Connect with us

CONSILIUL UE

Romania preia Presedintia grupului statelor UE care sustin domeniul nuclear. Interviu EXCLUSIV cu Razvan Nicolescu, ministrul Energiei

Published

on

Corespondenta de la Bruxelles, Andrei Lupu

Luxemburg, 13.06.2014, Consiliului European pe Transport, Telecomunicați si Energie , Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan NicolescuÎn cadrul Consiliului TTE, sectiunea energie, de vineri, de la Luxemburg, statele membre au ajuns la un acord politic cu privire la așanumită Directivă ILUC (indirect land-use change – schimbarea indirecta a utilizarii terenurilor), care va modifica directiva referitoare la calitateacombustibilor și pe cea referitoare la energia din surse regenerabile, având scopul de a minimiza emisia gazelor cu efect de seră datorată impactului schimbărilor indirecte de utilizare a terenurilor încercând totodatăprotejarea investițiilor existente efectuate în producția de biocombustibili.

Reiterând că “nu putem accepta o țintă mai mică de 7% de biocarburanti din prima generație”, România, alături și de alte state membre, se așteaptă ca poziția sa să fie luată in considerare in viitoarele negocieri europene dintre Consiliu si Parlamentul European pe marginea dosarului legislativ.

Programul încărcat al Consiliului a mai cuprins o intâlnire cu statele membre care susțin dezvoltarea sectorului energiei nucleare Euratom sau EAEC, din care fac parte: Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Olanda, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,Marea Britanieși Romania, în care cu acordul tuturor celorlalţi miniştri prezenți, ministrul român al Energiei, Răzvan Nicolescu, a primit, în numele României, la propunerea ministrului Economiei din Cehia, propunerea de a asigura preşedinţia grupului statelor membre UE care susţin domeniul nuclear, pentru următorii 2 ani.

România a acceptat propunerea și “dorește aducerea subiectului energiei nucleare pe agenda europeana”, ne-a declarat ministrul Răzvan Nicolescu. Astfel, tara noastra succede președințiilor Marii Britanii si Franței.

Statele membre au luat act cu interes de prezentarea comunicării Comisiei privind o “Strategia Europeană de Securitate Energetică”. România a apreciat “efortul făcut de Comisia Europeană de a elobara această comunicare intr-un timp scurt și eforturile acesteia de mediere a situației dintre Rusia si Ucraina si a subliniat câteva lucruri pe care le consideră importante din perspectiva României, in primul rând, credem ca este foarte important ca în anii următori U.E. să incurajeze dezvoltarea surselor indigene de energie incluzând aici și sursele neconvenționale, de asemenea, considerăm important ca Uniunea să fie mai activă pe ceea ce inseamnă identificarea surselor de energie, in al treilea rând, respectând tratatele in vigoare, să redefinim și să fim mai pragmatici in ceea ce inseamnă rolul energie nucleare” ne-a declarat Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

România a subliniat nevoia ca tarile din Comunitatea energetică ce se confruntă cu probleme din punct de vedere al aprovizionării sau a surselor alternative, referindu-se mai ales la Republica Moldova, sa primească o atenție corespunzătoare din parte Comisiei Europene și a Uniunii Europene.

“În ceea ce priveste cadrul “2030 climă și energie”, România, a subliniat importanța de a avea un acord internațional semnat pentru că obiectivul tuturor trebuie sa fie păstrare alocurilor de muncăși a competitivității” a continuat Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

România continuă să sprijine poziția Comisiei în proiectul South Stream amintind totodată că orice proiect trebuie să respecte legislația europeană in vigoare.

CONSILIUL UE

UE impune sancțiuni împotriva fostului președintele pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, și împotriva fiului acestuia

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Statele membre au decis să impună măsuri restrictive împotriva fostului președinte pro-rus al Ucrainei, Viktor Fedorovici Ianukovici, și împotriva fiului acestuia, Oleksandr Viktorovici Ianukovici ca răspuns la agresiunea militară continuă nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceștia completează astfel lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa la Decizia 2014/145/PESC, pentru rolul lor în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei și a stabilității și securității statului, precum și – în cazul lui Oleksandr Viktorovici Ianukovici – pentru desfășurarea de tranzacții cu grupurile separatiste din regiunea Donbas din Ucraina.

Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Uniunea Europeană a reiterat și cu această ocazie hotărârea de a continua să ofere un sprijin puternic pentru reziliența economică, militară, socială și financiară generală a Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar.

De asemenea, UE a condamnat din nou cu fermitate atacurile fără discriminare ale Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile și solicită insistent Rusiei să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.

”Dreptul internațional umanitar trebuie respectat, inclusiv în ceea ce privește tratamentul prizonierilor de război. Trebuie să li se permită imediat ucrainenilor, în special copiilor, care au fost strămutați forțat în Rusia să se întoarcă în siguranță. Rusia, Belarusul și toți cei responsabili de crime de război și de alte infracțiuni extrem de grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu dreptul internațional”, mai este precizat în comunicat.

În concluziile sale din 23-24 iunie 2022, Consiliul European a subliniat că UE își menține angajamentul ferm de a oferi sprijin militar suplimentar pentru a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei și să își apere integritatea teritorială și suveranitatea.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Uniunea Europeană reînnoiește pentru încă șase luni sancțiunile economice împotriva Rusiei

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a decis marți, 26 iulie, să prelungească cu șase luni, până la 31 ianuarie 2023, măsurile restrictive care vizează sectoare specifice ale economiei Federației Ruse, informează comunicatul oficial.

Aceste sancțiuni, introduse pentru prima dată în 2014 ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina, au fost extinse în mod semnificativ din februarie 2022, având în vedere agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.

În prezent, acestea constau într-un spectru larg de măsuri sectoriale, inclusiv restricții privind finanțele, energia, tehnologia și bunurile cu dublă utilizare, industria, transportul și bunurile de lux.

Citiți și: Al șaselea pachet de sancțiuni: UE impune măsuri restrictive împotriva a încă 65 de persoane și 18 entități din Rusia

Pe lângă sancțiunile economice impuse Federației Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Printre acestea se numără: restricții privind relațiile economice cu Crimeea anexată ilegal și cu orașul Sevastopol, precum și cu zonele neguvernamentale controlate din regiunile Donețk și Luhansk; măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) pentru o gamă largă de persoane și entități, precum și măsuri diplomatice.

Începând cu 24 februarie, UE a adoptat o serie de pachete de sancțiuni fără precedent ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Potrivit comunicatului citat, UE condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care încalcă în mod flagrant suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE îndeamnă Rusia să înceteze imediat atacurile sale nediscriminatorii împotriva civililor și a infrastructurii civile și să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.

Uniunea Europeană este de neclintit în angajamentul său de a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii rusești și să construiască un viitor pașnic, democratic și prosper. De asemenea, rămâne angajată să continue să susțină capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială și suveranitatea.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE au convenit să reducă cu 15% consumul de gaze până în primăvara anului viitor, cu anumite excepții și posibilități de a solicita derogare de la această țintă

Published

on

© EU2022CZ/ Flickr

Statele membre au ajuns marți la un acord politic privind reducerea voluntară a consumului de gaz natural cu 15% până în primăvara anului viitor, în încercarea de a spori securitatea aprovizionării cu energie a UE.

Regulamentul prevede, de asemenea, posibilitatea de a declanșa o ”alertă la nivelul Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, scopul acestei reduceri a cererii de gaze este de a face economii înaintea iernii, în contextul în care există temeri cu privire la posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze naturale din partea Rusiei, care folosește în mod constant energia ca pe o armă.

”UE este unită și solidară. Decizia de astăzi a arătat în mod clar că statele membre se vor opune cu tărie oricărei încercări a Rusiei de a diviza UE prin utilizarea aprovizionării cu energie drept armă. Adoptarea propunerii de reducere a gazelor într-un timp record a consolidat, fără îndoială, securitatea noastră energetică comună. Economisirea gazului acum va îmbunătăți gradul de pregătire. Iarna va fi mult mai ieftină și mai ușoară pentru cetățenii și industria UE”, a transmis ministrul ceh pentru industrie și comerț, Jozef Sikela, a cărui țară deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și:
Comisia Europeană propune un plan pentru a reduce consumul de gaze în UE cu 15% până în primăvara anului viitor

Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, recurgând la măsuri pe care acestea le aleg.

Excepții

Întrucât toate țările UE vor depune eforturile necesare pentru a atinge aceste ținte, Consiliul a prevăzut anumite excepții și posibilități de a solicita o derogare de la obiectivul obligatoriu de reducere a cererii de gaze naturale, reflectând astfel situațiile particulare din statele membre, asigurându-se în același timp că reducerea cererii de gaze este suficientă în privința creșterii securității aprovizionării în UE.

Consiliul a convenit ca statele membre care nu sunt interconectate la rețelele de gaze ale altor state membre să fie scutite de reducerea obligatorie de gaze, deoarece acestea nu ar fi în măsură să elibereze volume semnificative de gaze prin conducte în beneficiul altor state membre. S

Statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul european de energie electrică și care depind în mare măsură de gaz pentru producția de energie electrică sunt, de asemenea, scutite, pentru a evita riscul unei crize de aprovizionare cu energie electrică.

Țările UE pot solicita derogare pentru a se adapta la obligațiile de reducere a cererii de gaze în cazul în care dispun de interconexiuni limitate cu alte țări UE și în cazul în care pot face dovada că ale lor capacități de export prin interconectoare și infrastructură internă de gaz natural lichefiat (GNL) sunt utilizate pentru a redirecționa la maximum gazele către alte state membre.

De asemenea, statele membre pot solicita o derogare în cazul în care și-au depășit obiectivele de umplere a depozitelor de gaz, dacă depind în mare măsură de gaz ca materie primă pentru industriile critice sau dacă consumul lor de gaz a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an, comparativ cu media ultimilor cinci ani.

În ce condiții poate fi declarată ”alertă la nivelul Uniunii”?

Țările membre au convenit, de asemenea, să sporească rolul Consiliului în declanșarea unei ”alerte la nivelul Uniunii”.

Astfel, aceasta va fi activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, la propunerea Comisiei.

Alerta la nivelul Uniunii poate fi declanșată atunci când există un risc considerabil de penurie de gaze, o cerere neobișnuit de mare de gaze sau în cazul în care cel puțin cinci țări membre care au declarat alertă națională solicită Comisiei Europene să declanșeze acest mecanism.

Când vine vorba de măsurile necesare pentru reducerea cererii de gaze, statele membre au convenit că ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienții protejași, precum consumatorii casnici sau serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și apărarea.

Măsuri sugerate pentru reducerea cererii de gaze naturale 

Printre măsurile care ar putea contribui ale atingerea acestei ținte convenite marți se numără reducerea gazului consumat în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a schimbării combustibilului în industrie, campanii naționale de sensibilizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile între întreprinderi.

Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii și vor informa periodic Comisia cu privire la evoluția planurilor lor.

Regulamentul reprezintă o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată de timp.

Prin urmare, acesta se va aplica timp de un an, iar Comisia va efectua o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa, având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a UE, până în mai 2023.

Textul convenit marți va fi adoptat în mod oficial printr-o procedură scrisă. Procedura scrisă va fi lansată și încheiată în zilele următoare, în urma unor revizuiri tehnice ale textului.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.11 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA11 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA11 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.13 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA14 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE16 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA16 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA11 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending