Prim-ministrul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație, vizita oficialului european având loc în contextul negocierilor privind noua Politică Agricolă Comună și Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul întrevederii, premierul Bolojan a subliniat necesitatea consolidării producției și procesării produselor agricole din România. Acesta a arătat că există deficite importante în anumite sectoare, precum producția de carne de porc, dar și în capacitatea de procesare, ceea ce face ca România să exporte materie primă și să importe produse finite.
Premierul a evidențiat importanța investițiilor care să sprijine diversificarea producției, dezvoltarea infrastructurii agricole moderne și asocierea producătorilor locali, pentru a spori competitivitatea pe piață.
Comisarul european Christophe Hansen a prezentat măsurile propuse pentru protejarea fermierilor europeni și pentru sprijinirea dezvoltării zonelor rurale, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru noile generații. Accentul este pus pe susținerea fermelor mici și de familie, stimularea tinerilor fermieri, precum și sprijinirea exploatațiilor mari, inclusiv prin investiții în tehnologii moderne, cum ar fi sistemele de irigații.
Premierul a arătat că este esențial ca viitoarea Politică Agricolă Comună să rămână echilibrată și să beneficieze de un buget adecvat, în condițiile în care unele state membre propun diminuarea fondurilor europene. El a subliniat că regulile de accesare a finanțărilor trebuie să fie realiste și adaptate nivelului de dezvoltare al fiecărui stat, pentru a asigura protecția fermierilor și accesul efectiv la resursele disponibile. De asemenea, România consideră că fondurile de coeziune și cele dedicate PAC trebuie să rămână distincte, având roluri complementare.
Pachetul de propuneri privind Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 a fost publicat de Comisia Europeană la 16 iulie 2025, iar negocierile urmează să se desfășoare pe parcursul a aproximativ doi ani.
Comisia Europeană a adoptat în luna iulie propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Cu toate acestea, Parlamentul European a criticat propunerea, subliniind că bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană reprezintă “o înghețare a investițiilor” și criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”. De asemenea, 14 state membre, între care și România, au transmis deja o scrisoare președintei Comisiei Europene, comunicând că se opun reducerii fondurilor de coeziune sau comasării cu cele agricole.
Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
