Connect with us

INTERNAȚIONAL

Premierul francez: Am intrat într-o nouă eră a relaţiilor dintre Franţa şi România

Published

on

ayrault Ponta gov.roPremierul francez, Jean-Marc Ayrault, a declarat că în prezent este o nouă eră a relaţiilor franco-române, care ţine de planul de măsuri concrete pentru parteneriatul strategic şi cooperarea celor două ţări în subiecte ca PAC, Mali, Siria, acordul comercial al UE cu SUA.

“Consider că am intrat într-o nouă eră a relaţiilor dintre Franţa şi România”, a spus Ayrault, într-un interviu difuzat sâmbătă de Digi 24, realizat la finalul vizitei oficiale în România a oficialului francez (11-12 iulie), potrivit Mediafax.ro.

Întrebat despre problema romilor care a dus la tensiuni politice dintre Paris şi Bucureşti în ultimii ani, Ayrault a arătat că “nu ajută la nimic să-i stigmatizăm pe ceilalţi, să-i provocăm”.

“Responsabilitatea demnitarilor este să identifice problemele şi să le rezolve, cu atât mai bine dacă ne confruntăm cu acelaşi tip de dificultăţi. Ne întâlnim şi numim acele dificultăţi comune în mod cerebral, în spiritul respectului faţă departenerul de discuţii tocmai pentru a crea o atmosferă pozitivă şi a găsi soluţii”, a afirmat premierul francez.

El s-a declarat convins că rezultatele României în integrarea romilor se vor schimba în următoarea perioadă, aşa cum s-a angajat premierul Ponta şi a adăugat că ţara noastră dispune de finanţări multiple pentru proiecte de acest fel, iar acestea trebuie folosite.

Sursa: Mediafax.ro
Foto: gov.ro

NATO

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

Published

on

© Administrația Prezidențială

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat luni, în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO, convingerea că toate statele membre vor ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, mulţumind totodată României pentru sprijinul acordat în acest demers.

“În ce priveşte Finlanda şi Suedia, toți aliații au luat o decizie istorică atunci când am convenit, la summitul de la Madrid din iunie, să invităm Finlanda și Suedia să devină membre ale NATO. Am semnat, de asemenea, protocoalele de aderare. 28 din ţările membre au ratificat deja aceste protocoale de aderare, prin parlamentele naţionale, printre care și România. Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României de a avea Finlanda și Suedia ca membri. Sunt încrezător că toți aliații vor ratifica”, a declarat secretarul general al NATO, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferinţe comune de presă cu preşedintele Klaus Iohannis.

Comentariile sale au venit pe fondul faptului că două state aliate, Ungaria și Turcia, amână ratificarea protocoalelor de aderare. La Budapesta, guvernul lui Viktor Orban a anunțat că a amânat un vot în Parlament pentru prima parte a anului viitor, în vreme ce ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, va avea o întâlnire trilaterală cu omologii săi din Finlanda și Suedia la reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București pentru a soluționa dosarele de interes bilateral, îndeosebi nemulțumirile Turciei cu privire interdicția statelor scandinave de a exporta arme către Ankara sau găzduirea unor organizații pe care Turcia le consideră teroriste.

Într-o nouă pledoarie pentru o decizie de ratificare din partea Ungariei și Turciei, Jens Stoltenberg a spus că a avea Finlanda și Suedia ca membri ai NATO va fi important pentru Finlanda și Suedia, dar va fi important și pentru întreaga Alianță.

“Va consolida NATO, deoarece Finlanda și Suedia au capacități militare de vârf, bine pregătite și bine echipate. De asemenea, ele sunt importante pentru nord și pentru nordul mare, iar Atlanticul de Nord este important pentru legătura dintre America de Nord și Europa, care este coloana vertebrală a NATO. Și apoi cred că, dacă ne uităm la hartă, ne-am dat seama cu toții că abilitatea noastră de a consolida flancul estic, în special țările baltice, dar și Polonia, țările baltice, este foarte mult întărită de faptul că avem Finlanda și Suedia ca membri cu drepturi depline. Așadar, este bine pentru Finlanda și Suedia, este bine pentru NATO și este bine pentru legătura transatlantică să le avem ca membri cu drepturi depline”, a conchis el.

Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO în luna mai, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Dar Turcia, membră NATO, a ridicat obiecții, invocând preocupări de securitate legate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii, și de alte grupuri, precum și din cauza interdicției statelor nordice de a exporta arme.

Astfel, liderii Turciei, Finlandei și Suediei au semnat un memorandum în iunie, la summitul NATO de la Madrid, pentru a deschide calea pentru ca cele două țări să abordeze preocupările turcești privind terorismul și exporturile de arme. În același context, liderii euro-atlantici au invitat Finlanda și Suedia să devină state membre ale NATO, iar președintele Klaus Iohannis a anunțat că România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO.

Între timp, 28 de state membre aliate au ratificat aderarea celor două țări la NATO, dar Turcia – împreună cu Ungaria – nu a aprobat aderarea celor două state scandinave. Recent, atât Finlanda, cât și Suedia, au făcut apel către Budapesta și Ankara să ratifice protocoalele de aderare la Alianță. 

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a avut marți o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul căreia a apreciat măsurile luate din timp de Alinață pentru apărarea colectivă a Flancului Estic, inclusiv întărirea apărării și descurajării aliate în România, pre-poziționarea de capabilități pe teren, exercițiile și întărirea prezenței aliate.

Oficialul NATO se află în vizită la București cu ocazia reuniunii miniștrilor de externe din cadrul Alianței.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul a amintit de desfășurarea Diviziei aeropurtate 101 americane – celebră pentru debarcarea în Normandia și care revine în premieră în postură operațională – , sprijinul acordat de Franța ca națiune cadru, precum și de Belgia și Olanda pentru Grupul de Luptă cu capacitatea de a fi crescut la nivelul unei brigăzi, în caz de necesitate.

La rândul său, secretarul general Jens Stoltenberg a mulțumit României pentru găzduirea ministerialei NATO și pentru contribuția la politicile și misiunile Alianței, dar și pentru creșterea bugetului Apărării, începând din 2023, la 2,5% din PIB.

Acesta a subliniat faptul că NATO a ajuns la 300.000 oameni forță de reacție cu grad înalt de pregătire ce pot fi desfășurați la diferite momente, dublarea numărului de Grupuri de Luptă la nivel de batalion, cu posibilitatea de creștere la stadiul de brigadă, și dublarea numărului de echipamente prepoziționate în regiune.

De asemenea, cei doi înalți oficiali au subliniat importanța sprijinului pentru Ucraina, mai ales pe timp de iarnă, inclusiv prin Comprehensive Assistance Package for Ukraine, proiect NATO la care România își va suplimenta contribuția.

Bucureștiul este vreme de trei zile capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind în perioada 28-30 noiembrie reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la Munchen, o premieră în ambele cazuri.

Ministeriala NATO găzduită de țara noastră ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu, care a prezentat în preambulul acestei întâlniri, cu prilejul reuniunii Liderilor de Munchen, o listă de acțiuni transatlantice pentru securitatea în această regiune.

De altfel, relevanța strategică a Mării Negre pentru interesele de securitate ale Alianței au fost evidențiate și de prim-ministrul Nicolae Cucă cu ocazia întâlnirii cu secretarul general Jens Stoltenberg, de la finalul lunii octombrie.

La finalul summitului de la Madrid, desfășurat la finalul lunii iunie, liderii celor 30 de state membre ale NATO, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței în care regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că este nevoie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze.

“După părerea mea, este nevoie de un număr sporit de militari aliați, dar asta nu este suficient. În plus, pentru a putea reprezenta o descurajare și apărare solidă, este nevoie de echipamente, mai exact de echipamente pre-poziționate. Despre aceste lucruri am discutat, și despre creșterea prezenței, și despre pre-poziționarea de echipamente, la Summitul de la Madrid, însă este nevoie de concretizarea acestor decizii. La Madrid, decizia a fost mai degrabă generică, toată lumea a fost de acord că asta trebuie făcut, dar acum doresc, cel puțin asta a fost partea mea, doresc să trecem la fapte”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, după întrevederea avută cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă comună cu acesta.

“În plus, este nevoie de planuri foarte concrete, ca, în cazul unui atac, să se știe foarte exact cine, ce trupe și unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment și să fim atunci luați prin surprindere. Este nevoie, în afară de aceste planuri, de dezvoltarea unor structuri logistice, de exemplu pentru carburanți și așa mai departe. Toate acestea, după părerea mea, după părerea noastră, sunt necesare și cred că la Summitul de la Vilnius, de anul viitor, cel puțin așa am discutat astăzi, este posibil să avem decizii mult mai curajoase și mult mai concrete în aceste domenii.”, a completat Iohannis, afirmând că în prezent în România se află aproximativ 5.000 de militari aliați.

 

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul va fi gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România găzduiește o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată reuniunea liderilor de la München are loc pe flancul estic al NATO.

Aflat în România pentru a prezida reuniunea miniștrilor de externe din NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a avut întrevederi și cu premierul Nicolae Ciucă și cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.

În ceea ce privește pledoaria președintelui Iohannis pentru creșterea prezenței aliate pe flancul estic vine după ce miniștrii apărării din țările NATO au convenit “creșterea stocurilor de muniții și echipamente” pe flancul estic cu scopul de a accelera furnizarea de capacități ca urmare a deciziilor summitului NATO de la Madrid.

“Din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații noștri au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați. Grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă. Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu Franța, care este națiune-cadru, alături de Olanda, Belgia și Luxemburg, pentru a atinge capacitatea operațională deplină a acestei structuri cât mai curând. Am arătat, în acest context, că România acționează pentru îndeplinirea propriilor obligații ca națiune – gazdă. Vreau să mulțumesc, încă o dată, tuturor Aliaților pentru solidaritatea demonstrată în toată această perioadă, inclusiv Statelor Unite ale Americii, partenerul nostru strategic – pentru contribuția importantă la securitatea României și a regiunii noastre”, a mai adăugat președintele Iohannis.

Continue Reading

Facebook

SCHENGEN8 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO12 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO14 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA14 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA16 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO16 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

U.E.16 hours ago

UE consolidează securitatea informatică a entităților financiare în cazul unei perturbări operaționale grave

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO18 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA22 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

Team2Share

Trending