Connect with us

GENERAL

Romania, penultimul loc in UE la salariul minim. Topul salariului minim in Uniunea Europeana

Published

on

Romania ocupa penultima pozitie in Uniunea Europeana in ceea ce priveste salariul minim.

Econtext.ro a realizat un clasament privind valoarea salariului minim din statele blocului comunitar, datele fiind obtinute de la institutele de statistica din fiecare tara.

Prima pozitie, cu cel mai ridicat salariu minim, este ocupat de Luxemburg, unde autoritatile au stabilit o leafa minima de 1.758 de euro. La polul opus, pe ultima pozitie, sunt bulgarii, care au o retributie minima stabilita la 123 de euro.

Salariul minim din Romania este cu 40 de euro mai ridicat decat in Bulgaria, respectiv, 163 de euro. Cele doua state, Romania si Bulgaria, sunt singurele din UE unde salariul minim este sub pragul de 200 de euro.

Sursa articol: Econtext.ro

Sursa foto: Econtext.ro

GENERAL

UE actualizează normele fiscale pentru o guvernanță economică mai eficientă. Statele membre vor putea negocia traiectorii proprii de reducere a datoriei, axate pe reforme și investiții

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a stabilit miercuri orientările pentru un reformarea cadrului de guvernanță economică a UE prin consolidarea sustenabilității datoriei și prin creșterea durabilă, îndreptată spre incluziune prin vestiții și reforme.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, orientările urmăresc să asigure că acest cadru este mai simplu, mai transparent și mai eficient, cu o mai mare implicare națională și o mai bună aplicare a legislației, oferind în același timp spațiu pentru reforme și investiții și reducând nivelurile ridicate ale datoriei publice într-un mod realist, gradual și susținut.

În acest fel, cadrul revizuit ar trebui să contribuie la construirea economiei verzi, digitale și reziliente a viitorului, asigurând în egală măsură sustenabilitatea finanțelor publice în toate statele membre, în conformitate cu discursul președintei Ursula von der Leyen privind Starea Uniunii.

”Multe s-au schimbat de când Tratatul de la Maastricht a recunoscut necesitatea unor finanțe publice solide și a unor politici fiscale coordonate. În prezent, țările UE se confruntă cu niveluri semnificativ mai ridicate ale datoriei și ale deficitului, care variază foarte mult. Noile provocări, cum ar fi tranziția ecologică și digitală și problemele legate de aprovizionarea cu energie, ne vor impune reforme și investiții majore în anii următori. Pentru a răspunde acestor nevoi, prezentăm un proiect pentru o guvernanță economică mai simplă și mai eficientă. Normele fiscale se vor concentra pe reducerea datoriei acolo unde aceasta este ridicată, pe baza planurilor proprii ale statelor membre, care trebuie să respecte condiții clare ale UE. Odată ce planul a fost convenit, monitorizarea se va baza pe o regulă simplă de cheltuieli, în timp ce măsuri de aplicare mai stricte vor asigura respectarea acestuia. Orientările de astăzi ne vor permite să lucrăm împreună pentru a reduce datoria, pentru a ne consolida economiile și pentru a pune bazele prosperității și stabilității noastre viitoare”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor. 

Planuri naționale pentru asigurarea sustenabilității datoriei și consolidarea creșterii durabile, ancorate într-un cadru comun al UE

Orientările au în vedere trecerea la un cadru de supraveghere al UE transparent, bazat pe riscuri, care face distincție între țări prin prisma provocărilor legate de datoria publică a acestora.

Planurile naționale fiscal-bugetare pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a cadrului propus de Comisie. Acestea vor integra obiectivele fiscale, de reformă și de investiții, inclusiv cele de remediere a dezechilibrelor macroeconomice, dacă este nevoie, într-un singur plan holistic pe termen mediu, creând astfel un proces coerent și optimizat.

În stabilirea traiectoriei de ajustare fiscală, statele membre vor avea o marjă de manevră mai mare, sporind asumarea la nivel național a traiectoriilor fiscale.

Un singur indicator operațional – cheltuielile nete primare, adică cele care se află sub controlul guvernului național – va servi drept bază pentru stabilirea traiectoriei de ajustare fiscală și pentru desfășurarea supravegherii financiare anuale, simplificând astfel în mod semnificativ cadrul.

Cum va funcționa?

  • Ca parte a cadrului comun al UE, Comisia urmează să prezinte o cale de referință privind ajustarea fiscală, care să acopere o perioadă de patru ani, pe baza metodologiei sale de analiză a sustenabilității datoriei. Această cale de referință va garanta că datoria statelor membre cu probleme substanțiale sau medii de îndatorare vor fi direcționate pe o cale fezabilă descendentă, iar deficitul va rămâne în mod fiabil sub valoare de referință de 3% din PIB, stabilită în tratat.
  • Statele membre vor prezenta ulterior planuri care cuprind traiectoria lor fiscală pe termen mediu și angajamentele prioritare în materie de reforme și investiții publice.
  • Statele membre pot propune o perioadă mai lungă de ajustare fiscală, de până la trei ani, în cazul în care  aceasta este susținută de un set de angajamente de reformă și de investiții care să sprijine sustenabilitatea datoriei și să răspundă priorităților și obiectivelor comune ale UE.
  • A treia etapă implică o evaluare a planurilor din partea Comisiei, oferind o evaluare dacă datoria este plasată pe o traiectorie descendentă sau rămâne la niveluri prudente, iar deficitul bugetar rămâne în mod fezabil sub valoarea de referință de 3% din PIB pe termen mediu. Consiliul ar urma să dea undă verde planurilor, după această evaluare pozitivă din partea Comisiei.
  • În final, Comisia își asumă responsabilitate de a monitoriza continuu implementarea planurilor. Statele membre vor fi nevoite să prezinte rapoarte anuale privind progresele înregistrate pentru a facilita o monitorizare eficientă și pentru a asigura transparența.

Statelor membre li s-ar acorda mai multă libertate de acțiune în ceea ce privește elaborarea traiectoriilor lor fiscale. În același timp, Comisia Europeană instituie instrumente de aplicare mai stricte la nivelul UE pentru a asigura realizarea obiectivelor. Procedura de deficit excesiv definită prin criteriul deficitului va fi menținută, în vreme ce procedura de deficit excesiv definită prin criteriul datoriei va fi consolidată. Aceasta ar urma să fie activată atunci când un stat membru cu o datorie mai mare de 60% din PIB se abate de la traiectoria de cheltuieli convenită.

Mecanismele de punere în aplicare vor fi consolidate: utilizarea sancțiunilor financiare va deveni mai eficientă prin reducerea cuantumului acestora. De asemenea, vor exista consecințe mai dure asupra reputației. Condiționalitatea macroeconomică pentru fondurile structurale și pentru mecanismul de redresare și de reziliență va fi aplicată într-un spirit similar, adică finanțarea UE ar putea fi suspendată, de asemenea, atunci când statele membre nu au luat măsuri eficiente pentru a-și corecta deficitul excesiv.

În plus, un nou instrument va asigura punerea în aplicare a angajamentelor de reformă și de investiții care stau la baza unei traiectorii de ajustare mai lungi. Neîndeplinirea angajamentelor de reformă și de investiții ar putea duce la o traiectorie de ajustare mai restrictivă și, pentru statele membre din zona euro, la impunerea de sancțiuni financiare.

Prevenirea și corectarea mai eficientă a dezechilibrelor negative

Procedura privind dezechilibrele macroeconomice (MIP) are ca scop identificarea timpurie a riscurilor macroeconomice potențiale, prevenirea apariției dezechilibrelor macroeconomice negative și corectarea dezechilibrelor deja existente. Propunerile de reformă pentru procedura privind dezechilibrele macroeconomice se axează pe un dialog consolidat între Comisie și statele membre pentru a crea o mai bună înțelegere comună a provocărilor identificate în cadrul MIP și a politicilor necesare pentru a le aborda.

Acest lucru ar conduce, la rândul său, la un angajament din partea statelor membre de a integra reformele și investițiile necesare în planul lor fiscal-structural național pe termen mediu pentru a preveni sau corecta dezechilibrele.

Rolul preventiv al MIP va fi consolidat într-un mediu macroeconomic caracterizat de riscuri noi și în evoluție.

Evaluarea privind posibilitatea unor dezechilibre ar fi mai orientată spre viitor, în vederea detectării și abordării timpurii a dezechilibrelor emergente. În momentul evaluării corecției dezechilibrelor, se va acorda mai multă importanță evoluțiilor tendințelor și punerii în aplicare a politicilor de corectare a dezechilibrelor.

