Eurostat: România revendică locul fruntaș la nivel european pentru cele mai tinere mame, 14% din totalul nașterilor provenind din rândul adolescentelor. Femeile din UE au primul copil în medie la 29 de ani

În 2017, în Uniunea Europeană (UE) s-au născut 5.075 milioane de copii, comparativ cu 5.148 milioane în 2016, se arată într-un comunicat al Eurostat.

Rata fertilității totale în UE a fost de 1,59 nașteri per femeie în 2017, față de 1,60 în 2016. Dintre cele 5.075 de milioane de nașteri, 45% au avut în vedere un prim copil, 36% un al doilea copil și 19% o treime sau un copil ulterior.

În medie, în UE, femeile care au născut primul lor copil în 2017 aveau vârsta de 29,1 ani. Cinci ani mai târziu, vârsta medie crescuse treptat de la 28,7 în 2013 la 29,1 în 2017.

Aproape 5% din femeile din UE care au născut primul lor copil în  2017 aveau vârsta sub 20 de ani (adolescente) și aproximativ 3% dintre ele erau femei cu vârsta de 40 de ani și peste.

Aceste informații provin din datele publicate recent de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Indicatorii de fertilitate prezentați în acest comunicat de presă arată doar o mică parte din cantitatea mare de date referitoare la demografie disponibile la Eurostat.

Franța are cea mai crescută rată a fertilității

În 2017, Franța (1,90 nașteri per femeie) a fost statul membru cu cea mai mare rată a fertilității totale în UE, urmată de Suedia (1,78), Irlanda (1,77), Danemarca (1,75) și Regatul Unit (1,74). În schimb, cele mai scăzute rate ale fertilității au fost observate în Malta (1,26 nașteri per femeie), Spania (1,31), Italia și Cipru (ambele 1,32), Grecia (1,35), Portugalia (1,38) și Luxemburg (1,39).

Bulgaria și România ies în evidență cu cele mai tinere mame din UE, în timp ce cele mai în vârstă femei care devin mame provin din Italia, Spania și Luxemburg.

În 2017, vârsta medie a mamei la prima naștere a variat între statele membre ale UE. Cea mai mică vârstă medie pentru prima naștere a fost înregistrată în Bulgaria (26,1 ani), urmată de România (26,5), Letonia (26,9), Slovacia (27,1), Polonia (27,3), Lituania (27,5) și Estonia (27,7). În schimb, vârsta mamei pentru prima naștere a fost mai mare de 30 în Italia (31,1 ani), Spania (30,9), Luxemburg (30,8), Grecia (30,4) și Irlanda (30,3).

În Bulgaria și România aproximativ 14% dintre nașterile în premieră sunt înregistrate în rândul adolescentelor

Cea mai mare pondere a nașterilor la primul născut în rândul mamelor adolescente (mai puțin de 20 de ani) a fost înregistrată în România (13,9% din totalul nașterilor la primul născut în 2017) și Bulgaria (13,8%), față de Ungaria (9,9% Slovacia (9,5%), Letonia (6,7%) și Regatul Unit (6,1%). Pe de altă parte, cele mai scăzute cote au fost înregistrate în Danemarca (1,5%), Italia și Slovenia (ambele 1,6%), Țările de Jos (1,7%), Luxemburg (1,9%) și Suedia (2,0%).

În schimb, cel mai mare procentaj al nașterilor în rândul femeilor de 40 de ani și peste a fost înregistrat în Spania (7,4% din totalul nașterilor la primul născut în 2017) și Italia (7,3%), urmate de Grecia (5,6%), Luxemburg (4,9%), Irlanda (4,8%) și Portugalia (4,3%).

Una din zece nașteri în Finlanda a provenit de la o mamă care a avut deja cel puțin trei copii.

În UE, 81,5% dintre nașteri au fost la primul născut sau al doilea copil, în timp ce nașterile la cel de-al treilea au reprezentat 12,5% din total, iar al patrulea sau următorii copii au reprezentat doar 6,0% în 2017.

În statele membre ale UE, ponderea cea mai ridicată raportat la mamele care au dat naștere celui de-al patrulea sau ultimului copil a fost înregistrată în Finlanda (10,3%), urmată de Irlanda (9,0%), Regatul Unit (8,8%), Slovacia (8,1%) și Belgia (8,0%).

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Alexandra Loy
Alexandra Loy
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Articole Populare