Connect with us

POLITICĂ

România reîncepe ofensiva diplomatică pentru aderarea la Schengen în Germania. Ministrul Victor Negrescu: Trebuie să fim mai prezenți în țările reticente

Published

on

România își va reîncepe ofensiva diplomatică într-o manieră deschisă și transparentă pentru aderarea la spațiul Schengen, a afirmat ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, într-o conferință de presă în contextul discursului privind Starea Uniunii Europene al lui Jean-Claude Juncker în care președintele Comisiei Europene a precizat că UE trebuie să deschidă ”ușile Schengen pentru România și pentru Bulgaria”.

Întrebat de jurnalistul CaleaEuropeana.ro cu privire la posibilitatea avansării unui calendar de aderare, ministrul afacerilor europene a punctat că este nevoie ca România să fie proactivă și a precizat că va efectua vizite de lucru în țările în care manifestă reticență.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Este nevoie ca România să fie mai proactivă, nu doar să fie în așteptarea unui răspuns din partea țărilor membre. Avem sprijinul Comisiei Europene, avem sprijinul unei bune părți a statelor membre. Este important să fim prezenți acolo în statele care au anumite reticențe. Avem în vedere ca în perioada următoare să avem întâlniri și vizite importante atât în Olanda, în Germania, cât și în Franța. Am avut întâlniri cu omoloaga mea din Franța, aici la București, avem programată pentru luna octombrie o întâlnire cu ministrul pentru Afaceri Europene din Germania, iar de asemenea Olanda este pe agendă pentru a fi prezenți acolo și a da toate informațiile necesare, cu un nou dosar precis în care avem argumentele politice și tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen”, a afirmat Negrescu.

În opinia ministrului afacerilor europene, România ar putea contribui mai bine la reforma Schengen dacă face parte din acest spațiu.

“România poate contribui mai bine la reforma Schengen dacă este în interiorul Schengen și acesta este mesajul nostru. De aceea, deja de trei săptămâni, am reorganizat la nivelul sistemului de gestionare a Afacerilor Europene din România grupurile de lucru privind Schengen. România începe în acest sens o nouă organizare a proiectului nostru de aderare la spațiul Schengen, putem chiar vorbi de o nouă ofensivă în marginea acestei idei că, într-adevăr, este un drept, nici măcar nu vorbim aici de alte avantaje”, a explicat Victor Negrescu.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut un apel în cadrul discursului său privind Starea Uniunii Europene pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen.

”Cine nu este dispus să facă compromisuri, nu este dispus să accepte democrația. Trebuie să deschidem ușa spațiului Schengen pentru români și pentru bulgari”, a spus liderul Comisiei Europene în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

România are tot dreptul să solicite aderarea la Schengen, declara recent și președintele francez, Emmanuel Macron, aflat într-o vizită oficială în România pe 24 august.

Finalizarea procesului de aderare la Spațiul Schengen este supusă deciziei unanime a statelor membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene, amintește MAE pe site-ul său, care notează că în prezent România aplică majoritatea dispozițiilor acquisului Schengen și acționează, astfel, ca un membru de facto cu o contribuție semnificativă la însăși securitatea Spațiului Schengen, gestionând peste 2000 de km de frontieră externă a Uniunii Europene.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

Published

on

© Guvernul României/ screenshot

Legea offshore este  adoptată astăzi în Parlament, fapt care va crea predictibilitate și posibilitatea ca investițiile în exploatarea resurselor offshore si onshore să poată să demareze, a precizat miercuri premierul Nicolae Ciucă în cadrul Romanian Business Leaders Summit 2022, unde șeful Guvernului a subliniat că sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră care va intra în sistemul de transport național și că într-un termen de cinci ani vom deveni independenți din punct de vedere energetic.

“În privința resurselor de gaze, astăzi se va aproba legea offshore in Parlament. Vom crea astfel predictibilitatea si posibilitatea ca investitiile atat in exploatarea resurselor offshore cat si onshorre sa poată să demareze. De altfel, primul proiect va demara luna viitoare. Este vorba de investițiile pe care Black Sea Oil&Gas le-a facut în Marea Neagră și după întâlnirea de ieri avem certitudinea că la sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră care va intra în sistem”, a declarat miercuri premierul Nicolae Ciucă, citat de Hotnews.ro, liderul de la Palatul Victoria referindu-se astfel la proiectul de la Media.

Adoptarea legii ofshore va coincide cu prezentarea, în aceeași zi, a noului set de propuneri “RePowerEU” ale Comisiei Europene pentru a obține independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Propunerile detaliate ale executivului european vor fi făcute public în a doua parte a zilei.

 

În continuare, premierul Ciucă a mai precizat și ce alte investiții vor avea loc ulterior.

“Sigur urmează celelalte care țin de investiții, de o perioadă de lucru la nivelul companiilor OMV Petrom și Romgaz. Există deja discuțiile și proiectele asigurate astfel încât nu mai târziu de sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027 să avem resursa de gaz necesară atât pentru asigurarea independenței necesare pentru economia românească si consumul public cât și pentru a putea să dezvoltăm ramuri in industria petrochimică și, de ce nu, să exportăm gaz”, a spus Ciucă, conchide sursa citată.

De altfel, șeful Guvernului s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas, anunțând că exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național după ce reprezentanții companii Black Sea Oil&Gas au asigurat că proiectul de la Midia este pregătit să demareze în luna iunie, după efectuarea ultimelor teste, având o capacitate de livrare de un miliard de metri cubi anual.

Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina descoperite în anul 2007 respectiv 1995. După finalizarea infrastructurii necesare extracției și transportului de gaze naturale, era preconizat ca prima producție de gaze din proiectul MGD să aibă loc în trimestrul 4 al anului 2021, însă aceasta va avea loc în 2022.

Între timp, coaliția de guvernare a depus legea offshore privind gazele din Marea Neagră în Parlament, iar proiectul legislativ a fost aprobat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată. Legea, care prevede că statul va păstra 60% din profit, iar mediul privat implicat 40%, își urmează circuitul legislativ în Camera Deputaților, for decizional.

De asemenea, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj la 145 de ani de la Independența României: Suntem martorii resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a subliniat marți, într-un mesaj de Ziua Națională a Independenței României, semnificația zilei de 10 Mai 1877, în contextul “resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare”.

“Aniversăm astăzi 145 de ani de la declararea Independenței României, într-un context deosebit de complicat pentru Europa, generat de războiul brutal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva unui alt stat suveran, Ucraina. Alături de Marea Unire, Independența este unul dintre pilonii statului român modern, iar celebrarea acestui moment reprezintă un prilej potrivit de a rememora evenimentele definitorii pentru istoria națiunii noastre. În anul 1877 România își proclama independența, marcând astfel un pas important spre desăvârșirea unității naționale și spre un statut european. La Plevna, la Rahova sau la Grivița, românii au impresionat Europa prin curajul lor, demonstrând trăinicia unirii înfăptuite la 1859”, se arată în mesajul președintelui, remis de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a indicat că marile puteri au luat act de nașterea unei țări care își croia propriul destin la Dunărea de Jos, prin angajamentul patriotic al elitelor politice ale vremii, în frunte cu Principele Carol de Hohenzollern.

“Înflorirea culturii, avântul industriei, transporturilor și infrastructurii, precum și dezvoltarea relațiilor internaționale ale României, toate acestea au fost rodul imediat și direct al dobândirii independenței de stat. Modernizarea instituțională, economică și legislativă fără precedent a continuat pentru mai multe decenii. Idealul unei națiuni suverane și libere urma să se desăvârșească doar o generație mai târziu, prin viziune politică și prin curajul românilor care, în 1918, au înfăptuit Marea Unire. Acestea sunt coordonatele majore ale istoriei noastre, care ne arată cât de dificil a fost drumul spre modernitate și de cât de multă perseverență și tărie de caracter au dat dovadă înaintașii noștri”, a declarat Iohannis.

Președintele a făcut trimitere la semnificația Zilei Independenței în contextul războiului din Ucraina, stat atacat de Rusia, și a subliniat importanța libertății națiunilor “de a-și alege și construi propriul destin”.

“Astăzi, când suntem martorii resuscitării unei mentalități imperialiste, în numele căreia un stat independent este supus unei agresiuni barbare, semnificația zilei de 10 Mai 1877 în istoria României este cu atât mai relevantă. Libertatea, dreptul națiunilor de a-și alege și construi propriul destin, protejarea vieții și a demnității umane, toate acestea sunt repere fundamentale ale marii comunități democratice căreia îi aparținem. Sacrificiile înaintașilor noștri au reprezentat temelia dezvoltării României europene. Este acum datoria noastră să susținem și să apărăm valorile și principiile pe care le împărtășim cu partenerii noștri euro-atlantici”, a conchis Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis a promulgat legea prin care data de 10 mai este declarată Ziua Independenței Naționale a României

Ziua de 10 Mai este celebrată în România ca zi de sărbătoare naţională, fiind declarată astfel prin Legea nr. 103/2015, ea având o triplă semnificație istorică pentru țara noastră.

La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României, iar la 10 mai 1881, a fost încoronat drept primul rege al României. De asemenea, data de 10 Mai este legată şi de proclamarea Independenţei de Stat a României, căci, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai 1877, a fost promulgată de Carol I legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă.

Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.

Această zi are multiple semnificații istorice: proclamarea României ca regat, depunerea jurământului de către prințul Carol de Hohenzollern, dar și proclamarea independenței absolute a României față de Imperiul Otoman, obținută în 1877.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Senatului, de Ziua Europei: Independența energetică a UE și oprirea totală a comerțului cu Rusia, soluții pentru oprirea războiului din Ucraina

Published

on

© Guvernul României

Președintele Senatului, Florin Cîțu, a subliniat de Ziua Europei că Uniunea Europeană a demonstrat spiritul european prin solidaritatea, unitatea și răspunsul solidar al statelor membre arătate Ucrainei.

„Din 2007 suntem parte din marea familie europeană. Ziua Europei are o semnificație deosebită pentru Uniunea Europeană și pentru statele membre. Unitatea și solidaritatea sunt valorile fundamentale ale Declarației lui Robert Schuman în urmă cu 72 de ani. În contextul agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei în Ucraina, a demonstrat spiritul european prin solidaritatea, unitatea și răspunsul solidar al statelor membre arătate Ucrainei”, a scris Florin Cîțu într-un mesaj postat

De asemenea, Florin Cîțu a menționat care sunt în prezent soluțiile pentru oprirea războiului din Ucraina, făcând referire și la începuturile proiectului european: „Crearea pieței comune a cărbunelui și a oțelului a asigurat pacea, stabilitatea și prosperitatea în Europa. Două lucruri fundamental liberale: producția comună și, mai târziu, comerțul liber, au salvat și au condus la cea mai puternică comunitate economică. Astăzi, soluțiile pentru oprirea războiului din Ucraina rezidă în aceleași două instrumente: independența energetică a Uniunii Europene și oprirea totală a comerțului cu Rusia.”

În finalul mesajului său, președintele Senatului l-a citat pe Robert Schuman: „Pacea mondială nu va putea fi salvgardată fără eforturi creatoare pe măsura pericolelor care o amenință.” – Declarația de la 9 mai 1950.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA11 mins ago

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung

SUA3 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

U.E.3 hours ago

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.5 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA5 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE6 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

SUA3 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO7 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

Team2Share

Trending