Un cadru de supraveghere post-program mai concentrat și mai eficient

Supravegherea post-program evaluează capacitatea de rambursare a statelor membre care au beneficiat de programe de asistență financiară. Ca parte a noului cadru și păstrând textul legislativ neschimbat, Comisia propune aplicarea acestuia în mod diferit, prin stabilirea unor obiective mai clare, iar eficiența cadrului este legată de aceste obiective. În special, supravegherea post-program se va concentra pe evaluarea capacității de rambursare, pe monitorizarea punerii în aplicare a reformelor nefinalizate și pe evaluarea necesității de a lua măsuri corective în contextul preocupărilor legate de capacitatea de rambursare sau de continuare a accesului pe piață.

 

Continue Reading

GENERAL

8 luni de la declanșarea războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. MAE prezintă principalele acțiuni de sprijin ale României pentru Ucraina

Published

on

© MAE

Actuala criză provocată de războiul rus din Ucraina, declanșat la 24 februarie, a determinat un răspuns ferm și multidimensional al României în sprijinul Ucrainei și al cetățenilor ucraineni, cuprinzând eforturi de natură politico-diplomatică, economică, financiară, umanitară și sectorială, dar și eforturi pentru promovarea aplicării dreptului internațional.

Răspunsurile României la criza de la granițele sale, la războiul ilegal de agresiune al Rusiei nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor noastre democratice și a pilonilor fundamentali ai arhitecturii euroatlantice de securitate, rămân parte a unuia dintre cele mai complexe și mai coerente eforturi ale țării noastre în plan extern, cu efecte semnificative în plan intern și cu miza protejării și consolidării pe termen lung a ordinii internaționale bazate pe reguli.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, România, acționează cu toată responsabilitatea în sprijinul Ucrainei și al cetățenilor ucraineni, acest sprijin fiind direct necesar pentru atingerea obiectivului major de a proteja securitatea, prosperitatea și interesele României și ale cetățenilor români.

Încă din primele zile de la declanșarea acestei crize de securitate și umanitare, cea mai gravă criză din Europa ultimelor decenii, autoritățile române au acționat unitar, coordonat, în deplină solidaritate cu poporul ucrainean, pentru a acorda asistență de urgență, dar și pe toate celelalte dimensiunile relevante:

Planul asistenței umanitare de urgență

  • Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Ucrainei și a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente și ambulanțe; prin hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, la 9 martie 2022, la granița cu Ucraina, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord;
  • Măsurile umanitare adoptate pentru cei peste 2,65 milioane de refugiați care au intrat deja în România și cei peste 86.500 de ucraineni care au rămas în țara noastră au inclus, printre altele, înființarea de tabere mobile în județele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, la învățământ, pe piața muncii, la transport public;
  • Totodată, la 26 iulie 2022, Guvernul României a lansat Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România, vizând măsuri pe termen mediu și lung pentru sprijinirea refugiaților ucraineni;
  • Organizarea Forumului de la București în perioada 8-9 septembrie 2022, cu accent pe platforma europeană de dialog în domeniul integrării refugiaților din Ucraina.

Planul diplomatic

  • România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a fost parte activă a demersurilor diplomatice la nivel multilateral pentru condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate și al Adunării Generale ale Organizației Națiunilor Unite, și a acordat acces instituțiilor ONU, precum Programul Alimentar Mondial, pentru facilitarea distribuirii de ajutor umanitar Ucrainei.
  • Pe această dimensiune, un alt obiectiv a fost izolarea internațională a Rusiei, iar România a susținut toate rezoluțiile promovate în Consiliul de Securitate și în Adunarea Generală ONU pentru condamnarea agresiunii ruse.
  • Cel mai recent, România a co-sponsorizat, alături de alte 75 de state membre ONU, Rezoluția Adunării Generale, din 12 octombrie 2022, de condamnare a anexării ilegale de către Rusia a teritoriilor ucrainene (intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei – apărarea principiilor Cartei ONU”), votată favorabil de o majoritate largă de 143 de state membre ONU.
  • În contextul organizării de către Federația Rusă a așa-ziselor „referendumuri în patru regiuni ucrainene ocupate de forțele ruse, România a condamnat în termenii cei mai fermi caracterul inacceptabil al acestor evoluții, inclusiv prin mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul Consiliului Permanent al OSCE din 29 septembrie 2022.
  • La 30 septembrie 2022 Ministerul Afacerilor Externe a reacționat public față de semnarea așa-ziselor „acorduri de intrare în componența Federației Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupația ilegală a trupelor ruse. MAE a condamnat cu fermitate „acordurile” ilegale și ilegitime, ce au reprezentat o escaladare iresponsabilă a situației și care nu pot produce niciun fel de efect din punct de vedere al dreptului internațional.
  • Unul dintre cele mai importante obiective politice a fost, în această perioadă, obținerea de către Ucraina a statutului de stat candidat la UE, obiectiv atins în luna iunie a acestui an, alături de Republica Moldova, iar România a fost, în mod tradițional, unul dintre cei mai fermi susținători ai agendei europene a Ucrainei.
  • La nivel bilateral, se poate constata intensitatea dialogului bilateral în cele opt luni de la izbucnirea războiului. Cele mai importante repere ale dialogului consolidat cu Ucraina sunt: vizita ministrului afacerilor externe ucrainean Dmytro Kuleba la București, la 22 aprilie 2022; vizita delegației conduse de premierul Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie 2022, împreună cu Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu; participarea Prim-ministrului României la Summitul Platformei Internaționale Crimeea, la 23 august 2022; vizita la Kiev a Președintelui Klaus Iohannis, alături de Președintele Franței, Cancelarul Germaniei şi Prim-ministrul Italiei, din 16 iunie 2022;
  • De asemenea, la 15 septembrie 2022, a fost lansată, la inițiativa României, prima reuniune în format trilateral a miniștrilor afacerilor externe din România, Ucraina și Republica Moldova, la Odessa, în Ucraina, alături de omologul de la Chișinău, Nicu Popescu, și omologul ucrainean, Dmytro Kuleba. Au luat parte, de asemenea, cei trei miniștri ai energiei, precum și companii din domeniul energiei din cele trei state. Reuniunea a reflectat angajamentul strategic al celor trei țări de a coopera îndeaproape în acest domeniu și de a contracara încercările Federației Ruse de a submina securitatea energetică a celor două țări vecine. România a fost primul stat al UE care a început să importe, în vară, electricitate din Ucraina, iar, recent, când din cauza bombardamentelor inumane și ilegale împotriva infrastructurii civile din Ucraina acest stat a fost nevoit să suspende exporturile de curent în Republica Moldova, România a început rapid livrările de energie electrică pentru Chișinău. Lansarea acestui format trilateral, încă o inițiativă importantă a diplomației române, a avut ca obiectiv consolidarea cooperării dintre cele trei state vecine, atât în contextul actual marcat de războiul de agresiune al Rusiei și de crizele multidimensionale care afectează Ucraina și Republica Moldova, cât și în perspectiva stabilirii unui mecanism de dialog și coordonare pe termen lung, vizând inclusiv sprijinirea activă de către România a autorităților de la Chișinău și Kiev în vederea implementării reformelor necesare în procesul de integrare europeană.
  • Totodată, România a fost printre primele state ale UE care și-au anunțat redeschiderea ambasadei la Kiev, care a continuat să activeze, în condiții dificile, chiar și după atacurile masive cu rachete lansate de Federația Rusă din ultimele săptămâni, care au generat pierderi de vieți omenești și distrugeri masive ale infrastructurii.
  • La nivel european, România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a asigurat o contribuție activă la definirea și adoptarea celor opt pachete de sancțiuni ale Uniunii Europene, sprijinind o abordare cât mai ambițioasă și susținând, de asemenea, sancțiunile UE pentru Belarus și, cel mai recent, Iran, în lumina evoluțiilor recente;
  • La cea mai recentă reuniune a Consiliului Afaceri Externe, din 17 octombrie, ministrul Bogdan Aurescu a susținut puternic continuarea sprijinului masiv al UE pentru Ucraina, inclusiv prin adoptarea a două măsuri importante: a șasea tranșă de ajutor financiar prin Facilitatea Europeană pentru Pace (ducând totalul la 3 miliarde EUR), respectiv lansarea Misiunii Militare de Asistență în sprijinul Ucrainei (EUMAM), axată pe instruirea și pregătirea militarilor ucraineni.

