Connect with us

ROMÂNIA

România, pe ultimul loc în UE în privința investițiilor în infrastructură rutieră. INS: Doar 4,6% din totalul drumurilor naționale din România sunt autostrăzi

Published

on

România avea, anul trecut, numai 823 de kilometri de autostrăzi, reprezentând 4,6% din totalul drumurilor naţionale, şi de aproape 34 de ori mai mulţi kilometri de drumuri pietruite şi de pământ, respectiv 28.247 kilometri, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate joi.

Pe de altă parte, peste o treime (38,4%) din lungimea drumurilor modernizate aveau durata de serviciu depăşită.

“Din totalul drumurilor naţionale, 34,9% (6.194 km) erau drumuri europene, 4,6% (823 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 10,6% (1.873 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (31 km) drumuri cu 6 benzi. Drumurile judeţene erau în proporţie de 40,4% drumuri modernizate şi 38,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”, potrivit sursei citate, scrie Agerpres.

De altfel, potrivit Raportului de Competivitate Globală al World Economic Forum pentru anul 2018, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în calitatea drumurilor și infrastructura existentă, cu un scor de 2.96 dintr-o evaluare maximală pozitivă de 7.

În comparație, datele Eurostat pentru anul 2017 arată că România dispunea acum doi ani de 763 de km de autostradă, ceea ce înseamnă că numărul kilometrilor inaugurați anul trecut sunt doar 70.

Potrivit aceleiași surse, țările din UE care au mai puțini km de autostradă decât România sunt Bulgaria, Luxemburg, Lituania sau Cipru, însă cele din urmă trei țări au o și suprafață net inferioară României.

Pe de altă parte, în 2006, cu un an înainte de aderarea la UE, România avea doar 228 de km de autostradă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, despre vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Rusia: România este parte din UE și încheie precontracte cu entități din UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, că “nu există nicio validare externă pentru vaccinul anti-COVID” anunțat de Rusia și că România este parte din Uniunii Europene și încheie precontracte cu entități din UE.

Anunțul șefului statului, făcut într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, a fost făcut în contextul în care Rusia a anunțat marți că a înregistrat primul vaccin anti-COVID, veste care a ridicat multe semne de întrebare în rândul comunității experților internaționali din sănătate. 

“Este important pentru români să știe că în UE nu există un vaccin acceptat, aprobat însă UE sprijină mai multe proiecte de cercetare și sperăm ca într-un viitor apropiat să beneficiem de un vaccin COVID-19. România este parte din acest efort și s-a înscris în prima etapă pentru 10 milioane de doze, atunci când primul vaccin va fi disponibil în UE. Dar la acest moment în care discutăm nu există un vaccine aprobat în UE”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Întrebat despre vaccinul anunțat de Rusia, președintele a răspuns: “România este parte din Uniunea Europeană și încheie precontracte cu entități din Uniunea Europeană. Nu există nicio validare externă pentru acel vaccin pe care l-ați menționat”.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

În schimb, Comisia Europeană a încheiat la 3 august discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

În baza acestui cadru, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 când acesta va fi disponibil.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban, invitat de omologul său din Republica Moldova la inaugurarea gazoductului Ungheni-Chișinău

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

 

Premierul României Ludovic Orban a fost invitat de către omolgul său din Republica Moldova, în semn de mulțumire, la inaugurarea gazoductului Ungheni-Chișinău.

„Pentru că pe 27 august este mare sărbătoare la noi, un asemenea obiectiv merită un eveniment frumos de dare în exploatare, de lansare în funcțiune, și cu această vreau să vă anunț că am remis în adresa prim-ministrului României, Ludovic Orban, o invitație de a participa la acest eveniment pentru a reda acea importanță națională pentru acest obiectiv”, a anunțat Chicu în debutul ședinței de astăzi a Guvernului, relatează Deschide.md.

Chicu a mai menționat că „gazoductul este un obiectiv al structurii energetice a țării care va consolida independența statuui nostru, care are ca scop principal sporirea securității energetice a R. Moldova.”

„Pe această cale vreau să aduc mulțumiri României, Guvernului României, poporului României pentru suportul masiv pe care l-am avut în acest proiect. Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău înseamnă mai multă securitate energetică pentru R. Moldova, o alternativă reală pentru aprovizionarea cu gaze naturale a țării noastre în diferite circumstranțe. Au fost situații când securitatea energetică a fost sub mare risc, însă acest gazoduct pe viitor poate fi o soluție în situații dificile când traseele tradiționale de aprovizionare cu gaze naturale întâmpină unele probleme”, a mai spus Chicu.

Gazoductul Ungheni-Chișinău a presupus construcția unei conducte de transport de gaze naturale în lungime de 120 km cu trei stații de predare a gazelor naturale, una în Ungheni și două în Chișinău, dar și dotarea centrului de dispecerat și dirijare de la Ghidighici.

Rețeaua de transport de gaze naturale pe ruta Ungheni-Chișinău reprezintă cea de-a doua etapă a proiectului de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău.

Prima etapă, construcția gazoductului Iași-Ungheni, a fost finalizată în iulie 2014.

Citiți și: Gazoductul Ungheni-Chișinău a fost finalizat. Premierul Ludovic Orban: “Arată determinarea României în a fi alături de cetăţenii Republicii Moldova”

Continue Reading

BUSINESS

Președintele Klaus Iohannis, întrevedere cu conducerea combinatului siderurgic Liberty Galaţi pentru prezentarea planurilor de investiții în România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu conducerea combinatului siderurgic Liberty Galaţi, în cadrul căreia Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al Gupta Family Group Alliance (GFG Alliance) şi Liberty Steel Group, a prezentat planurile de investiţii în România.

“Liberty Steel Group se află în topul primilor 10 producători de oţel la nivel global şi a preluat în 2019 Combinatul Siderurgic Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România. În cadrul întrevederii a fost abordată tema operaţiunilor grupului din România şi au fost prezentate planurile de investiţii în România ale GFG Alliance şi Liberty Steel, atât în industria de profil, cât şi în domenii conexe, respectiv dezvoltarea unor alternative la procesele tradiţionale, poluante, de producere a oţelului, precum şi producerea de ‘energie verde'”, a informat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Preşedintele Iohannis a evidenţiat “avantajele competitive” ale economiei României şi a reiterat importanţa investiţiilor semnificative, orientate pe termen lung, “pentru relansarea economică şi pentru refacerea încrederii economice”, mai ales în contextul generat de pandemia de COVID-19.

“Sanjeev Gupta a prezentat perspectivele pe termen lung ale investiţiilor din România, precum şi intenţiile de dezvoltare, în parteneriat cu actorii locali, atât a capacităţilor de producţie curente, cât şi a unor capacităţi noi. De asemenea, preşedintele executiv al GFG Alliance şi Liberty Steel Group a prezentat intenţia grupului de a-şi diversifica portofoliul de active deţinute în ţara noastră. Preşedintele României a subliniat faptul că investiţia grupului în combinatul de la Galaţi reprezintă o oportunitate importantă ca industria siderurgică din România să se dezvolte şi să atingă un nivel înalt de inovare şi a încurajat reprezentanţii GFG Alliance şi Liberty Steel Group să încheie parteneriate de afaceri benefice pentru economia românească”, se precizează în comunicat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending