Vicepremierul italian Antonio Tajani s-a declarat vineri “foarte îngrijorat de rapoartele privind activităţile hibride ruseşti menite să influenţeze votul din România”.

Într-o postare pe X, el a dat asigurări că Italia, în calitate de preşedinţie a G7, se află în prima linie pentru a proteja democraţia şi procesele electorale.

“Continuăm să colaborăm cu partenerii noştri din UE pentru a apăra valorile comune”, a scris ministrul de externe de la Roma.

Sono molto preoccupato per la denuncia di attività ibride russe volte a influenzare il voto in Romania. L’Italia, anche come Presidenza G7, è in prima linea per proteggere la democrazia e i processi elettorali. Continuiamo a lavorare con i partner UE per difendere i valori comuni

— Antonio Tajani (@Antonio_Tajani) December 6, 2024

Reacţia vine după ce Curtea Constituţională din România a decis vineri anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale, ca urmare a detectării de către serviciile de securitate ale ţării a unei influenţe ruseşti masive asupra scrutinului prin intermediul reţelelor sociale.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale este obligatorie pentru toată lumea şi “noi toţi ne conformăm”, precizând că potrivit prevederilor constituționale va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către președintele ales în urma unui nou scrutin și transmițând un mesaj ferm de stabilitate a României către Uniunea Europeană, NATO și investitori.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.

Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.

Ulterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ridicat în plenul reuniunii miniștrilor de externe din OSCE problema ingerințelor Rusiei și a eforturilor Moscovei de a influența recentele alegeri prezidențiale din România.

“Autoritățile române devoalează un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale“, a declarat Blinken, conform intervenției sale difuzate de Departamentul de Stat.

Și Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa din SUA, cunoscută sub numele generic de “Comisia Helsinki”, a condamnat amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din România.

Nu în cele din urmă, șase foști ambasadori ai Statelor Unite în România au realizat joi un demers fără precedent de susținere a democrației românești în contextul alegerilor prezidențiale, transmițând o scrisoare comună că “actuala cursă electorală din România reprezintă o cauză de îngrijorare majoră” și manifestându-și încrederea că “poporul român va vedea aceste atacuri din partea unor state autoritare ca lovituri de stat nereușite”.

De la Berlin, Ministerul de Externe german percepe tentativele Rusiei de a influența alegerile din România ca un mod prin care Vladimir Putin “vrea să ne dezbine și să submineze UE și NATO”.

Președintele francez Emmanuel Macron a avut o discuție candidata pro-europeană din partea USR, Elena Lasconi, context în care a amintit implicarea Franței în securitatea României, avertizând că acesta “nu este un cec în alb”, ci o susținere pentru o țară “clar angajată în Uniunea Europeană și NATO”.

“Miza este, evident, viitorul României, care este foarte importantă și strategică pentru întreaga Europă. Țara dumneavoastră este una decisivă. Sunteți pe frontul de est al NATO, sunteți un membru important al Uniunii Europene și în ultimii șapte ani am evaluat și simțit constant importanța României. Această cale clară este în interesul României, a poporului român și a întregii Europe. Am decis din prima zi a agresiunii Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, să trimit trupe în România. Am fost primii care am trimis trupe în țara dumneavoastră pentru a proteja acest front. Mă voi exprima foarte clar: Acesta nu este un cec în alb pe care i l-am oferit României. Am oferit susținerea noastră unei țări clar angajate în Uniunea Europeană și NATO. Este important să spunem că dacă cineva care este ambiguu față de Rusia sau pro-rus în exclusivitate va schimba radical politica de securitate a țării voastre“, a spus Macron.

Uniunea Europeană a confirmat joi angajamentul său de a acorda Ucrainei un sprijin financiar în valoare de 18,1 miliarde euro, în cadrul unui împrumut acordat de țările G7, ce va fi rambursat din dobânzile aferente activelor ruseşti îngheţate, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a anunţat că a semnat un protocol de acord cu Ucraina pentru o asistenţă macrofinanciară care va servi la „acoperirea nevoilor imediate”.

„Am fost onorat să semnez, în numele UE, un protocol de acord cu Ucraina privind acordarea unei asistențe macrofinanciare în valoare de 18,1 miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina să acopere nevoile imediate. Aceasta face parte din inițiativa G7 de a sprijini Ucraina prin utilizarea veniturilor provenite de pe urma activelor ruseşti, garantând astfel că agresorul plăteşte pentru pagubele pe care le-a cauzat”, a scris Dombrovskis pe platforma X.

Honoured to sign MoU with Ukraine on behalf of EU for €18.1 b in macro-financial assistance to help 🇺🇦 cover immediate needs.

It is part of G7 initiative to support Ukraine using revenues from immobilised Russian assets–making sure that aggressor pays for damage it has caused. pic.twitter.com/j1EJDMsCcE

— Valdis Dombrovskis (@VDombrovskis) November 28, 2024

Premierul ucrainean Denis Şmîhal a salutat „demersul curajos” al Uniunii Europene, subliniind că „nu este doar un ajutor, ci este un precedent pentru a trage Rusia la răspundere pentru crimele sale”.

Aceste 18,1 miliarde euro se adaugă ajutorului de aproximativ 120 miliarde de euro acordat Kievului de către UE şi statele sale membre de la începerea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022.

Acest nou sprijin intervine pe fondul incertitudinilor care planează asupra sprijinului american după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

La finalul lunii octombrie, liderii țărilor G7 au finalizat detaliile privind un împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Kievului, susținut de profiturile generate de activele suverane rusești înghețate după invazia Ucrainei. Din totalul de 50 de miliarde de dolari (aproximativ 45 de miliarde de euro), 20 de miliarde de dolari vor fi asigurate de Statele Unite. 

Aproximativ 210 de miliarde de euro în active sunt deținute în UE și blocate în temeiul sancțiunilor impuse Rusiei după invazia Ucrainei din februarie 2022. 

Miniştrii afacerilor externe din G7 se întâlnesc luni în Italia pentru o conferinţă de două zile care va avea ca principale subiecte de discuţie războaiele din Orientul Mijlociu şi Ucraina, şi implicaţiile la nivel global reprezentate de realegerea lui Donald Trump la Casa Albă, relatează dpa, potrivit Agerpres. 

Conferinţa va avea loc în oraşul Fiuggi, la circa 80 de kilometri de Roma, şi este ultima reuniune a miniştrilor de externe din G7 programată pentru acest an.

Mandatul de arestare emis recent de Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război în Fâşia Gaza a provocat o undă de şoc la nivel internaţional.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a declarat săptămâna trecută că mandatele de arestare emise de CPI împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a fostului său ministru al apărării Yoav Gallant şi a şefului militar al Hamas, Mohammed Deif, trebuie „puse în aplicare”.

De cealaltă parte, președintele american în exercițiu Joe Biden a calificat drept „scandaloase” mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională. 

În ceea ce privește războiul din Ucraina, Rusia a lansat recent o nouă rachetă balistică cu rază medie de acţiune, iar în ultimele zile, Ucraina a lovit ţinte militare din Rusia cu rachete americane ATACMS cu rază de acţiune de până la 300 de kilometri şi cu rachete de croazieră britanice Storm Shadow.

Săptămâna trecută, la inițiativa premierului Italiei, Giorgia Meloni, liderii G7 au adoptat o declarație comună în sprijinul Ucrainei, în contextul apropiatei împliniri a 1.000 de zile de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva acestei țări.

„Reafirmăm sprijinul nostru ferm pentru Ucraina, pentru cât va fi necesar,” au transmis liderii G7, subliniind solidaritatea lor în susținerea luptei Ucrainei pentru suveranitate, libertate, independență și integritate teritorială, precum și pentru reconstrucția sa. De asemenea, aceștia au recunoscut impactul agresiunii Rusiei asupra persoanelor vulnerabile din întreaga lume.

Italia deţine până la sfârşitul anului preşedinţia G7, din care mai fac parte SUA, Canada, Marea Britanie, Japonia, Franţa şi Germania. Anul viitor, Canada va prelua preşedinţia G7.