Connect with us

CONSILIUL UE

România, scrisoare către Înaltul Reprezentant al UE privind otrăvirea lui Navalnîi. Bogdan Aurescu pledează pentru “eventuale sancțiuni” UE împotriva Rusiei

Published

on

© consilium.europa.eu

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a pledat luni, în marja reuniunii șefilor diplomațiilor europene de la Bruxelles, pentru “eventuale sancțiuni” la adresa Federației, în cazul în care nu va fi demarată o investigație transparentă și imparțială în cazul Navalnîi, și a subliniat că țara noastră s-a alăturat altor parteneri în UE adresând o scrisoare Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate și solicitând ca Uniunea să se implice mai activ.

Poziția României este că Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol mai activ în această chestiune. Ne-am alăturat colegilor din Lituania, Letonia, Estonia, Danemarca și Polonia și am adresat o scrisoare Înaltului Reprezentant Borrell prin care solicităm această implicare activă a Uniunii pe acest subiect, întrucât credem că Rusia ar trebui să își îndeplinească responsabilitățile și să demareze o investigație transparentă și imparțială și să coopereze pe deplin cu OIAC și cred că trebuie, de asemenea, să examinăm posibilitatea unor eventuale sancțiuni, dacă este nevoie, în conexiune cu acest caz de otrăvire a domnului Navalnîi“, a spus Aurescu, în cadrul unor declarații de presă ce au urmat întâlnirii dintre miniștrii europeni de externe și lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, și înaintea reuniunii formale a miniștrilor celor 27 de state membre.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe precedă întrunirea Consiliului Afaceri Generale de marți și summitul special al Consiliului European din 24-25 septembrie, o reuniune pe care Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat și de guvern o vor consacra situației din Belarus, cazulului otrăviririi opozantului rus Aleksei Navalnîi și situației tensionate din estul Mediterane dintre Grecia și Turcia.

Cu referire la cazul Navalnîi, Aurescu s-a alăturat unor omologi care solicită Uniunii Europene să aibă o poziție activă și să ceară Rusiei o anchetă imparțială și transparentă.

 

Într-o rezoluție adoptată la 17 septembrie cu 532 de voturi pentru, 84 împotrivă și 72 de abțineri Parlamentul European a condamnat cu fermitate încercarea de a-l asasina pe proeminentul politician rus de opoziție și activistul anticorupție Aleksei Navalnîi cu un agent neurotoxic.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel a condamnat în termenii cei mai duri otrăvirea lui Navalnîia cerut explicații din partea Rusiei și a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”.

Cel mai recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis în primul său discurs privind Starea Uniunii Europene că nicio conductă de gaz nu va schimba modul Rusiei de a opera, referindu-se la cazul Navalnîi, cazul Skripal sau anexarea ilegală a Crimeei.

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, în contextul în care au apărut tot mai multe solicitări în acest sens, subliniindu-se că sancțiuni de tipul celor aplicate în ce privește cazul Skripal, anumă expulzări diplomatice, ar putea să nu fie suficiente.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Consiliul Uniunii Europene, aflat sub președinție germană, a impus joi măsuri restrictive pentru două persoane și un organism care au fost responsabile sau au luat parte la atacul cibernetic asupra Parlamentului Federal German (Deutscher Bundestag) în aprilie și mai 2015 și care a vizat și contul biroului de parlamentar al cancelarului Angela Merkel, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acest atac cibernetic a vizat sistemul de informații al parlamentului și a afectat capacitatea sa de a opera timp de câteva zile. O cantitate semnificativă de date a fost furată și conturile de e-mail ale mai multor membri ai parlamentului, inclusiv cele ale cancelarului Angela Merkel, au fost afectate”, arată comunicatul citat.

Sancțiunile menționate au fost propuse oficial de Germania în luna iulie și constau în interdicție de călătorie și înghețare a activelor impuse persoanelor fizice și o înghețare a activelor impuse corpului. În plus, persoanelor și entităților din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziția celor enumerate.

Decizia Consiliului înseamnă că un total de 8 persoane și 4 entități și organisme au fost vizate de măsuri restrictive în legătură cu atacurile cibernetice care vizează UE sau statele sale membre.

Sancțiunile sunt una dintre opțiunile disponibile în cadrul Uniunii pentru un răspuns diplomatic comun la activitățile cibernetice rău intenționate  și sunt menite să prevină, să descurajeze, să descurajeze și să răspundă la continuarea și creșterea comportamentului rău intenționat în spațiul cibernetic.

Sancțiunile sunt bazate pe un regim nou, introdus de Uniunea Europeană anul trecut pentru a contracara crimele cibernetice. Baza acestui set de sancțiuni stă într-o decizie adoptată în 2017 de Consiliul Uniunii Europene, care a elaborat un cadru pentru un răspuns comun al UE la activitățile cibernetice dăunătoare, cunoscut sub denumirea de „Setul de instrumente pentru diplomația cibernetică a UE”.

Actele juridice relevante, inclusiv numele persoanelor fizice și ale organismului în cauză, au fost publicate în Jurnalul Oficial.

Incidentul de acum cinci ani a fost cel mai mare atac cibernetic efectuat până în prezent împotriva Parlamentului German. 

Cancelarul Angela Merkel a reclamat atacul cibernetic din partea Rusiei drept unul “scandalos” și care “afectează o cooperare de încredere” cu Rusia, legătură pe care liderul german spunea că se străduiește să o îmbunătățească „zilnic”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România a semnat ”Declarația de la Bonn”, o inițiativă cu rol de fundament al valorilor europene și al cooperării internaționale la nivelul UE

Published

on

© Direcția Generală Management CDI - Ministerul Educației și Cercetării/ Facebook

România a semnat ”Declarația de la Bonn”, inițiativă cu rol de fundament al valorilor europene și al cooperării internaționale la nivelul UE, cu prilejul Conferinței miniștrilor cercetării din Uniunea Europeană privind Spațiul European de Cercetare ERA, desfășurată sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, contextul actual a arătat cât de importante sunt știința, cercetarea și inovarea pentru societate.

Din perspectiva comunicării Comisiei Europene, privind viitorul cercetării și inovării și a Spațiului European de Cercetare (ERA), Uniunea Europeană dorește să stabilească o nouă orientare pentru dezvoltarea spațiului european de cercetare într-un mod mai dinamic și rezilient.

”Am apreciat dialogul european organizat sub egida Președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, iar „Declarația de la Bonn” constituie un pas important în consolidarea cooperării în Spațiul European de Cercetare. Încurajez cercetarea din România să fructifice toate oportunitățile oferite de Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare, instrumentul principal pentru consolidarea excelenței în aceste domenii”, a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării.

”Declarația de la Bonn” (Bonn Declaration on Freedom of Scientific Research – A Common Core Principle of the European Research Area and its International Partners) este disponibilă aici.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Programul de Sănătate al UE 2021-2027: Statele membre susțin negocierea unui buget de 1,9 mld. de euro cu Parlamentul European, mult sub cele 9,4 mld. de euro solicitate de eurodeputați

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Ambasadorii statelor membre UE au convenit astăzi în unanimitate asupra mandatului de a începe negocierile cu Parlamentul European cu privire la Programul de Sănătate al UE „EU4Health” (2021-2027). Acest program implică un răspuns puternic la pandemia COVID-19, dar menține, de asemenea, un accent pe acțiunile pe termen lung ale UE în domeniul sănătății. În plus, își propune să îmbunătățească sănătatea publică în UE și să pregătească Uniunea mai bine pentru a face față viitoarelor crize de sănătate. Programul are o importanță crucială, deoarece UE încă experimentează impactul unei amenințări majore de sănătate asupra,economiilor statelor membre și asupra bunăstării cetățenilor europeni. 

În conformitate cu rezultatele reuniunii Consiliului European din 17-21 iulie 2020, bugetul propus în mandatul Consiliului se ridică la 1,9 miliarde EUR și este de patru ori mai mare decât bugetul actualului program pentru 2014-2020. Cu toate acestea, Parlamentul European susține un buget mult mai ambițios, adecvat provocărilor generate sau exacerbate de pandemia de coronavirus și consideră inacceptabilă o diminuare substanțială a finanțării din domeniul sănătății pentru care Comisia Europeană a propus în mai o sumă de 9,4 mld. de euro pentru următorii șapte ani. 

De altfel, Raportul pentru programul de Sănătate al UE, EU4Health, coordonat de eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a fost adoptat pe 14 octombrie de Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) din Parlamentul European, și arată că este esențial ca EU4Health să sprijine digitalizarea asistenței medicale prin crearea și aplicarea Registrului european de sănătate electronica, să finanțeze misiuni pentru prevenirea și gestionarea bolilor cronice, să consolideze lupta împotriva cancerului în acord cu Planul european de combatere a cancerului, să susțină și să promoveze vaccinarea, să se concentreze mai mult pe prevenirea bolilor și, cel mai important, să contribuie la reducerea inegalităților în materie de sănătate. Astfel, eurodeputații vor depune toate eforturile pentru dotarea programului cu un buget adecvat de 9.4 mld. de euro, în conformitate cu propunerea Comisiei. 

Programul EU4Health își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre și să promoveze coordonarea dintre acestea pentru a îmbunătăți sănătatea umană în întreaga Uniune prin:

  • protejarea persoanelor din Uniune împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății, îmbunătățirea disponibilității produselor pentru sănătate și a produselor relevante pe timp de criză
  • consolidarea rezistenței și sustenabilității sistemelor de sănătate
  • creșterea utilizării instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății
  • consolidarea rolului Uniunii Europene în sănătatea globală

De asemenea, poziția Consiliului prevede un mecanism de guvernanță puternic care să permită un proces decizional eficient, precum și să abordeze probleme tradiționale de sănătate publică pe termen lung, cum ar fi prevenirea și tratamentul bolilor transmisibile și netransmisibile, în special a cancerului, pentru a îmbunătăți sănătatea mintală și îngrijirea pe termen lung și pentru a reduce inegalitățile în materie de sănătate.


Prin programul „UE pentru sănătate”, Comisia Europeană a propus alocarea a 9,4 miliarde de euro în consolidarea sistemelor de sănătate. Pentru acest program, finanțarea ar trebui să provină parțial de la bugetul UE (1,7 miliarde EUR) și parțial prin intermediul veniturilor alocate externe, care provin din operațiunile de împrumut ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul privind Instrumentul UE de redresare economică (7,7 miliarde EUR). Pentru niciunul dintre obiectivele menționate în program nu va exista o alocare prealabilă.

Cu toate acestea, în urma Consiliului European din 17-21 iulie, când s-a ajuns la un acord privind un amplu plan de 1.824 de miliarde de euro (CFM 2021-2027 și Next Generation EU) s-a decis tăierea masivă a 7,7 miliarde de euro a fondurilor destinate sănătății din planul de recuperare Next Generation EU.

Programul „UE pentru sănătate” acoperă perioada 2021-2027. Acesta ia în considerare lecțiile învățate și lacunele identificate până în prezent ca urmare a crizei și va aduce schimbări structurale pentru o mai bună pregătire a UE pentru noi provocări în materie de sănătate. Odată ce propunerea este adoptată de statele membre și de Parlamentul European, se intenționează să se înceapă lansarea de acțiuni specifice în cadrul programului „UE pentru sănătate” începând cu 1 ianuarie 2021. În primii ani ai programului, se va pune un accent deosebit pe acțiune, în special în ceea ce privește gestionarea crizelor.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, despre înscrierea pentru votul prin corespondență: Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”

U.E.6 hours ago

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA8 hours ago

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict

Cristian Bușoi11 hours ago

Pactul Ecologic European: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: România trebuie să își seteze ținte curajoase, dar care să nu ducă la prăbușirea independenței energetice

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European organizează prima Săptămână Europeană a Egalității de Gen

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu UE în valoare de 4 mld. de euro pentru a reduce riscul de șomaj și pierderea veniturilor

ROMÂNIA11 hours ago

MApN: Încă doi militari români, răniți în Afganistan, vor fi transferați către Spitalul Militar ROL-3 din Baza Aeriană Bagram

NATO12 hours ago

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

U.E.12 hours ago

Miniștrii mediului din UE, reuniți în Luxemburg, încearcă să ajungă la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei

ROMÂNIA13 hours ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending