România se numără printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se numără și reformarea tratatelor.
Textul cu pricina aparține Bulgariei, Croației, Republicii Cehe, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, României, Sloveniei și Suediei și reprezintă poziția acestor state cu privire la rezultatele și acțiunile ulterioare Conferinței privind viitorul Europei. Inițial, presa europeană anunțase doar numele a nouă state semnatare, printre care nu figurau Croația, Malta, Polonia și România.
Non-paper by Bulgaria, Croatia, the Czech Republic, Denmark, Estonia, Finland, Latvia, Lithuania, Malta, Poland, Romania, Slovenia, and Sweden on the outcome of and follow-up to the Conference on the Future of Europe pic.twitter.com/YMRd6SKcJI
— Sweden in EU (@SwedeninEU) May 9, 2022
“Conferința privind viitorul Europei a fost un eveniment democratic fără precedent și exercițiu inedit. Aceasta a facilitat un dialog inspirat cu – și între – cetățenii din întreaga Europă cu privire la modul în care aceștia văd rolul UE în anii următori. Salutăm ideile și propunerile pe care le-au prezentat cetățenii. (…) Reamintim că modificarea tratatului nu a fost niciodată un scop al conferinței“, au transmis cele 13 state, în timp ce liderii UE au primit la Strasbourg recomandările Conferinței privind viitorul Europei.
Deși nu exclud nicio opțiune în acest stadiu, România și celelalte state semnatare arată că nu susțin “încercările necugetate și premature” de a lansa un proces de modificare a tratatului UE.
“Acest lucru ar implica un risc serios de a distrage energia politică de la sarcinile importante de a găsi soluții la întrebările la care cetățenii noștri așteaptă răspunsuri și de a face față provocărilor geopolitice urgente cu care se confruntă Europa”, au mai precizat statele menționate.
Ele au indicat că modul în care UE a gestionat crizele din ultimii ani – inclusiv COVID-19 și agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei – au arătat în mod clar cât de mult poate oferi UE în cadrul actual al tratatului.
“UE a acționat rapid pentru a găsi – și a pune în aplicare – soluții comune și eficiente. Avem deja o Europă care funcționează“, au conchis cele 13 state.
Opțiunea lor politică este în contrast cu ceea ce își dorește Parlamentul European, care a adoptat săptămâna trecută o rezoluție de susținere a modificării tratatelor, dar și cu declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Franței, Emmanuel Macron, din cadrul evenimentului de închidere a Conferinței privind viitorul Europei. “Va trebui să ne reformăm textele, asta este evident. Una dintre modalitățile de a face acest lucru este convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și o susțin“, a declarat președintele francez.
Anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, exista o singură procedură de revizuire a tratatelor pe care se întemeiază UE: convocarea unei conferințe interguvernamentale. Din 2009, articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede două proceduri de revizuire a tratatelor.
Prima procedură – revizuirea ordinară – se referă la modificări-cheie privind competențele UE și necesită convocarea unei conferințe interguvernamentale pentru adoptarea prin consens a propunerilor de modificări. Toate țările UE trebuie să ratifice modificările aduse tratatului pentru ca acestea să intre în vigoare.
Cea de-a doua procedură – revizuirea simplificată – stipulează că în cazul în care modificările propuse se referă la politicile și acțiunile interne ale UE, Consiliul European adoptă în unanimitate o decizie în privința modificărilor după consultarea Comisiei, a Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene. Noile prevederi ale tratatului intră în vigoare numai după ratificarea acestora de către toate țările UE în conformitate cu procedurile constituționale proprii ale acestora.
