Liderul AUR, George Simion, candidat la alegerile prezidențiale, a fost primit, miercuri, de președintele Poloniei, Andrzej Duda, la Palatul Prezidențial din Varșovia.

Potrivit unui comunicat al AUR citat de Agerpres, întâlnirea a avut ca teme centrale reinstaurarea democrației, într-un context dificil pentru România, colaborarea economică bilaterală, Inițiativa celor Trei Mări, precum și potențialul strategic și economic al României în regiune.

“Această vizită subliniază angajamentul lui George Simion pentru promovarea relațiilor internaționale solide și pentru valorificarea poziției României ca partener activ în Europa Centrală și de Est”, menționează sursa citată.

🇷🇴🤝🇵🇱 An excellent meeting today w/ President @AndrzejDuda, at the Presidential Palace, #Warsaw.

We discussed about our common fight for #democracy, economic cooperation, @ThreeSeasPlan & #Romania‘s huge potential.

Material publicitar politic
CMF 31250007
CPP A1B1C1D1E1 TUR2 pic.twitter.com/nfjmQbQJ4G

— 🇷🇴 George Simion 🇲🇩 (@georgesimion) May 14, 2025

Cancelaria președintelui Poloniei a transmis la rândul său că Andrzej Duda l-a primit la Palatul Prezidențial pe vicepreședintele Alianței Conservatorilor și Reformatorilor Europeni, George Simion.

“Principala temă a conversației a fost relația bilaterală dintre Polonia și România”, arată sursa citată.

La întâlnire au participat șeful Cancelariei prezidențiale Małgorzata Paprocka, consilierul prezidențial pentru politică internațională Wojciech Kolarski și președintele Alianței Conservatorilor și Reformatorilor Europeni, Mateusz Morawiecki, fost prim-ministru al Poloniei din partea Partidului Lege și Justiție, aceeași facțiune politică ce l-a propulsat pe Duda în funcția de președinte.

George Simion, calificat cu prima șansă în finala prezidențială din România din 18 mai, s-a aflat marți și miercuri la Varșovia pentru a-l susține pe candidatul partidului de opoziție Lege și Justiție la alegerile prezidențiale din Polonia, Karol Nawrocki. El a fost criticat în țară pentru că prin vizita la Varșovia a lipsit la dezbaterile electorale de la mai multe posturi de televiziuni cu contracandidatul său, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia va coincide, pe 18 mai, cu turul al doilea al scrutinului prezidențial din România. În Polonia, favorit este primarul capitalei Varșovia, Rafał Trzaskowski, cel care a pierdut cursa prezidențială în 2020 în fața lui Duda și care provine din partidul prim-ministrului Donald Tusk, respectiv Coaliția Civică.

De altfel, vizita lui Simion la Varșovia a fost criticată de premierul Poloniei.

Donald Tusk a reacționat cu afirmația că “Rusia jubilează” la faptul că Karol Nawrocki, candidatul partidului de opoziție Lege și Justiție la alegerile prezidențiale, participa la un miting electoral alături de George Simion, candidatul izolaționist și naționalist calificat în turul al doilea al scrutinului prezidențial din România, și pe care șeful guvernului polonez l-a catalogat drept “pro-rus”.

Simion a răspuns la aceste alegații, publicând o fotografie în care apar Donald Tusk și Vladimir Putin, însoțită de textul: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia. Întreaga Europă știe asta. Nimeni nu mai crede minciunile și ipocrizia ta, Donald!”.

Fotografia respectivă datează din anul 2010, când Tusk și Putin erau prim-miniștrii Poloniei și Rusiei, și a fost făcută la locul tragediei de la Smolensk, unde avionul președintelui Lech Kaczyński s-a prăbușit și toți pasagerii, inclusiv șeful statului polonez, au decedat.

Reprezentanții celor mai importante organizații de afaceri din România — printre care AmCham România, AOAR, AHK, BEROCC, BRCC, Concordia, FIC și Romanian Business Leaders — avertizează, într-o declarație comună, asupra „deteriorării accelerate a climatului de afaceri și erodării credibilității României”, într-un context politic intern tot mai instabil.

Criza a fost accentuată de turul întâi al alegerilor prezidențiale, în urma căruia George Simion, lider al unui curent naționalist dur, a obținut un rezultat neașteptat, determinând prăbușirea coaliției pro-occidentale de guvernare. Confruntarea directă din turul al doilea, programată pentru duminică, îl aduce față în față pe Simion cu primarul centrist al Capitalei, Nicușor Dan, cei doi fiind cotați umăr la umăr în sondaje. Pe fondul acestor evoluții, marile camere de comerț străine cer „decizii politice stabile și coerente pentru a menține România pe traiectoria sa euro-atlantică”.

„Creșterea economică se bazează pe încredere și predictibilitate. În ultimii ani, companiile au fost nevoite să facă față unor crize și provocări succesive. Contextul electoral prelungit a adâncit deficitele și a blocat reforme critice, esențiale pentru finanțare, păstrarea locurilor de muncă și continuarea investițiilor planificate”, se arată în declarația comună.

Organizațiile avertizează că o eventuală victorie a lui George Simion ar putea izola România pe plan internațional, ar putea descuraja investițiile private și ar destabiliza Flancul Estic al NATO, în contextul în care Bucureștiul are un rol strategic în susținerea Ucrainei, aflată de trei ani în război cu Rusia. Alegerile din 2025 vin după ce scrutinul din 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională, în urma unor acuzații grave de interferență rusă.

„Pentru a recâștiga încrederea în România, sectorul privat are nevoie de acțiune și responsabilitate din partea tuturor actorilor politici. Este vital să fie garantat un mediu economic predictibil, să fie apărate piața liberă, statul de drept și securitatea națională, cu respectarea orientării europene a României și a angajamentelor sale internaționale”, subliniază semnatarii.

Aceștia mai atrag atenția că agențiile de rating și partenerii strategici internaționali urmăresc cu atenție evoluțiile din România și așteaptă o reechilibrare rapidă și credibilă a perspectivei economice.

„Așa cum am făcut întotdeauna, comunitatea de afaceri este pregătită să fie parte a soluției. Pentru a evita o destabilizare economică bruscă, avem nevoie de viziune, determinare și pași concreți, rapizi, în direcția îndeplinirii angajamentelor României pe termen mediu și lung”, conchid organizațiile.

Citiți și BNR: Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 32% în primul trimestru din 2025

Potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR), investițiile directe ale nerezidenților în România au înregistrat o scădere semnificativă în primul trimestru al acestui an, ajungând la 1,672 miliarde de euro, față de 2,481 miliarde de euro în perioada similară din 2024.

În același timp, datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată o scădere a numărului de firme noi cu participare străină în România. În primele trei luni ale anului 2025 au fost înființate 1.565 de astfel de societăți, cu 6,57% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Investițiile străine directe (ISD) joacă un rol esențial în dezvoltarea economică a României, fiind una dintre principalele surse de capital necesare pentru susținerea unui ritm ridicat de creștere, arată Consiliul Investitorilor Străini în cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe, care oferă o imagine de ansamblu a progreselor înregistrate în cele mai relevante domenii ale economiei și o listă actualizată de recomandări pentru a asigura evoluția durabilă a țării. Acestea contribuie semnificativ la crearea de locuri de muncă, la creșterea valorii adăugate brute și la dezvoltarea unor sectoare strategice ale economiei. Prin atragerea de capital extern, România își poate susține obiectivele de dezvoltare durabilă și tranziție către o economie verde, inclusiv angajamentele privind reducerea emisiilor de carbon până în 2050.

Citiți și Atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic al României, semnalează Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe

Unul dintre cele mai valoroase beneficii aduse de ISD este transferul de know-how, tehnologie și bune practici manageriale. Investitorii străini aduc cu ei procese moderne, soluții inovatoare și o cultură organizațională performantă, ceea ce contribuie direct la creșterea productivității și la formarea capitalului uman. Angajații români implicați în astfel de companii au acces la o instruire de calitate și la o experiență profesională care îi poate forma pe termen lung. În plus, acest transfer de cunoștințe are potențialul de a se răspândi și în alte companii din economie, contribuind astfel la o modernizare generalizată.

Investițiile străine facilitează integrarea României în lanțurile valorice globale, oferind companiilor locale oportunitatea de a deveni furnizori pentru piețe internaționale. Ele încurajează dezvoltarea de filiale, extinderea operațiunilor existente și atragerea unor activități cu valoare adăugată mai mare, precum cercetare-dezvoltare, logistică sau servicii post-vânzare. Toate acestea contribuie la creșterea competitivității companiilor românești și la extinderea exporturilor.

Cu toate acestea, România atrage mai puține investiții străine directe pe cap de locuitor comparativ cu alte țări din regiune, precum Polonia sau Cehia. Această diferență este cauzată de mai mulți factori structurali care limitează competitivitatea țării. Printre cele mai importante se numără infrastructura deficitară, accesul redus la finanțare pentru întreprinderile locale, lipsa de know-how și nevoia de reforme care să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri. Aceste obstacole trebuie abordate în mod sistematic pentru ca România să devină o destinație mai atractivă pentru investitorii internaționali.

Nu în ultimul rând, investițiile străine contribuie la dezvoltarea regională echilibrată, oferind oportunități economice și în zone mai puțin dezvoltate. Printr-o abordare strategică a politicilor de atragere a investițiilor, România poate reduce disparitățile regionale și poate susține apariția unor ecosisteme industriale locale. În plus, un nivel ridicat al ISD îmbunătățește imaginea României pe plan internațional și consolidează încrederea investitorilor, contribuind la stabilitatea și prosperitatea pe termen lung a economiei naționale.

La finalul lunii martie 2025, în România erau active 258.875 de firme cu participare străină, cu un capital subscris total de 72,056 miliarde de dolari. Cele mai numeroase companii erau cele cu investitori din Italia – 54.027 de societăți, cu un capital total de 3,67 miliarde de dolari. Totuși, Olanda conduce în ceea ce privește valoarea capitalului investit: 13,2 miliarde de dolari în doar 6.247 de firme.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a publicat ieri, 13 mai, cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe, care oferă o imagine de ansamblu a progreselor înregistrate în cele mai relevante domenii ale economiei și o listă actualizată de recomandări pentru a asigura evoluția durabilă a României.

Cartea Albă FIC 2025 examinează pilonii strategici pentru dezvoltarea României: macroeconomia, fiscalitatea, mediul înconjurător, tranziția energetică, concurența și protecția consumatorilor, sustenabilitatea, tehnologia și digitalizarea, capitalul uman și sănătatea: „Prin îmbunătățirea acestor domenii, poate fi accelarat procesul de aderare al României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), dar și alinierea cadrului legislativ național la standardele europene”, mai transmite FIC.

Potrivit FIC, „atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic, deoarece are ca rezultat capital, locuri de muncă, precum și schimb de cunoștințe”: „România oferă multe oportunități de investiții interesante, prin forța sa de muncă foarte bine pregătită, resurse naturale abundente, avantaje geografice care facilitează transportul de mărfuri și una dintre cele mai mari piețe din Europa Centrală și de Est.”

De asemenea, contribuția ISD la economia românească are multiple ramificații: pe lângă impactul direct constând în valoarea adăugată brută sau numărul de angajați, există și alte efecte, cum ar fi impactul transferului de know-how și tehnologie asupra productivității.

România înregistrează unul dintre cele mai scăzute niveluri de Investiții Străine Directe din regiune

© Raport FIC

Comparativ cu celelalte țări din regiune, nivelul stocului de ISD atras de România în raport cu PIB-ul și cu numărul de locuitori este unul dintre cele mai scăzute.

• În plus, viteza cu care crește stocul de ISD pe cap de locuitor este mult mai mică decât în alte țări din regiune. Acest lucru nu are doar un efect direct în ceea ce privește oportunitățile ratate de creștere a economiei românești, ci și un efect indirect în ceea ce privește trimiterea unui semnal negativ cu privire la competitivitatea României ca destinație pentru investiții, ceea ce ar putea împiedica intrările de capital străin.

• În mod similar, competitivitatea redusă și problemele structurale (infrastructura precară; lipsa accesului la finanțare pentru întreprinderi, know-how-ul limitat, managementul, resursele umane care pot fi alocate etc.) fac ca exporturile pe cap de locuitor să fie printre cele mai scăzute dintre țările ECE.

• Chiar dacă, din anumite perspective, atragerea investițiilor străine are și costuri (de exemplu, acordarea de ajutoare de stat sau acordarea de facilități pentru investițiile mari, expunerea mai mare la volatilitatea ciclului economic global și scăderea puterii stabilizatorilor automați), investițiile străine și-au dovedit, atât la nivel global, cât și în România, efectele benefice și modul în care acestea pot avea efecte pozitive asupra economiei naționale.

• Beneficiile sunt obținute în special prin expunerea angajaților la know-how-ul străin și la procesele de management de înaltă performanță, iar aceste cunoștințe sunt apoi integrate în dezvoltarea întreprinderii. În plus, dintr-o perspectivă pe termen lung, pentru o economie emergentă, cum este România, atragerea ISD poate fi un pilon esențial în strategia de dezvoltare economică a țării, așa cum recomandă majoritatea studiilor Băncii Mondiale.

• România trebuie să contureze o strategie pe termen mediu și lung pentru a atrage și sprijini investițiile în domenii-cheie și, prin urmare, să consolideze creșterea economică pentru a rămâne competitivă în raport cu alte țări din regiune.

Ce recomandări aduce FIC pentru creșterea investițiilor străine în țara noastră

„Deși România a înregistrat progrese lăudabile în crearea unui peisaj investițional atractiv, concentrarea asupra acestor domenii de îmbunătățire ar putea spori în continuare atractivitatea țării ca destinație pentru investițiile străine. Prin clarificarea reglementărilor, raționalizarea proceselor și sporirea transparenței, România poate promova un mediu mai propice pentru o creștere economică durabilă”, a mai explicat FIC. 

   Citiți și: BNR: Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 32% în primul trimestru din 2025