Connect with us

NATO

România răspunde provocărilor războiului hibrid și informațional: De la 1 decembrie 2018, Statul Major al Apărării înființează Comandamentul Apărării Cibernetice

Published

on

Statul Major al Apărării a anunțat înființarea, începând cu data de 1 decembrie 2018, Comandamentul Apărării Cibernetice, ca urmare a diversificării și a creșterii impactului confruntărilor de această natură în domeniul militar, anunță SMAp într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noua structură va fi subordonată Statului Major al Apărării, iar comanda va fi asigurată de general de brigadă Costică Postolache.

FOTO: Ministerul Apărării Naționale

În condițiile în care confruntările cibernetice în domeniul militar sunt din ce în ce mai diversificate, mai des întâlnite și cu impact similar capabilităților de luptă clasice, iar tot mai multe state investesc în capabilități cibernetice, la nivelul structurii de forte a Armatei României a apărut necesitatea constituirii unei structuri specializate care să gestioneze acest tip de amenințări.

Comandamentul Apărării Cibernetice este o structură apărută în urma evoluției regionale în domeniul agresiunii de natură hibridă în pregătirea și declanșarea unui conflict conventional, relevanța ei fiind una aparte, atât alinierea la standardele și principiile apărării colective specifice Alianțelor din care facem parte, cât și contracararea amenințărilor existente la adresa securității naționale. Marea provocare a echipei de comandă va fi încadrarea cu personal specializat și dezvoltarea cooperării cu alte entități naționale și internaționale cu atribuții similare pentru a transforma spațiul cibernetic în mediu operațional. Veți lua ființă odată cu împlinirea unui secol de la nașterea României Mari, vă doresc putere de muncă pentru îndeplinirea misiunilor în sprijinul operațiilor forțelor proprii, în context national sau aliat. La mulți ani!” a transmis șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă militarilor prezenți în aula ”Alexandru Ioan Cuza”, a Ministerului Apărării Naționale.

Decizia SMAp are loc în contextul în care NATO a adoptat pași concreți în ultimii ani în privința domeniului cibernetic. În 2016, la summit-ul de la Varșovia, aliații au decis recunoașterea spațiului cibernetic ca domeniu operațional. Transformarea spațiului cibernetic într-un domeniu operațional presupune includerea alături de celelalte spații în care NATO activează: terestru, maritim și aerian. Mai mult, în baza acestui context decizional apărarea cibernetică ar putea fi luată în calcul pentru aplicabilitatea articolului V al NATO – cel care prevede principiul apărării colective: un atac împotriva unui membru este un atac împotriva tuturor membrilor.

Nu în ultimul rând, în 2018, la summit-ul de la Bruxelles, atașarea dimensiunilor cibernetice și hibride la capitolul celor mai mari importante domenii operaționale a fost dovedită prin decizia creării unui Centru de Operațiuni Cibernetice în Belgia și înființarea unor echipe tactice mobile pentru a fi desfășurate la nevoie.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Bogdan Aurescu a discutat cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden după ce liderul SUA a anunțat că va “crește prezența trupelor în Polonia și România” dacă Rusia atacă Ucraina

Published

on

© MAE

Ministrul Bogdan Aurescu a avut joi noi consultări cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan, împreună cu omologii săi de pe flancul estic al NATO reuniți în formatul “București 9”, privind situația de securitate din apropierea Ucrainei și din regiunea Mării Negre.

Am subliniat importanța unității transatlantice în acțiunile noastre“, a spus Aurescu, după discuții pe care le-a descris drept “substanțiale”, într-o postare pe Twitter.

Aceeași unitate occidentală în fața Rusiei a fost invocată și de secretarul de stat american Antony Blinken, aflat la Berlin pentru întâlnirii cu omologii german, francez și britanic, de unde a anunțat sancțiuni împotriva a patru agenți ruși care acționau pentru destabilizarea Ucrainei.