Planul dreptului internațional

  • România a depus, la 13 septembrie 2022, Declarația de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la Acuzații de genocid în conexiune cu Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid.
  • De asemenea, la 16 septembrie 2022, România a depus la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cererea de intervenție a țării noastre în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federației Ruse la Curte, la 28 februarie 2022. Cauza are ca obiect încălcările grave ale drepturilor omului, comise în masă de Federația Rusă în cadrul agresiunii militare desfășurate pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie 2022.
  • La 2 martie 2022 România a sesizat Curtea Penală Internațională, împreună cu alte 42 de state, cu privire la investigarea crimelor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, Guvernul României a aprobat propunerea MAE de a dona 100.000 de euro Fondului fiduciar al Curții Penale Internaționale pentru a sprijini investigațiile privind crimele internaționale comise în Ucraina.
  • România a sprijinit activarea Mecanismului de la Moscova al OSCE.
  • România va sprijini crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crima de agresiune comisă în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei.

Planul consolidării rezilienței Ucrainei

  • Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, la 15 octombrie 2022, acordarea unei contribuții voluntare a României la fondurile NATO dedicate întăririi rezilienței și capacității de apărare ale Ucrainei (Fondul voluntar privind Pachetul de Asistență Cuprinzătoare pentru Ucraina), de până la 400.000 dolari.
  • De asemenea, România s-a implicat extensiv în facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene către piețele internaționale, măsurile complexe pentru extinderea capacităților de tranzit, inclusiv a capacităților logistice ale porturilor Constanța și Galați, permițând, până în prezent, exportul a peste 5,2 milioane tone de cereale ucrainene, la care se adaugă alte peste 5,5 milioane tone de alte mărfuri produse în Ucraina.

Continue Reading

GENERAL

NATO: Spania va trimite 14 avioane de luptă în România și Bulgaria pentru consolidarea flancului estic

Published

on

© NATO/ Flickr

Spania a anunțat, sâmbătă, 22 octombrie, că va trimite 14 avioane de luptă în Bulgaria și România pentru a consolida flancul estic al NATO, în timp ce Alianța își consolidează capacitatea de descurajare după invazia Rusiei în Ucraina, informează Radio Europa Liberă și The Guardian.

Mișcarea anunțată de Ministerul spaniol al Apărării survine după declarațiile ministrului bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, cu două zile înainte, potrivit cărora Madridul ar urma să desfășoare până la opt avioane în țara sa în zilele următoare.

Spania a declarat că șase avioane Eurofighter și 130 de soldați vor fi trimiși în Bulgaria între jumătatea lunii noiembrie și începutul lunii decembrie pentru a antrena forțele din această țară.

Stoyanov a declarat într-o conferință de presă la 20 octombrie că avioanele Eurofighter spaniole ar urma să ajungă în Bulgaria la 1 noiembrie și că vor efectua operațiuni de protecție a spațiului aerian împreună cu Forțele Aeriene bulgare până la 23 decembrie.

„Aceasta este încă o misiune privind poliția aeriană consolidată. Va fi o misiune comună de securitate a spațiului aerian”, a declarat Stoyanov reporterilor.

Bulgaria, membră NATO din 2004, găzduiește deja aproximativ 1.000 de militari ai Alianței sub comanda Italiei.

O altă desfășurare ar urma să includă trimiterea a opt avioane de luptă F18M și 130 de membri ai forțelor aeriene în România între decembrie și martie 2023, ca parte a strategiei de „reacție și descurajare” a NATO, a adăugat ministerul.

Un radar de supraveghere aeriană cu rază lungă de acțiune a fost, de asemenea, desfășurat în România, în apropiere de Constanța, începând cu 17 octombrie și ar putea rămâne în zonă până la sfârșitul lunii iunie 2023, pentru a contribui la Apărarea Aeriană Integrată a NATO în spațiul aerian al statelor membre aliate, mai informează Ministerul Apărării.

Radarul și toate echipamentele tehnice asociate au început să fie desfășurate pe mare la 10 octombrie din portul Cartagena. Pentru a menține radarul operațional și pentru a satisface toate nevoile detașamentului, au fost detașați 38 de militari, care sunt responsabili pentru menținerea radarului activ 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână (24/7).

De asemenea, Spania ar urma să își sporească misiunile forțelor sale aeriene care fac parte dintr-un „scut aerian”.

Țara a trimis deja 12 avioane de luptă în Bulgaria, Lituania și Estonia, membre NATO din est, de când Rusia a invadat Ucraina în februarie.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE13 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA14 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA16 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G717 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN1 day ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.1 day ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN1 day ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D1 day ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO3 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO3 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO3 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO3 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL4 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending