Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul de promulgare a legii prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la Uniunea Europeană disponibile sub formă de împrumut prin intermediul instrumentului SURE.

Astfel, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat un decret “pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2020 pentru aprobarea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană, în calitate de Creditor şi România, în calitate de Împrumutat, în valoare de 4.099.244.587 euro, semnat la București, la 8 octombrie 2020 şi la Bruxelles, la 19 octombrie 2020”.

Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 4,099 mld. EUR, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență ca urmare a apariției epidemiei de COVID-19 (SURE) fusese aprobat în luna octombrie a anului trecut.

Împrumutul a fost acordat la cererea părții române, transmisă Comisiei Europene, în baza Memorandumului din data de 7 august 2020, privind acordul de principiu al Guvernului pentru contractarea acestui împrumut.

Împrumutul va susține măsurile adoptate de Guvernul României, în contextul generat de criza COVID-19, în perioada februarie – august 2020, menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidența șomajului și pierderea veniturilor. Dintre aceste măsuri, eligibile în cadrul instrumentului SURE, conform evaluării Comisiei Europene enumerăm șomajul tehnic, programul de muncă flexibilă, alte astfel de scheme destinate unor categorii de liber profesioniști a căror activitate a fost redusă/întreruptă urmare a pandemiei COVID-19, precum și sporuri și alte măsuri similare acordate personalului medical pentru recunoașterea meritelor acestora.

Instrumentul SURE poate furniza sprijin financiar în valoare de până la 100 de miliarde de euro tuturor statelor membre. Până în prezent, Comisia a propus acordarea unui sprijin financiar în valoare de 90,3 miliarde de euro pentru 18 state membre, între care și România.

În urma recomandărilor Grupului Științific și Medical din cadrul Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, a Ministerului Sănătății și a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), s-a luat decizia renunțării la limita de vârstă pentru administrarea vaccinului produs de compania AstraZeneca, potrivit unui comunicat.

Măsura vine ca urmare a apariției noilor date științifice, a experienței și deciziilor altor state europene, precum și a recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru prevenirea infectării cu virusul SARS-CoV-2, sens în care vaccinul AstraZeneca poate fi administrat adulților cu vârsta peste 18 ani, conform rezumatului caracteristicilor produsului. Vaccinul determină sistemul imunitar al organismului să producă anticorpi și globule albe specializate care acționează împotriva virusului, oferind astfel protecție împotriva COVID-19. Pentru imunizare, se administrează două doze de vaccin, după un interval cuprins între 4-12 săptămâni de la prima doză.

Agenția Europeană a Medicamentului a recomandat, la 29 ianuarie 2021, acordarea autorizației condiționate de punere pe piață pentru vaccinul împotriva COVID-19, dezvoltat de compania AstraZeneca. Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) din cadrul EMA a evaluat datele privind calitatea, siguranța și eficacitatea vaccinului și a recomandat prin consens acordarea de către Comisia Europeană a autorizației condiționate de punere pe piață.

Vaccinul AstraZeneca este al III-lea vaccin împotriva COVID-19 disponibil pentru derularea campaniilor de vaccinare în statele membre ale Uniunii Europene și, implicit, în România.

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, liderul Partidului Național Liberal (PNL), a precizat că principalul subiect discutat în ședința de luni a coaliției de guvernare a vizat structura Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), punctând că pentru liberali reprezintă o prioritate finalizarea acestui plan, pentru a fi prezentat ulterior Comisiei Europene, informează Agerpres.

”Principalul subiect de discuţie în cadrul coaliţiei a fost structura Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care sunt reformele, care sunt măsurile, intervenţiile, practic, pe ce urmează să fie utilizaţi banii pe care îi vom obţine din Facilitatea de Rezilienţă şi Recuperare. Am făcut paşi înainte, sigur că, faţă de poziţiile prezentate de formaţiuni, am discutat toate punctele şi, într-un timp cât mai scurt posibil, vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele României şi, de asemenea, să putem, ulterior, să o trimitem către Comisia Europeană. Mai sunt anumite sume care trebuie alocate către diferitele măsuri şi mai sunt vreo 2-3 măsuri care sunt încă în discuţie”, a precizat Ludovic Orban într-o declarație de presă desfășurată la Parlament.

Acesta a explicat că finalizarea discuțiilor legate de Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o prioritate pentru PNL pentru că PNRR este ”fundamental pentru susţinerea procesului de reformă şi a procesului de investiţii în toate domeniile de intervenţie, indiferent că este vorba de infrastructură de transport, de infrastructură locală, de educaţie, de sănătate, de susţinerea mediului de afaceri. Toate domeniile care urmează să fie finanţate prin Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt extrem de importante şi prioritatea noastră este să ajungem la o formă pe care să o putem prezenta Comisiei Europene”, a adaugat Orban.

România urmează să primească 30,44 de miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, elementrul central al Instrumentului Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro convenit de șefii de stat sau de guvern în cadrul summitului din luna iulie a anului trecut alături de bugetul multianual al Uniunii Europene, al cărui cuantum total se ridică la 1.824,3 miliarde de euro.

Cele peste 30 de miliarde de euro sunt structurate după cum urmează: 13,7 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

La baza acordului convenit de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene stau următoarele șase domenii de politici europene: Pactul Ecologic European, Strategia Digitală, Strategia Industrială și Strategia pentru IMM-uri, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Agenda pentru competențe, Garanția pentru tineri, Garanția pentru copii.

Pentru a beneficia de acești bani, România va trebui să transmită Comisiei Europene Planul Național de Redresare și Reziliență până cel târziu la 30 aprilie 2021.

Acesta trebuie să se concentreze în mare măsură asupra reformelor, cât și asupra investițiilor și trebuie țină cont de anumite recomandări sugerate de Bruxelles, între care: alocarea a cel puțin 37% din cheltuieli pentru climă și a minimum 20% pentru digitalizare și sporirea competențelor digitale.