În cadrul convorbirii cu Sullivan, a doua din ultima lună, Aurescu a mulțumit Statelor Unite pentru solidaritate și pentru anunțul de a suplimenta numărul de trupe care situația se înrăutățește pe flancul estic.

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului. Anunțul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Afirmațiile lui Biden reprezintă a patra iterație în 40 de zile a angajamentului SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO și față de apărarea aliaților estici. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

Continue Reading

NATO

Premierul Nicolae Ciucă: Disponibilitatea Franței de a contribui cu forțe militare pe flancul estic al NATO în România este o dovadă de fraternitate

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă salută “călduros” anunţul preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea țării sale de a contribui cu prezență militară pe teritoriul României pentru a întări flancul estic al NATO şi apreciază că acest lucru reprezintă o dovadă de fraternitate în contextul parteneriatului strategic dintre cele două state.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, ne anunţă deschiderea ţării sale pentru consolidarea flancului estic al NATO în România. Salut călduros această dovadă de fraternitate în contextul parteneriatului nostru strategic“, a scris Ciucă, joi, pe pagina de Twitter a Guvernului, într-un mesaj publicat în limba franceză.

Actualmente, prezența NATO pe flancul estic cuprinde o prezență înaintată avansată pe dimensiunea sa de nord, cu patru batalioane aliate instalate în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania conduse de SUA, Marea Britanie, Canada și Germania, și o prezență înaintată adaptată pe dimensiunea sa de sud, cu brigada multinațională de la Craiova, unitățile NATO de integrare a forțelor din România și Bulgaria sau prin Comandamentul Multinațional de Sud-Est de la București și Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu. Pe de altă parte, prezența solidă aliată în România este reprezentată de prezența militară americană la bazele Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și cea a misiunilor de poliție aeriană de la Marea Neagră.

Anunțul din partea Franței a fost salutat și de președintele Klaus Iohannis, precum și de ministrul de externe Bogdan Aurescu.

“Salut cu căldură anunțul președintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară avansată a NATO în România”, a scris șeful statului, în franceză, pe Twitter.

El a subliniat că “Parteneriatul strategic România – Franța va fi astfel consolidat pe flancul estic, în regiunea Mării Negre”.

Potrivit ministrului Bogdan Aurescu, “anunțul important al președintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară NATO în România pe flancul estic este rezultatul notabil al eforturilor constante ale președintelui Klaus Iohannis”.

Președintele francez Emanuel Macron a anunțat miercuri disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România, informația fiind făcută publică de eurodeputatul francez Nathalie Loiseau, șefa Subcomisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European, și confirmată ulterior de ministrul francez al apărării Florence Parly.

Emmanuel Macron anunță disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Franța este în solidaritate cu statele europene preocupate de securitatea lor”, a scris ea, pe Twitter.

Macron a făcut aceste afirmații în cadrul unui discurs pe care l-a susținut într-o vizită la forțele armate în tabăra Oberhoffen, în Haguenau, Bas-Rhin, conform agendei publicate de Palatul Elysee. Liderul francez a vizitat această locație militară după discursul pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Forțele armate franceze contribuie la securitatea aliaților noștri europeni, în special prin intermediul sistemului prezenței înaintate avansate al NATO. Așa cum a indicat Emmanuel Macron, suntem pregătiți să mergem mai departe cu noi misiuni în România, în funcție de deciziile luate în mod colectiv“, a scris și Florence Parly.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate. Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a precizat acesta.

Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

În ceea ce privește anunțul pentru o prezență militară franceză în România, Parisul a dat semnale în acest sens în ultima perioadă.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. De asemenea, ca parte a prezenței militare franceze în regiune, Ministerul rus al Apărării a raportat în aceeași perioadă că trei avioane de vânătoare ruse au interceptat şi escortat trei avioane militare franceze care zburau în apropierea frontierelor Rusiei la Marea Neagră, fiind vorba de un Mirage-2000, un Rafale și un avion de alimentare în zbor C-135.

Anunțul lui Macron privind o prezență franceză în România sub umbrela NATO vine și după ce ministrul francez al apărării Florence Parly a avut săptămâna trecută, la Brest, o întrevedere cu omologul său român, Vasile Dîncu, pe agenda discuțiilor figurând teme de interes aliat și bilateral. De altfel, sub aspect militar și de înzestrare, România și Franța mai au un dosar de soluționat, cel al contractului pentru corvetele multirol pe care Naval Group, al cărei acționar majoritar este statul francez, ar trebui să le construiască pentru Forțele Navale Române.

Pe de altă parte, în cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene – și anume acumulările de forțe rusești la granița cu Ucraina – relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

După discuțiile de săptămâna trecută dintre diplomații Statelor Unite și Rusiei, la Geneva, în cadrul Consiliului NATO-Rusia și la nivelul OSCE, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

Discuțiile diplomatice au loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis: Salut anunțul explicit al lui Joe Biden de a crește prezența militară a SUA în România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat joi anunțul președintelui SUA Joe Biden de a trimite forțe militare suplimentare americane în România dacă Rusia va decide să lanseze o ofensivă armată împotriva Ucrainei. 

Salut anunțul explicit al președintelui Joe Biden de a crește prezența militară a SUA în România, pe flancul estic, dacă situația de securitate se va deteriora mai mult“, a scris Iohannis, pe Twitter.

El a subliniat că Parteneriatul Strategic dintre România și SUA și solidaritatea din cadrul NATO sunt “foarte puternice”.

Anterior, șeful statului a salutat un anunț similar al președintelui francez Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară avansată a NATO în România.

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului.

Întrebat despre pretențiile de securitate ale Moscovei – ca Ucraina să nu adere la NATO, ca SUA își mute toate armele nucleare din Europa și să nu mai aibă trupe în Europa de Est- Biden a răspuns că nu există o astfel de opțiune.

Nu. Nu, nu există spațiu pentru asta. Nu vom staționa permanent. Dar ideea că nu vom… de fapt, vom crește prezența trupelor în Polonia, în România, etc., dacă, de fapt, se va mișca (n.r. – dacă Rusia va ataca Ucraina), deoarece avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări“, a spus liderul de la Casa Albă.

Ele (n.r. – Polonia și România) fac parte din NATO. Nu avem această obligație în raport cu Ucraina, deși suntem foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Ucraina“, și-a întărit Biden mesajul.

Totodată, prin aceste afirmații, Biden a consolidat angajamentul pe care Statele Unite l-au livrat către aliații de pe flancul estic. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

Continue Reading

Facebook

NATO6 hours ago

Bogdan Aurescu a discutat cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden după ce liderul SUA a anunțat că va “crește prezența trupelor în Polonia și România” dacă Rusia atacă Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Un spațiu online mai sigur: Deputații europeni dau undă verde deschiderii negocierilor cu statele membre pentru Actul legislativ privind serviciile digitale

INTERNAȚIONAL7 hours ago

“Rusia nu are forța Occidentului unit”: SUA impun sancțiuni împotriva a patru agenți ruși după o reuniune a miniștrilor de externe american, german, francez și britanic

Daniel Buda7 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

U.E.7 hours ago

UE și Canada, consultări privind securitatea europeană: Reiterăm apelul nostru către Rusia de a detensiona situația de la granița cu Ucraina

Gheorghe Falcă7 hours ago

Gheorghe Falcă: Am votat în Parlamentul European pentru o mai bună protejarea a animalelor în timpul transportului

U.E.8 hours ago

Șeful diplomației europene precizează că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei

CONSILIUL UE8 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ambasadoarea Franței: Să facem din aderarea României la Spațiul Schengen o prioritate a președinției franceze a Consiliului UE

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu omologul Natalia Gavrilița despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova

Eugen Tomac8 hours ago

Eugen Tomac denunță șantajul practicat de Rusia: Războiul gazelor este pedeapsa Moscovei pentru drumul european pe care românii din R. Moldova l-au ales

Daniel Buda7 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE1 day ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE1 day ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Advertisement

Team2Share

Trending