Connect with us

U.E.

România pe ultimul loc în UE la ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB

Published

on

În condițiile în care în 2014 a alocat doar 0,38% din Produsul Intern Brut pentru cercetare și dezvoltare (R&D), România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB, mult sub media europeană care este de 2,03% din PIB, arată datele publicate luni de Oficiul european de statistică (Eurostat), conform Agerpres.

euro_leiÎn 2014, statele membre UE au cheltuit în comun 283 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare. Ca procent din PIB, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare în UE s-au situat la 2,03% în 2014, același cu cel din 2013 dar peste nivelul de 1,76% din PIB înregistrat în 2004. Comparativ cu alte mari economii ale lumii, UE se situează mult în urma Coreei de Sud, care în 2013 a alocat 4,15% din PB pentru cercetare și dezvoltare, Japoniei, 3,47% din PIB în 2013, și SUA, 2,81% din PIB în 2012.

În interiorul statelor membre UE, ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB este mai mare în statele nordice, peste 3% în Finlanda (3,17%), Suedia (3,16%) și Danemarca (3,0%), urmate îndeaproape de Austria (2,99%) și Germania (2,84%). La polul opus, în nouă state membre ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB este mai mică de 1%, pe ultimul loc fiind România.

În plus, în 2014 comparativ cu situația din 2004, ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB a crescut în 23 de state membre, a scăzut în Croația, Luxemburg, Finlanda și Suedia, și a rămas stabilă în România la 0,38%, chiar dacă în cazul țării noastre suma absolută s-a dublat de la 235 milioane de euro în 2004 până la 575 milioane de euro în 2014.

De asemenea, în majoritatea statelor membre fondurile pentru cercetare și dezvoltare au fost direcționate în principal spre sectorul de business (64% din totalul sumelor pentru R&D în 2014), cu excepția Estoniei, Greciei, Ciprului, Letoniei și Lituaniei, unde sectorul educației superioare a fost principalul beneficiar al fondurilor pentru cercetare și dezvoltare, și României, unde aproape jumătate (43%) din cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au fost efectuate în interiorul sectorului guvernamental.

.

.

U.E.

În plină reașezare globală, Angela Merkel se referă la ”Rusia, stat partener”: Geostrategic, Europa nu poate avea un interes în ruperea relaţiilor cu Rusia

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

De la prezidiul Conferinței de Securitate de la München, cancelarul german Angela Merkel a respins ideea unei competiții strategice globale în care Europa ar deține un rol minor, într-un discurs în care nu a ocolit nici temele sensibile ale conductei Nord Stream 2 sau riscurile unei noi curse a înarmărilor, catalogând Rusia drept un stat ”partener” și argumentând că, din punct de vedere ”geostrategic”, Europa nu își permite să rupă raporturile cu Moscova.

„Dacă în timpul Războiului Rece am importat cantităţi mari de petrol din Rusia, nu ştiu de ce ar trebui să fie mai rău acum. Rusia rămâne un partener”, a declarat Angela Merkel.

„Vrem să facem Rusia dependentă doar de China? Acesta este interesul nostru european? Nu cred”, a adăugat cancelarul german.

Angela Merkel a declarat, de asemenea, că ar fi greşit ca Rusia să fie exclusă din punct de vedere politic.

„Geostrategic, Europa nu poate avea un interes în ruperea relaţiilor cu Rusia”, a spus cancelarul german.

Merkel s-a referit și la problema sensibilă a dependenței europene de gazul rusesc, în contextul în care Germania a negociat cu dificultate un compromis cu țările UE privind revizuirea directivei europene a gazelor naturale, compromis agreat sub mandatul președinției României la Consiliul UE, care a și ajuns la un acord preliminar cu Parlamentul European în acest sens.

“O moleculă de gaz rusesc rămâne o moleculă de gas rusesc, fie că este transportat via Ucraina sau via Marea Baltică”, a spus cancelarul german, referindu-se că această problemă merge dincolo de dezbaterea privind Nord Stream 2.

Replica indirectă pentru Angela Merkel a venit din partea vicepreședintelui SUA, Mike Pence.

Nu putem asigura securitatea aliaților noștri în Occident în timp ce ei sunt dependenți de Est”, a afirmat Pence, într-o declarație care poate fi interpretată drept o replică la discursul anterior de pe scena Conferinței, cel al cancelarului Angela Merkel.

Discuția de pe marginea construcției gazoductului Nord Stream 2, deși reprezintă o afacere bilaterală ruso-germană, a devenit o problemă europeană și euro-atlantică.

Aflat în această săptămână la Varșovia, șeful diplomației american Mike Pompeo a avertizat că Statele vor face tot ce le stă în putere pentru a opri construcţia gazoductului Nord Stream 2, care ar urma să lege Rusia de Germania. Anterior, Polonia a încercat să oprească această construcție în cadrul negocierilor privind noua directivă europeană a gazelor, compromis negociat sub auspiciile președinției române a Consiliului UE și încheiat marți seară la Strasbourg cu uun acord preliminar între instituțiile UECompromisul și acordul preliminar negociate de președinția României întărește regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care este asigurat faptul că țările terțe precum Rusia nu pot ocoli legislația UE.

De altfel, reamintim că și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis va candida la prezidențiale în Lituania

Published

on

Foto: European Council

Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis și-a anunțat candidatura la prezidențialele din Lituania, potrivit postării pe contul său de Twitter. Această decizie a fost luată chiar cu o zi înainte de Ziua Națională a Lituaniei.

 


,,Sunt conștien ca va fi nevoie de echilibru și sacrificiu. Știu că va urma mult de lucru. Sunt pregătit”


Comisarul euopean va fi în concediu fără plată din partea Comisiei Europene de la 1 aprilie până pe 13 mai și “dacă este necesar” între 14 mai și 27 mai, în cazul în care există și un al doilea tur. Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară Vytenis Andriukaitis și-a anunțat vineri candidatura pentru a deveni președintele Lituaniei.

Liderul Partidului Social Democrat din Lituania i-a cerut  lui Andriukaitis să candideze. El a fost fondatorul partidului în 1989 ca urmare a independenței Lituaniei față de Uniunea Sovietică.

El a spus că va depune eforturi pentru a se asigura că ,,numele Lituaniei să fie asociat cu o țară care nu tolerează nivele ridicate de inegalitate, nedreptate, care respectă fiecare persoană și opiniile sale”, a menționat valorile democratice, știința și protecția drepturilor omului ca unele din prioritățile sale de campanie.

De profesie medic, Andriukaitis a fost anterior membru al parlamentului lituanian, vicepreședinte, lider al Partidului Social Democrat și ministru pentru sănătate.

Continue Reading

#RO2019EU

Cu ajutorul RO2019EU, UE va dispune în curând de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Foto: RO2019EU

În curând, UE va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor, în data de 15 februarie, ambasadorii la UE au aprobat un acord la care președinția română și Parlamentul European au ajuns cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE.


„Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice și juridice în condiții de siguranță. Totodată, contribuabilii sunt protejați împotriva eventualelor dificultăți cu care s-ar putea confrunta băncile”.

 Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor din România


Pachetul convenit de către Consiliu și Parlament cuprinde două regulamente și două directive, referitoare la:

  • cerințele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 și Directivei 2013/36/UE);
  • redresarea și rezoluția băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE și Regulamentului nr. 806/2014).

Decizia încheie un proces de negociere început în noiembrie 2016. Un prim acord a fost obținut cu privire la principalele elemente ale pachetului bancar și a fost confirmat de către Consiliu la 4 decembrie 2018. Acum, ambasadorii la UE au aprobat acordul referitor la toate măsurile de reducere a riscurilor.

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internațional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar și a soluționării provocărilor care au rămas de abordat în privința stabilității financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală („G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de „recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează și cerințele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanțare stabilă netă și stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacțiile cu titluri de valoare și instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conține măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de creditare a băncilor și pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe piețele de capital, cum ar fi:

  • reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici și mai puțin complexe, legate în special de cerințele de raportare și de informare;
  • consolidarea capacității băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor și de a finanța proiecte de infrastructură;

Pachetul bancar conține, de asemenea, un cadru pentru cooperare și schimb de informații între diferitele autorități implicate în supravegherea și rezoluția grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite mențin echilibrul obținut prin poziția Consiliului între competențele autorităților de supraveghere din țara de origine și din țara gazdă pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital și lichiditate, asigurând, în același timp, un nivel adecvat de protecție a deponenților și creditorilor și stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăți cooperarea între autoritățile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităților de combatere a spălării banilor.

Etapele următoare

Textul va face obiectul revizuirii de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending