficient. Avem, prin acest document, o imagine clară asupra obstacolelor care trebuie depășite pentru ca transformarea digitală să fie un proces corect calibrat și încununat de succes. Fără această analiză, finanțările nerambursabile din fonduri europene în domeniul digitalizării ar fi rămas simple aspirații administrative”, a spus Octavian Oprea, președintele ADR.

În cadrul pachetului legislativ privind implementarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, Regulamentul general prevede patru condiții favorizante orizontale, de îndeplinirea cărora depinde finanțarea tuturor obiectivelor specifice aferente Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului de Coeziune (FC) și Fondului Social European Plus (FSE+), precum și 15 condiții favorizante tematice, sectoriale, de îndeplinirea cărora depinde finanțarea unuia sau mai multor obiective specifice care vizează anumite sectoare de intervenție, dintre care una este chiar cea care a facut obiectul analizei ADR

Spre deosebire de perioada de finanțare 2014-2020, aceste condiții favorizante sunt monitorizate și aplicate pe parcursul întregii perioade de programare, în vederea menținerii unui cadru investițional favorabil care să garanteze că operațiunile selecționate pentru a beneficia de sprijin sunt implementate în conformitate cu strategiile și documentele de planificare existente care atestă îndeplinirea condițiilor favorizante. Astfel, se asigură faptul că toate operațiunile cofinanțate sunt aliniate la cadrul de politică al Uniunii Europene.

Cercetarea efectuată de ADR pentru mediul privat pornește de la concluziile Raportului Flash Eurobarometer „SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship”, publicat ȋn luna septembrie 2020. De asemenea, cercetarea a centralizat informații și analize de benchmarking privind motivațiile și comportamentele IMM-urilor din diferite state ale Uniunii Europene în ceea ce privește procesul de transformare digitală.

Analiza a reliefat că, în mediul privat, barierele digitale sunt ȋn primul rând cele legate de capitalul uman: 

  • competenţele digitale scăzute ale forţei de muncă
  • abilităţile digitale specifice managementului companiei, deseori absent ȋn zona IMM-urilor
  • numărul de specialişti IT disponibili pentru zona IMM-urilor
  • lipsa finanţărilor pentru adoptarea tehnologiilor digitale avansate ȋnsoţite de sprijin și consultanță

De asemenea, neclaritatea şi lipsa de evoluţie coerentă a instrumentelor de e-guvernare reprezintă bariere în calea digitalizării companiilor, ȋn măsura ȋn care e-guvernarea poate asigura transparenţa normelor digitale cu privire la obligaţiile legale şi poate deveni un stimulent pentru adoptarea unor instrumente de conformare fiscală, legislativă, etc.

Pentru sectorul public, analiza a avut ca bază de cercetare documentul de politică publică privind e-guvernarea și experiențele instituțiilor administrației publice în implementarea proiectelor de digitalizare. Astfel, barierele identitificate sunt cele patru evidenţiate și de politica publică în domeniul e-guvernării:

  • Lipsa unei arhitecturi IT, eficiente și eficace, de management general al serviciilor publice electronice
  • Lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice
  • Insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice
  • Lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficient pentru susținerea serviciilor publice electronice

Continue Reading

NATO

Ministrul Bogdan Aurescu: Trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” care întărește securitatea NATO

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a afirmat miercuri, în cadrul conferinței „Provocări de Securitate de la Marea Baltică la Marea Neagră. Viziunea României, Poloniei și Turciei” că trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” în ce privește consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic.

Evenimentul la care șeful diplomației române a făcut aceste remarci a avut loc în sistem videoconferință București-Varșovia-Ankara, în pregătirea reuniunii Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia, care urmează a fi găzduită de ministrul român de externe la București, în perioada 22-23 aprilie 2021. Conferința de miercuri face parte din seria de evenimente din marja Trilateralei și a fost organizată de think-tank-uri din România, Polonia şi Turcia: New Strategy Centre (România), OSW (Polonia – Centrul pentru Studii Estice/Osrodek Studiow Wschodnich), SETA (Turcia – Fundaţia pentru Cercetare Politică, Economică şi Socială Siyaset/Ekonomi ve Toplum Araştirmalari Vakfi). Joi este programat un eveniment de marcare a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului strategic România – Turcia, cu participarea ministrului Bogdan Aurescu şi a omologului turc, Mevlut Cavusoglu, organizat de Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPCEW), Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA), The German Marshall Fund of the United States și Institutul Diplomatic Român.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, alături de omologul său din Polonia, Zbigniew Rau, la sesiunea ministerială dedicată importanței formatului trilateral de dialog România-Polonia-Turcia în contextul actual de securitate, iar ministrul de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, a transmis, în cadrul panelului, un mesaj video înregistrat, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul intervenției sale, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat valoarea adăugată a Trilateralei în gestionarea provocărilor actuale de securitate, în special în ceea ce privește consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic. A făcut, totodată, referiri la contextul complex marcat de evoluții regionale îngrijorătoare, care afectează întregul areal, de la Marea Neagră la Marea Baltică, dar care se manifestă în prezent mai ales la frontiera estică a Ucrainei și în Crimeea ilegal ocupată. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că interacțiunea celor trei aliați în cadrul acestui format reprezintă un ,,triunghi de stabilitate” și un instrument de coordonare și acțiune comună, menit să întărească securitatea regională și Alianța în întregul său.

Șeful diplomației române a salutat contribuțiile valoroase pe care Polonia și Turcia le aduc la Prezența Înaintată (Forward Presence) a NATO din România. De asemenea, a evidențiat că cele trei state împărtășesc o viziune și o determinare comună de a acționa în sprijinul partenerilor din vecinătate, pentru consolidarea capacităților de apărare ale acestora și creșterea rezilienței în fața provocărilor de securitate cu care se confruntă. În acest sens, a evocat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina și Georgia, miniștrii de externe din cele două țări urmând să participe, în premieră, pe 23 aprilie, la o sesiune extinsă a Trilateralei găzduite la București.

În ceea ce privește instabilitatea din regiunea Mării Negre, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor din Vecinătatea Estică, subliniind încă o dată importanța consolidării rezilienței acestora.

Ministrul român al afacerilor externe a exprimat interesul crescut al României pentru continuarea cooperării în formatul trilateral, pe baza unei agende substanțiale și urmare implementării de proiecte concrete care să contribuie la consolidarea Alianței Nord-Atlantice.

New Strategy Center, în parteneriat cu Centrul pentru Studii Estice (OSW) din Polonia și Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA) din Turcia au organizat miercuri o conferință în marja reuniunii trilaterale a miniștrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia. Evenimentul tratează teme de interes comun pentru cele trei state, în special privind provocările de securitate de pe Flancul Estic al NATO.

A doua parte a conferinței a constat într-un panel de dezbatere între experți, pe tema apărării, descurajării și rezilienței din regiunea Mării Negre până la Baltică, cuprinzând perspectiva poloneză, turcă și română asupra priorităților de a spori cooperarea în acest spațiu. Panelul de experți se va desfășura sub regulile Chatham House și va fi accesibil doar pe bază de invitație. Moderat de Wojciech Konończuk, Directorul Adjunct al Centrului pentru Studii Estice (OSW), panelul îi va avea ca speakeri pe Justyna Gotkowska, Coordonator Program, OSW; Muhittin Ataman, Director pentru Studii de Politică Externă, SETA și Ambasadorul Cristian Diaconescu, fost Ministru al Afacerilor Externe și Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center. Concluziile evenimentului vor fi formulate de Murat Aslan, Cercetător SETA.

Reuniunea miniștrilor în acest format regulat reprezintă o oportunitate de a consolida dialogul de interes strategic dintre cele trei state și de a identifica oportunități noi de coordonare și cooperare.

Inițiativa derulată de New Strategy Center, Centrul pentru Studii Estice (OSW) din Polonia și Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA) reprezintă o șansă de a consolida dialogul pe teme de interes strategic la nivel de experți.

Continue Reading

ROMÂNIA

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Creşterea finanţării de la Uniunea Europeană disponibilă pentru guvernele din Europa Centrală şi de Est va stimula creşterea Produsului Intern Brut însă provocările de implementare vor limita câştigurile în unele ţări, susţine agenţia de evaluare Moody’s Investors Service într-un raport publicat marţi, relatează Agerpres.

Potrivit Moody’s, Croaţia, Bulgaria şi România vor înregistra cele mai mari câştiguri, de 1, 1 şi respectiv 0,8 puncte procentuale pe an, de-a lungul perioadei 2021-2027, cu condiţia absorbţiei complete a finanţării tradiţionale şi a granturilor din Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă. Comparativ, Slovenia, Cehia şi Polonia vor înregistra cele mai mici creşteri de 0,2 puncte procentuale pe an.

„O majorare a finanţării de la UE va accelera creşterea economică în CEE iar indicatorii fiscali ar putea să se îmbunătăţească şi ei. Acestea fiind spuse, provocările de implementare ar putea încetini sau chiar reduce progresele în ţări precum Croaţia, Bulgaria şi România, care vor beneficia cel mai mult de finanţare”, susţine Heiko Peters, analist şef la Moody’s Investors Service.

Cu toate acestea, Moody’s subliniază că provocările de implementare vor fi cele mai semnificative tocmai în ţările care urmează să beneficieze cel mai mult de pe urma fondurilor de la UE, precum Croaţia, Bulgaria şi România.

Agenţia de evaluare susţine că finanţarea de la UE pentru regiunea CEE va creşte substanţial în perioada 2021-2027, comparativ cu perioada 2014-2020. Regiunea CEE ar urma să primească 46% din finanţarea pentru politica de coeziune şi dezvoltare rurală a UE. 

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.

România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare “Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA5 mins ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

U.E.1 hour ago

PES salută ”decizia istorică” privind legea europeană a climei: Uniți, ne luăm angajamentul pentru un viitor sustenabil pentru această generație și pentru cele care vor veni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Nicolae Ștefănuță2 hours ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.2 hours ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

ROMÂNIA2 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

NATO2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” care întărește securitatea NATO

ROMÂNIA3 hours ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA3 hours ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending