Connect with us

G7

România, prezentă la reuniunea G7+ axată pe securitatea energetică a Ucrainei: Bucureștiul a facilitat livrarea a peste 200 de generatoare către Ucraina

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți la reuniunea în format G7+ la nivel de miniștri ai afacerilor externe, desfășurată în sistem videoconferință, întrunire axată pe evaluarea situației infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care a suferit atacuri masive și repetate din partea Federației Ruse, respectiv pe stadiul și perspectivele sprijinului acordat Ucrainei de către comunitatea internațională pentru a gestiona consecințele acestor atacuri și a crește reziliența acesteia la nivel societal, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceasta a fost a doua reuniune în acest format, prima fiind organizată în România la 29 noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO găzduită de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Reuniunea de la București din noiembrie 2022 a fost prima reuniune G7 găzduită de România și prima la care a participat România, prin ministrul afacerilor externe, arată sursa citată.

 

Reuniunea G7+ a fost co-prezidată de Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, și de ministrul afacerilor externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, și s-a desfășurat în prezența ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba.

În intervenția sa, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a apreciat succesul acestui format, lansat la București în luna noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe NATO, format care și-a dovedit relevanța în special prin generarea unui schimb constant de informații și coordonarea eforturilor comunității internaționale vizând asigurarea nevoilor în materie de energie ale Ucrainei.

Ministrul Aurescu a subliniat că atacurile repetate, la scară largă, asupra infrastructurii civile din Ucraina reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar, având obiectivul de a înfrânge reziliența societății ucrainene, iar comunitatea internațională democratică nu poate permite acest lucru. Șeful diplomației române a pledat pentru creșterea asistenței acordate Ucrainei, mai ales în contextul provocărilor iernii.

În ceea ce privește asistența oferită de România pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că hub-ul umanitar de la Suceava a facilitat, printre altele, și tranzitul a 40 de generatoare achiziționate de România cu fonduri europene, a zeci de alte generatoare oferite de guvern și autorități locale române, respectiv a peste 160 de generatoare oferite de Franța.

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în acest context, și planificarea unei noi reuniuni a trilateralei miniștrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei și Republicii Moldova, în luna februarie, după cea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, la care au fost invitați și miniștrii energiei din cele trei state și în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acțiune pentru dezvoltarea interconectivității și consolidarea securității energetice a Ucrainei și Republicii Moldova, pe termen mediu și lung.

Ministrul român a evidențiat și situația specială a Republicii Moldova, confruntată cu o profundă criză energetică, generată de limitări în ceea ce privește disponibilitatea și accesul la resurse. A precizat că România contribuie în mod direct la găsirea de soluții pentru cele mai presante probleme, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova, precum și asigurarea tranzitului de gaze către acest stat prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.

Totodată, ministrul român de externe a pledat pentru soluții sustenabile, mai structurate și cu caracter permanent la provocările actuale cu care se confruntă Ucraina și întreaga regiune și a arătat că România va continua să sprijine consistent Ucraina și cetățenii săi, în cooperare cu toți partenerii care împărtășesc aceleași viziuni și obiective.

La reuniune au mai luat parte miniștrii afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (pe lângă SUA și Japonia, Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit), precum și din Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene, Comunității Energetice Europene, BERD, PNUD și Băncii Mondiale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

În ajunul summitului G7, liderii celor mai puternice democrații au ajuns la un acord să ofere Ucrainei 50 de miliarde de dolari având activele rusești înghețate drept garanție

Published

on

© G7/ Facebook

În avanpremiera celui de-al 50-lea summit G7, care are loc joi și vineri în Italia, liderii celor mai puternice economii democratice ale lumii au ajuns la un acord “asupra debursării a 50 de miliarde” de dolari pentru Ucraina prin utilizarea activelor ruse îngheţate, a anunţat miercuri seara preşedinţia franceză, precizând că această debursare va avea loc “înainte de sfârşitul lui 2024”.

Reuniunea la nivel înalt a G7 se deschide astfel joi cu un acord asupra unei propuneri a SUA de a susține un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, folosind ca garanție activele rusești înghețate, oferind Kievului o dovadă puternică de sprijin, chiar dacă tabla de șah politică a Europei se deplasează spre dreapta, cu premierul italian Giorgia Meloni prezidând summitul din Borgo Egnazia, din Apulia.

“Există un acord. Ca întotdeauna în G7, liderii iau o decizie şi tehnicienii îşi fac apoi munca pentru a o pune în practică”, pentru a se asigura că ea este “conform legii”, “regulilor finanţelor publice” sau “capacităţilor financiare ale unora şi altora”, a explicat aceeaşi sursă, relatează The Associated Press.

“Va exista o unanimitate în G7 când va fi vorba de a utiliza aceste active îngheţate pentru a ajuta Ucraina să se reconstruiască”, a declarat înainte de aceasta John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională al Casei Albe, după ce consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan sublinia “progrese bune spre un rezultat”, conform Casei Albe.

Cred că facem progrese bune în ceea ce privește generarea unui rezultat prin care acele venituri din acele active înghețate să poată fi utilizate în mod corespunzător.

Ideea de a acorda Ucrainei până la 50 de miliarde de dolari (46,13 miliarde de euro) împrumuturi garantate prin profiturile obţinute din cele circa 300 de miliarde de dolari de active ale Băncii Centrale Ruse îngheţate de Uniunea Europeană şi de ţările G7 nu făcea consens printre statele membre ale G7.

“Aceasta este în principal o iniţiativă americană. Acest împrumut va fi rambursat prin profiturile obţinute din activele ruse îngheţate”, a explicat sursa franceză, citată de AFP, potrivit Agerpres.

De altfel, acest subiect a fost miza discuțiilor de la finalul săptămânii trecute dintre președintele francez și cel american, cu ocazia vizite de stat a lui Joe Biden în Franța.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi prezent la summit și se așteaptă să semneze un acord bilateral separat de securitate cu președintele american Joe Biden.

Dincolo de războiul din Ucraina, Papa Francisc va deveni primul papă care se va adresa unui summit G7, adăugând un strop de celebritate și autoritate morală la reuniunea anuală care are loc anul acesta în regiunea italiană Puglia, însorită. El va vorbi vineri despre promisiunile și pericolele inteligenței artificiale, dar este de așteptat, de asemenea, să își reînnoiască apelul pentru un sfârșit pașnic al războaielor din Ucraina și Gaza.

Citiți și Decizie majoră a țărilor UE: Veniturile din activele înghețate ale Rusiei vor fi direcționate către apărarea militară și reconstrucția Ucrainei

Summitul din Apulia reprezintă o oportunitate pentru liderii G7 de a-și demonstra hotărârea fermă de a susține ordinea internațională bazată pe statul de drept și de a-și consolida angajamentul față de țările în curs de dezvoltare, a transmis și Uniunea Europeană înainte de reuniuni.

Principalele chestiuni care vor fi abordate în timpul celor șase sesiuni de lucru sunt: Africa, schimbările climatice și dezvoltarea, situația actuală din Orientul Mijlociu, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, migrația, Indo-Pacificul și securitatea economică, inteligența artificială, energia, Africa-Mediteraneană.

 

Din G7 fac parte Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite. Și Uniunea Europeană este reprezentată de președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Țara gazdă, Italia, a invitat mai mulți lideri africani – președintele algerian Abdelmadjid Tebboune, președintele kenyan William Ruto și președintele tunisian Kais Saied – pentru a insista asupra inițiativelor Italiei în Africa. Printre alți invitați se numără președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, premierul indian Narendra Modi, proaspăt ales, și președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Sub bagheta Giorgiei Meloni se vor reuni ceilalți lideri G7, președintele american Joe Biden, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul britanic Rishi Sunak, premierul japonez Fumio Kishida și premierul canadian Justin Trudeau. Cu excepția lui Meloni, toți ceilalți se confruntă cu provocări electorale, iar viitorul lor politic este pus sub semnul întrebării. În SUA, președintele Joe Biden se află în plină competiție electorală cu rivalul Donald Trump pentru un nou mandat la Casa Albă. În Franța, Macron a convocat alegeri legislative anticipate după victoria extremei-drepte în alegerile europene. În Germania, toate partidele din coaliția lui Olaf Scholz au fost devansate de CDU și partidul extremist Alternativa pentru Germania la alegerile europene. În Marea Britanie, premierul Rishi Sunak se pregătește pentru o înfrângere răsunătoare în fața laburiștilor lui Keir Starmer, iar în Canada și Japonia, Justin Trudeau și Fumio Kishida au mari probleme de popularitate în perspectiva următoarelor momente electorale naționale.

Continue Reading

G7

Italia anunță că Volodimir Zelenski va participa la viitorul summit G7, programat să aibă loc în perioada 13-15 iunie

Published

on

© Photothek.de/ Federal Foreign Office

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la summitul principalelor naţiuni industrializate din G7, programat să aibă loc în Italia în perioada 13-15 iunie, a confirmat sâmbătă seara un purtător de cuvânt al premierului italian Giorgia Meloni, potrivit Agerpres.

Rămâne neclar dacă liderul ucrainean va participa personal la întâlnirea din regiunea sudică Apulia sau se va alătura prin legătură video.

G7 este un forum informal al liderilor principalelor naţiuni democratice industrializate: Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, Japonia, Canada şi SUA. Italia deţine preşedinţia grupului de la începutul anului.

În ultimele luni, Zelenski a participat în mod repetat la discuţii la nivel înalt în persoană pentru a-şi consolida sprijinul pentru ţara sa, care este atacată de Rusia de mai bine de doi ani.

El a participat, de asemenea, la summitul G7 din oraşul japonez Hiroshima anul trecut. Cu toate acestea, din motive de securitate, Kievul nu îi anunţă călătoriile în străinătate în prealabil.

Luna trecută, miniștrii de externe din țările G7, reuniți în Italia, s-au angajat să ajute Ucraina să își consolideze apărarea aeriană și să încerce să folosească activele rusești înghețate pentru a sprijini Kievul.

Continue Reading

G7

G7 îndeamnă Israelul să mențină legăturile bancare cu palestinienii, pe fondul îngrijorărilor fiscale

Published

on

Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din țările G7 au îndemnat Israelul să mențină conexiunile bancare corespondente între băncile palestiniene și israeliene pentru a facilita tranzacțiile, comerțul și serviciile esențiale, într-o declarație comună emisă în urma unei reuniuni în nordul Italiei.

Declarația a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Israelul să elibereze Autorității Palestiniene veniturile din vămuire reținute, invocând necesitățile fiscale urgente ale acesteia.

Acest apel reflectă un avertisment recent al secretarului Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, care a subliniat ramificațiile neînoirii unei derogări bancare care expiră, descriind-o ca fiind o întrerupere a unei linii vitale pentru teritoriul palestinian, în special în contextul atacului israelian în curs asupra Gaza.

În declarație se subliniază: „Facem apel la Israel să ia măsurile necesare pentru a se asigura că serviciile bancare corespondente între băncile israeliene și palestiniene rămân în vigoare, astfel încât tranzacțiile financiare vitale și comerțul și serviciile critice să continue.”

În plus, liderii financiari ai G7 pledează pentru eliminarea sau relaxarea altor măsuri restrictive israeliene care au avut un impact negativ asupra comerțului, cu scopul de a preveni deteriorarea în continuare a situației economice din Cisiordania.

Ministrul israelian ultranaționalist al finanțelor, Belazel Smotrich, a dat de înțeles că Israelul este reticent față de reînnoirea derogării, programată să expire la 1 iulie. Poziția lui Smotrich este un răspuns la demersul guvernului palestinian de a obține recunoașterea internațională a statutului de stat și la eforturile sale de a obține mandate internaționale de arestare împotriva israelienilor implicați în genocidul din Gaza, informează Agerpres.

În cazul în care derogarea ar fi reziliată, întreprinderile israeliene s-ar confrunta cu obstacole în primirea de fonduri de la băncile palestiniene sau în depunerea de cecuri palestiniene, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra legăturilor de afaceri dintre cele două părți.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO3 hours ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA3 hours ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.3 hours ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.4 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE4 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.5 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE5 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.6 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA6 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending