Connect with us

INTERNAȚIONAL

România, reprezentată la Conferința de Securitate de la München: Premierul Ludovic Orban, invitat de onoare, va susține un discurs privind viitorul UE

Published

on

Corespondență de la München

Premierul Ludovic Orban va reprezenta România la lucrările celei de-a 56-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care debutează vineri în capitala Bavariei, continuând astfel tradiția ultimilor ani când țara noastră a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, în anii 2016 și 2019, dar și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în perioada 2018-2019.

Prim-ministrul interimar Ludovic Orban participă, de joi până duminică, la Conferinţa internaţională de Securitate de la Munchen, ajunsă anul acesta la cea de-a 56-a ediţie, informează Guvernul într-un comunicat. Din delegaţia care îl însoţeşte la Munchen pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

În acest context, Ludovic Orban are programate întrevederi cu omologi din mai multe state, precum şi cu reprezentanţi de vârf ai comunităţii de afaceri.

”Participarea delegaţiei române la Conferinţa internaţională de Securitate de la Munchen reprezintă o oportunitate de a promova profilul României ca stat membru al NATO şi UE, partener strategic al SUA, profund angajat în consolidarea construcţiei europene şi a liantului transatlantic”, precizează Guvernul.

În ajunul Conferinţei, prim-ministrul Orban este invitat de onoare şi va susţine o alocuţiune în cadrul “European Dinner”, eveniment organizat de Conferinţa pentru Europa de la Munchen.

Agenda şefului Guvernului include participarea la dineul de stat oferit de prim-ministrul Landului Bavaria, Markus Soder, precum şi susţinerea unei intervenţii, alături de reprezentanţi ai instituţiilor UE şi omologi europeni, la un panel pe tema “Viitorului Uniunii Europene”.

Anul trecut, președintele Klaus Iohannis a fost invitat de onoare al Conferinței de Securitate în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Șeful statului a participat atunci la o sesiune comună de dezbateri cu omologul său egiptean, Abdel Fattah El-Sisi, și a avut întrevederi bilaterale cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovici, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, și cu negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier.

Citiți și ”Westlessness”: Lumea și Occidentul în sine intră într-o epocă ”mai puțin occidentală”, avertizează raportul anual al Conferinței de Securitate de la München

Transformarea epocală a scenei relațiilor internaționale într-o lume mai puțin occidentală, inclusiv pe fondul unei familii occidentale care devine mai puțin occidentală în sensul postbelic al construcției ordinii internaționale și dubla dilemă a portretizării unei lumi în care Occidentul lasă epicentrul scenei globale în favoarea altora și a unei strategii comune occidentale adaptată erei competiției între marile puteri sunt întrebările majore și elementele rezonante care îmbracă raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, care se defășoară între 14-16 februarie în capitala Bavariei sub sinteza unui termen intraductibil mot a mot în limba română: ”Westlessness”, ceea ce semnifică un sentiment răspândit de neliniște și agitație în fața unei incertitudini tot mai mari cu privire la viitorul și destinul Occidentului. 

Cu o prezență fără precedent la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și de miniștri ai afacerilor externe și apărării, din care se disting președintele francez Emmanuel Macron, președintele german, Frank-Walter Steinmeier, prim-miniștrii Canadei și Țărilor de Jos, șefii diplomațiilor din SUA, Rusia, China, Germania și Iran, miniștrii apărării canadian, german și american, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar și fondatorul companiei Facebook, Mark Zuckerberg, cea de-a 56-a ediție a Conferinței de Securitate de la München își va deschide scena continuând în linia precedentelor ediții în care erau prefigurate temerile unei rupturi epocale la nivel transatlantic și destrămării ordinii internaționale liberale prin intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund. Din garnitura celor peste 500 de decidenți internaționali lipsește, pentru moment, un reprezentant al guvernului britanic, țara proaspăt ieșită din Uniunea Europeană, devenind primul stat din istorie în această postură politică.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al treilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018 și aici corespondența de la ediția din 2019).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ministrul de externe al Estoniei consideră că aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice

Published

on

© Estonian Foreign Ministry/ Flickr

Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice, consideră ministrul de externe al Estoniei, Eva-Maria Liimets, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

„Când vedem că în vecinătatea noastră noi ţări democratice aderă la NATO, ştim că acest lucru va însemna exerciţii comune mai ample şi o mai mare cooperare în domeniul apărării, a afirmat şefa diplomaţiei estoniene pentru Reuters, la Berlin, unde a participat sâmbătă la o reuniune cu omologii săi din Alianţa Nord-Atlantică.

Eva-Maria Liimets şi-a mai exprimat speranţa că Suedia, Finlanda şi Turcia vor depăşi diferenţele în legătură cu aderarea primelor două la NATO, adăugând că atmosfera de la reuniunea de la Berlin a fost foarte încurajatoare.

„Am observat unele diferenţe, dar am văzut şi disponibilitatea acestor ţări de a depăşi diferenţele dintre ele”, a adăugat ea

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite.

Erdogan a reiterat acest aspect duminică, spunând că Turcia a susținut întotdeauna ideea extinderii NATO, dar este îngrijorată de dorința Finlandei și Suediei de a se alătura Alianței, având în vedere relațiile lor cu grupările teroriste.

Reamintim că premierul suedez Magdalena Andersson va încerca, luni, să obțină un sprijin larg din partea Parlamentului (Riksdag) pentru o cerere de aderare la NATO, a anunțat aceasta duminică, după ce partidul său, aflat la guvernare, a renunțat la opoziția de lungă durată față de aderare în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

De asemenea, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună „fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

NATO

Noul Concept Strategic al NATO pentru “o eră a competiției strategice”: SUA vor documentul centrat pe descurajarea Rusiei, România insistă pentru întărirea prezenței aliate pe flancul estic și la Marea Neagră

Published

on

© NATO

Noul Concept Strategic al NATO, pe care liderii aliați îl vor aproba la summitul de la Madrid din 28-30 iunie, reprezintă proiectul Alianței pentru “o eră a competiției strategice” și va reflecta “noua realitate de securitate din Europa”, au consemnat, sâmbătă și duminică, miniștrii de externe ai celor 30 de țări aliate, în cadrul primei lor reuniuni cu caracter informal, care s-a desfășurat la Berlin. Documentul va fi centrat pe noțiunea de “apărare și descurajare” a Rusiei, nu de “îngrădire” a Moscovei, după cum a menționat șeful diplomației americane Antony Blinken, în timp ce România, prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, a insistat ca documentul să trateze Rusia drept principala amenințare la adresa NATO și să prevadă întărirea prezenței aliate pe flancul estic și la Marea Neagră.

Prin Conceptul Strategic ce va fi adoptat luna viitoare “vom lua decizii importante, pentru a consolida disuasiunea și apărarea NATO”, a spus, la finalul reuniunii cu pricina, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care s-a alăturat lucrărilor întrunirii aliate prin videoconferință, de la Bruxelles, din cauza diagnosticării sale cu COVID-19.

Sesiunile de discuții, conduse de secretarul general adjunct Mircea Geoană, au vizat negocierea Noului Concept Strategic al Alianței. Noul document, pe care liderii NATO îl vor aproba la summitul de la Madrid din iunie 2022, va stabili modul în care NATO va face față unei lumi mai imprevizibile și mai competitive. Decizia aprobării unui nou Concept Strategic a fost luată la summitul aliat de la Bruxelles din 14 iunie 2021.

La finalul reuniunii, șeful diplomației SUA, Antony Blinken, a insistat că acest document strategic va stabili modul în care Alianța va susține și consolida securitatea transatlantică în fața agresiunii președintelui Putin, precum și a altor amenințări emergente.

Conceptul strategic va viza și “eforturile noastre continue de a ne fortifica poziția de forță pe flancul estic al NATO și de a ne consolida parteneriatele de apărare dincolo de regiune – de exemplu, cu Australia, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, toate acestea urmând să fie reprezentate la Madrid”, a anunțat Blinken.

Secretarul de stat american a subliniat că împreună cu omologii aliați au fost discutate “contribuții foarte pozitive și substanțiale” la acest proces de redactare al următorului Concept Strategic. 

Întrebat dacă politica față de Rusia inserată în Concept va viza “îngrădirea” Moscovei, înaltul diplomat american a nuanțat că nucleul acestui document va fi dat de “noțiunea de apărare și descurajare”.

“Aceasta este ceea ce a adus – a adus Alianța împreună în primul rând, și asta include și în ceea ce privește descurajarea și apărarea împotriva oricărei agresiuni din partea Rusiei. Pot spune cu încredere că acest lucru va fi pe deplin reflectat în Conceptul strategic”, a conchis el.

Din partea României, ministrul de externe Bogdan Aurescu a specificat că viitorul Concept Strategic, care va fi adoptat de liderii NATO la sfârșitul lunii iunie, va stabili reperele majore de acțiune și profilul Alianței pentru cel puțin următoarea decadă, subliniază MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

El a evidențiat, în context, importanța ca acest document strategic să se raporteze, în mod realist și adecvat, la noul context de securitate cu care se confruntă Alianța, prin evidențierea principalelor amenințări și provocări și asigurarea capacității de răspuns eficient și calibrat la acestea. În acest context, Aurescu a subliniat că noul Concept Strategic este necesar să reflecte faptul că Rusia va rămâne principala amenințare la adresa Alianței

De asemenea, șeful diplomației române a reluat teza sa de la ultima reuniune ministerială, și “a subliniat necesitatea ca Noul Concept să evidențieze relevanța acordată de Alianță apărării colective, ca sarcină principală prioritară a NATO, și să abordeze transformarea pe termen lung a posturii Alianței pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră, care are o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică”.

Continue Reading

SUA

UE și SUA, gata să își unească eforturile pentru a aborda potențialele perturbări asupra lanțului de aprovizionare cu semiconductori și pentru a combate dezinformarea rusă

Published

on

© Antony Blinken/ Twitter

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a discutat cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian, la Paris, despre ”necesitatea urgentă de a face față insecurității alimentare globale, accentuată de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina”.

”Relația dintre Statele Unite și Uniunea Europeană se bazează pe o fundație a valorilor comune, inclusiv a guvernanței democratice, concurenței loiale bazate pe principiile pieței, statului de drept, respectării drepturilor omului și creșterii favorabile a incluziunii. Consiliul pentru comerț și tehnologie sprijină aceste valori”, a fost mesajul transmis de Blinken într-o postare pe Twitter, înainte de reuniunea consiliului mai sus amintit.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, întâlnirea dintre acesta și Le Drian a reprezentat prilejul de a aborda și chestiunea eforturilor de ”a obține o revenire la punerea în aplicare a acordului nuclear cu Iranul”.

De altfel, această temă s-a aflat pe agenda dialogului dintre oficialul american cu ministrul german de externe, Annalena Baerbock, cu șefa diplomației britanice, Liz Truss și cu directorul general francez pentru afaceri politice și de securitate, Philippe Errera.

Conform unor oficiali ai Administrației Biden, Statele Unite și Uniunea Europeană urmează să anunțe astăzi o acțiune comună menită să identifice întreruperile în aprovizionarea cu semiconductori, precum și să contracareze dezinformarea rusă.

”Ne veți vedea anunțând abordări comune privind discuțiile tehnice în cadrul organismelor internaționale de stabilire a standardelor, un sistem de avertizare timpurie pentru a prevedea și a aborda mai bine potențialele perturbări ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori, o abordare transatlantică a investițiilor în semiconductori, care vizează asigurarea securității aprovizionării prin consolidarea ecosistemelor și a investițiilor.  În timp ce atât Washingtonul, cât și Bruxelles-ul caută să încurajeze investițiile în semiconductori, facem acest lucru într-un mod coordonat și nu încurajăm pur și simplu o cursă a subvențiilor”, a menționat oficialul Casei Albe într-un comunicat al instituției menit să ofere mai multă claritate cu privire la reuniunea Consiliului pentru comerț și tehnologie.

Mai mult, UE și Statele Unite vor anunțat măsuri comune pentru combaterea dezinformării, cu precădere a celei ruse, inclusiv un ghid privind cele mai bune practici de securitate cibernetică pentru întreprinderile mici și mijlocii și un grup de lucru privind furnizorii de tehnologie.

”Vom anunța planurile de realizare a unui ghid SUA-UE privind cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică pentru întreprinderile mici și mijlocii ale căror activități sunt afectate în mod disproporționat de amenințările cibernetice.  De asemenea, vom lansa un nou dialog axat pe climă și tehnologii curate privind evaluările gazelor cu efect de seră pe durata ciclului de viață, metodologiile privind achizițiile publice ecologice și vehiculele electrice”, a completat oficialul american.

Anul trecut, Uniunea Europeană și Statele Unite au lansat un dialog comun privind politica de concurență în domeniul concurenței în domeniul tehnologiei (TCPD), care se va concentra pe dezvoltarea unor abordări comune și pe consolidarea cooperării în materie de politică și de aplicare a legislației în domeniul concurenței în sectorul tehnologic.

Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie servește drept forum pentru ca Statele Unite și Uniunea Europeană să coordoneze abordările privind principalele aspecte comerciale, economice și tehnologice globale și să aprofundeze relațiile comerciale și economice transatlantice bazate pe valori democratice comune.

Continue Reading

Facebook

U.E.14 mins ago

Înaltul Reprezentat al UE speră că ”opoziția unor membri” ai NATO față de aderarea Suediei și Finlandei ”va putea fi depășită”

NATO39 mins ago

Ministrul de externe al Estoniei consideră că aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice

NATO1 hour ago

Noul Concept Strategic al NATO pentru “o eră a competiției strategice”: SUA vor documentul centrat pe descurajarea Rusiei, România insistă pentru întărirea prezenței aliate pe flancul estic și la Marea Neagră

SUA1 hour ago

UE și SUA, gata să își unească eforturile pentru a aborda potențialele perturbări asupra lanțului de aprovizionare cu semiconductori și pentru a combate dezinformarea rusă

NATO1 hour ago

Aderarea la NATO: Turcia, nemulțumită de atitudinea „neconstructivă” a Suediei față de preocupările sale. O delegație a guvernului suedez va merge la Ankara pentru discuții

NATO2 hours ago

Germania afirmă că Moscova “a pus capăt unilateral” Actului Fondator NATO – Rusia. Alianța susține că “Ucraina poate câștiga războiul” declanșat de Putin

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, l-a felicitat pe președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, pentru alegerea sa ca lider al Partidului Acțiune și Solidaritate

CONSILIUL UE2 hours ago

Reuniunea miniștrilor de externe din UE: Bogdan Aurescu va evidenția importanța relației transatlantice și a parteneriatului UE-Canada, mai ales în contextul provocărilor generate de războiul rus împotriva Ucrainei

NATO15 hours ago

Premierul suedez va cere luni sprijinul Parlamentului pentru aderarea la NATO: O candidatură comună cu Finlanda, „cel mai bun” lucru pentru Suedia și securitatea sa

NATO19 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO19 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO19 hours ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL23 hours ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO24 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending