Connect with us

COMUNICATE DE PRESĂ

România, printre primele state care vor beneficia de granturi norvegiene și SEE: 500 de milioane de euro, finanțări disponibile pentru țara noastră

Published

on

România se află printre primele state beneficiare care urmează să semneze Memorandumurile de înțelegere privind implementarea Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European și a Mecanismului Financiar Norvegian 2014 – 2021, informează un comunicat de presă al Ministerului Fondurilor Europene.

FOTO: Ministerul Fondurilor Europene

FOTO: Ministerul Fondurilor Europene

“La data de 9 septembrie 2016, la sediul Oficiului Mecanismului Financiar de la Bruxelles, a avut loc cea de-a doua rundă de negocieri pentru Mecanismele financiare SEE și Norvegiene 2014 — 2021, care a reunit reprezentanți ai Statelor donatoare, ai Oficiului Mecanismului Financiar și ai Ministerului Fondurilor Europene, printr-o delegație condusă de Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene. Statele donatoare au subliniat faptul că România este printre primele state beneficiare care urmează să semneze Memorandumurile de înțelegere privind implementarea Mecanismului Financiar SEE și a Mecanismului Financiar Norvegian 2014 — 2021”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, pe parcursul reuniunii au fost discutate aspecte privind proiectele predefinite propuse de partea română, precum și alte aspecte importante menționate în cele două memorandumuri de înțelegere privind implementarea granturilor SEE și Norvegiene în România.

“Granturile SEE și Norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și a Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale și la consolidarea relațiilor bilaterale cu țările beneficiare din Europa. Pentru perioada 2014 — 2021, România dispune de granturi în valoare de aproximativ 502 milioane de euro”, menționează sursa citată.

Spațiul Economic European (SEE) a fost creat în 1994, ca o zonă de Liber Schimb între Comunitatea Europeană (CE) și Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS). SEE reunește Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) și trei dintre Statele AELS (Norvegia, Islanda și Liechtenstein), într-o piață internă bazată pe libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMUNICATE DE PRESĂ

New Strategy Center, acord de cooperare cu Belgrade Centre for Security Policy, think tank independent din Serbia care contribuie la promovarea securității în conformitate cu principiile democratice

Published

on

© New Strategy Center/ Facebook

New Strategy Center a semnat un acord de cooperare cu Belgrade Centre for Security Policy, Serbia, în marja ediției 2022 a conferinței Security Challenges in the Balkans, la Timișoara.

Potrivit unui comunicat, acordul a fost semnat de Igor Bandović, Director BCSP, și George Scutaru, Director General NSC.

Obiectivul memorandumului este de a forma un cadru de colaborare constantă, care să includă organizarea de evenimente comune, elaborarea de analize și studii pe teme de interes reciproc din domeniul securității și relațiilor internaționale, cooperarea în diverse proiecte internaționale.

Această cooperare se înscrie în eforturile NSC de a dezvolta și consolida o rețea de parteneriate la nivel regional, pentru a încuraja un schimb constant de expertiză și înțelegerea mai bună a provocărilor de securitate cu care se confruntă statele din proximitatea României.

Belgrade Centre for Security Policy (BCSP) este un think tank independent din Serbia care contribuie la promovarea securității în conformitate cu principiile democratice și respectarea drepturilor omului prin cercetare, dezvoltare comunitară și educație.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

SustainAbility Talks: Decarbonizarea este vitală pentru creșterea și transformarea economiei românești

Published

on

© Ambasada Sustenabilității în România

Pentru ca Uniunea Europeană să-și atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, este nevoie ca toate statele membre să contribuie. În România, colaborarea dintre mediul privat, autorități și societatea civilă este esențială pentru implementarea strategiei de decarbonizare a economiei, potrivit participanților la cea de-a XXVI-a ediție a dezbaterii „SustainAbility Talks”, organizată pe 16 iunie 2022 de către Ambasada Sustenabilității în România, cu susținerea Ambasadei Germaniei în România.

„Din perspectiva acestui obiectiv strategic – sustenabilitate, decarbonizare, noua industrializare – România trebuie să facă pașii necesari pentru a asigura acele jaloane pe care le avem. Cum putem să facem asta? Prin investiții”, a declarat Florin Spătaru, Ministrul Economiei, în cadrul dezbaterii, dând ca exemplu industria auto. „Am avut discuții cu cei doi mari producători – 28% din PIB vine din sectorul auto. […] Vom avea și investiții în industria bateriilor într-o mega fabrică. Lucrăm la proiect, urmează să fie finalizat.

Schimbările aduse de procesul decarbonizării economiei românești încep să se resimtă și la nivelul finanțărilor acordate pentru investiții în toate domeniile. 

„Din luna ianuarie a acestui an, toate investițiile pe care le sprijinim sunt neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și, începând cu 2025, 50% din volumul nostru anual de investiții din Europa va fi alocat investițiilor verzi”, a declarat Lara Tassan Zanin, Directorul Reprezentanței Grupului Băncii Europene de Investiții în România. „Avem tendința, uneori, să polarizăm lucrurile în România, să spunem că responsabilitatea este a sectorului privat sau a sectorului public. De fapt, este responsabilitatea ambelor părți. Această importantă tranziție verde nu va avea loc fără implicarea ambelor sectoare.”

Lara Tassan Zanin consideră că un alt aspect important este legat de capacitatea de producție de energie regenerabilă și modul în care ea va fi absorbită în sistemul național de transport. „Am semnat cu Transelectrica un acord privind furnizarea de servicii de consultanță prin care îi vom ajuta să simplifice procedura de aprobare a proiectelor.”

Efectele tranziției spre o economie verde încep deja să se vadă în mediul economic din România, un exemplu în acest sens fiind combinatul siderurgic Liberty Galați.

Avem strategia Green Steel, parte a unei viziuni extrem de ambițioase de a avea o companie neutră din punct de vedere climatic până în 2030. Vom reuși acest lucru prin investiții de aproape un miliard de euro doar la Galați, care includ două cuptoare cu arc electric care să facă tranziția de la utilizarea combustibililor fosili către energie electrică, ceea ce va duce inevitabil la o reducere a emisiilor de carbon cu 80%. Vorbim și de o componentă a acestei investiții care se referă la economia circulară, pentru că vom folosi o cantitate mult mai mare de deșeuri de oțel”, a declarat Adrian Mărgărit, Head of Strategic Projects, Liberty Central and East Europe, adăugând că, în aceste condițiii, producția anuală de oțel va crește la patru milioane de tone. 

Pentru ca strategia decarbonizării economiei românești să aibă succes, experții sunt de părere că toți actorii implicați, atât din mediul privat, cât și din sectorul public, trebuie să ia măsuri imediate. 

„Dacă ne propunem obiective prea îndepărtate, dacă vrem să ajungem la neutralitate din punct de vedere climatic în 2040 sau 2050, toată lumea va fi de acord. Ne vom gândi că avem mult timp disponibil, că vom găsi tehnologiile necesare, dar nu vom reuși să ajungem la neutralitate. Dacă spunem însă că trebuie să atingem acest obiectiv în opt ani, atunci trebuie să începem să luăm măsuri acum și aceasta a fost ideea din spatele orizontului de timp 2030. Este cu siguranță o mare provocare, pentru că nu este doar despre tehnologie, ci despre schimbarea modului de gândire și a comportamentului oamenilor”, spune Prof. Dr. Barbara Lenz, fost director în cadrul DLR – Institutul de Cercetare în Transporturi din Berlin, Membru al Comitetului misiunii UE privind orașele neutre și inteligente din punct de vedere climatic și Membru al Comisiei de Experți pentru Raportul de Monitorizare „Energia Viitorului” al Guvernului Federal German. 

Despre Sustainability Talks –

SustainAbility Talks” este un program organizat din dezbateri pe tema sustenabilității,  obiectivul fiind acela de a pune politicile publice în perspectivă, aliniindu-le la principiile și obiectivele de dezvoltare durabilă.Invitații edițiilor ”SustainAbility Talks” sunt reprezentanți la nivel înalt ai instituțiilor publice, mediului de afaceri, mediului academic și ONG-urilor. Dintre edițiile trecute, amintim: ”Educația timpurie: investiție oportună sau urgență națională”, ”Schimbări climatice: impactul și efectele asupra economiei”, ”Orașe și comunități sustenabile”, ”Concurăm sau colaborăm pentru #sustenabilitate?”

Despre Ambasada Sustenabilității

Ambasada Sustenabilității în România promovează modelul economic în care companiile, prin parteneriate, pot rezolva probleme sociale și de mediu fără a sacrifica eficiența economică (profitul). Ambasada este o inițiativă nonprofit, privată și apolitică. Lansată oficial în 2018, organizația aduce laolaltă companiile responsabile și ONG-urile implicate pentru ca împreună să contribuim la apropierea momentului în care românii trăiesc într-un mediu sănătos, o societate echitabilă și prosperă.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

SNSPA marchează finalul activităților din cadrul rețelei academice Jean Monnet ”OpenEUdebate” prin conferință internațională ”Found in translation. What’s next for the future of Europe?”

Published

on

© SNSPA

În perioada 27-28 iunie 2022, Școala Naţională de Studii Politice şi Administrative – (SNSPA) prin Centrul de Studii Europene SNSPA va marca finalul activităților din cadrul rețelei Jean Monnet „OpenEUdebate” printr-o conferință internațională care va reuni la București principalii parteneri din rețeaua transnațională, inclusiv cadre universitare, experți în politici europene, jurnaliști și studenți. 

Potrivit unui comunicat al SNSPA remis CaleaEuropeană.ro, scopul evenimentului este de a prezenta principalele rezultate ale proiectului și de a propune o nouă înțelegere a sferei publice a UE, având în vedere finalizarea recentă a Conferinței privind viitorul Europei și în contextul deosebit generat de războiul din Ucraina.

În prima zi a conferinței, luni, 27 iunie, de la ora 18.00 va avea loc o dezbatere ce va reuni reprezentanți ai mediului academic și ai celui cultural în jurul narațiunilor aflate în conflict atât în interiorul Uniunii Europene, ca rezultat al Conferinței pentru viitorul Europei, cât și a războiului informațional privind agresiunea Federației Ruse în Ucraina, ce pune sub semnul întrebării stabilitatea europeană.

Discuția este co-organizată împreună cu PEN România alături de Magda Cârneci (poet, critic de artă și publicist român) și Luis Bouza Garcia (profesor de științe politice la Universidad Autónoma de Madrid, membru al rețelei Jean Monnet „OpenEUdebate”) și găzduită de Muzeul Național al Literaturii Române (Strada Nicolae Crețulescu, nr. 8, Sector 1). Participarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile. Înscrierea la eveniment se face prin completarea formularului online.

Marți, 28 iunie 2022, prof. univ. dr. Francisco Aldecoa Luzárraga, Președinte European Movement și Doctor Honoris Causa al SNSPA, va deschide conferința, iar prelegerea sa va fi urmată de o dezbatere cu reprezentanți ai rețelei academice. Dezbatere va fi moderată de prof. univ. dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu, Președintele Senatului SNSPA și membru al rețelei OpenEUDebate. De asemenea, vor fi prezentate și rezultatele proiectului “OpenEUDebate”.

Sesiunea de după-amiază va fi dedicată prezentării și dezbaterii celor mai presante teme ale momentului privind impactul războiului din Ucraina asupra Uniunii Europene.

Cu acest prilej, membri ai spațiului academic din România și din străinătate, experți în politici publice europene și reprezentanți ai mediului diplomatic românesc vor prezenta și discuta cu publicul prezent subiecte precum: redresarea economică post-pandemie, securitatea granițelor UE, tendințele iliberale din statele Europei Centrale și de Est, parcursul european al României în cei 15 ani de la aderarea la UE sau criza migrației determinată de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Conferința se va încheia cu o dezbatere referitoare la aspirațiile geopolitice ale Europei și noul rol al Europei de Sud-Est în acest proces între Prof.univ.dr. Claudia Wiesner (Fulda University of Applied Sciences, Germania), Conf.univ. dr. Miruna Butnaru-Troncotă (SNSPA) și Conf.univ.dr. Hatidza Jahic (Universitatea din Sarajevo, Bosnia și Herțegovina). Evenimentul din cea de-a doua zi se va desfășura în Sala Mare a Teatrului Apollo 111 (Strada Ion Brezoianu, nr 23, Sector 1), începând cu ora 10:00. Participarea este deschisă publicului interesat de subiectele ce urmează a fi abordate. Accesul în sală se face numai în baza înscrierii cu ajutorul formularului online.

“OpenEUDebate” este o rețea academică Jean Monnet, care reunește patru instituții academice prestigioase din Spania (Universidad Autónoma de Madrid), Belgia (Université Libre de Bruxelles, Vrije Universiteit Brussel) și România (Școala Naţională de Studii Politice şi Administrative) și experți în politicile UE (Agenda Pública), cofinanțată de Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură a UE (EACEA).

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G74 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

G76 hours ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G77 hours ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G78 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G79 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G710 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending