Miniștrii de interne, în formatul Consiliului JAI informal, s-au reunit joi, la Varșovia, pentru a discuta despre securitatea UE în domeniile migrației, protecției civile și prevenirii criminalității, potrivit comunicatului oficial.

Reuniunea a fost prezidată de ministrul de interne al Poloniei, iar Comisia Europeană a fost reprezentată de comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, și de comisarul pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib.

„Miniștrii de interne ai UE reuniți la Varșovia au discutat trei provocări majore privind securitatea internă a Uniunii: combaterea migrației ilegale, consolidarea protecției civile și prevenirea criminalității organizate. Activitatea noastră a fost ghidată de un singur obiectiv: asigurarea siguranței și protecției cetățenilor UE într-un mediu geopolitic în schimbare”, a declarat ministrul polonez de interne, Tomasz Siemoniak.

Soluții inovatoare în gestionarea migrației

În cursul primei sesiuni privind politica în domeniul migrației, miniștrii s-au concentrat asupra provocărilor legate de gestionarea mai eficientă a migrației.

Aceste provocări includ:

Ministrul de externe Emil Hurezeanu a participat la lansarea președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene în România, eveniment în cadrul căruia a transmis sprijinul țării noastre pentru prioritățile stabilite de Polonia, care au fost prezentate de ambasadorul  Pawel Soloch.

On January 30, Ambassador 🇵🇱 @SolochPawel presented the priorities of the Polish Presidency of the Council of the EU with the distinguished presence of Minister of Foreign Affairs of 🇷🇴 E. Hurezeanu and ambassadors of the Member States &candidate countries of the EU.#Poland25eu pic.twitter.com/4bvfi8BOPT

— PLinRomania (@PLinRomania) January 30, 2025

Ministrul Emil Hurezeanu ”a subliniat că viitorul Uniunii Europene rezidă în capacitatea de a lucra împreună în unitate și consens” și a transmis ”aprecierea pentru accentul puternic” pus de președinția poloneză pe ”securitate sub toate dimensiunile sale” și pe ”avansarea politicii de extindere”.

At the launch of @POLAND25EU in Bucharest, 🇷🇴 FM Emil Hurezeanu expressed RO’s support for the 🇵🇱 priorities presented by @SolochPawel. Stressed that the #future of the 🇪🇺 relies in the capacity to work together in unity&consensus. Appreciation for the strong focus placed by… pic.twitter.com/XnzuREADQv

— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) January 30, 2025

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a arătat că obiectivul consolidării securității europene trebuie să se traducă în demersuri europene ferme şi coordonate pentru continuarea sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina, avansarea procesului extinderii, atât în ceea ce privește candidații estici, cât şi cei din Balcanii de Vest, protejarea valorilor europene și a statului de drept, precum şi pentru contracararea dezinformării și a amenințărilor hibride, care afectează societățile democratice europene.

Referindu-se la procesul de extindere, ministrul român a exprimat în mod deosebit susținerea pentru avansarea parcursului european al Ucrainei şi Republicii Moldova, prin deschiderea cel puțin a unui Cluster de negociere pe durata mandatului Președinției poloneze a Consiliului UE.

Referitor la Republica Moldova, a reiterat sprijinul constant oferit de România autorităților de la Chișinău, prin furnizarea de energie electrică și gaz, precum și prin promovarea constantă la nivel european a necesității creșterii susținerii UE pentru acest stat din partea statelor membre şi a instituțiilor europene. A evocat, în context, anunțul Comisiei Europene privind acordarea unui sprijin financiar suplimentar de 30 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice.

Ministrul Emil Hurezeanu a evidențiat, totodată, importanța reflecției privind viitorul politicilor europene, în vederea întăririi capacității de acțiune a Uniunii şi a pregătirii sale pentru a primi cât mai curând posibil noi state membre.

A accentuat, din acest punct de vedere, relevanța discuțiilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual, consolidarea competitivității europene, în paralel cu întărirea proceselor de convergență şi a coeziunii Uniunii.

A subliniat, de asemenea, sprijinul României pentru consolidarea acțiunii comune în domeniul apărării, în complementaritate cu NATO, pentru inițiativele vizând consolidarea rezilienței UE și a pregătirii și răspunsului la crize. A reiterat şi interesul României pentru adoptarea unei Strategii a Uniunii Europene privind Marea Neagră.

În ceea ce privește relațiile UE-SUA, ministrul afacerilor externe a exprimat susținerea pentru un parteneriat transatlantic solid şi pentru menținerea unei coordonări strânse în dialogul cu noua administrație americană, aspecte esențiale în actualul context geopolitic.

Polonia a preluat de la Ungaria președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025.

Sub sloganul ”Securitate, Europa!”, președinția poloneză urmărește să consolideze securitatea europeană pe toate planurile, într-un context de securitate complicat, dominat de războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru a-și duce la bun final obiectivul, Varșovia și-a fixat șapte priorități-cheie:

1. Apărare și securitate
2. Protecția persoanelor și a frontierelor
3. Rezistența la ingerințe străine și dezinformare
4. Asigurarea securității și a libertății întreprinderilor
5. Tranziția energetică
6. O agricultură competitivă și rezilientă
7. Securitatea sanitară

Citiți și: Donald Tusk propune UE o “mare campanie de de-reglementare” și revizuirea Green Deal pentru a ieftini cea mai scumpă energie din lume: Dacă Europa dă faliment, cine va mai proteja mediul în locul nostru?

Donald Tusk le reamintește europenilor că au descoperit America și îl parafrazează pe Kennedy: Întrebați-vă ce poate face Europa pentru securitatea ei, nu SUA. Pentru a evita repetarea istoriei, trebuie să fim înarmați

Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).

Grupul de lucru pentru Codul de conduită (GLCC) a reales-o pe María José Garde (Spania) în funcția de președinte, pentru un al doilea mandat de doi ani, începând cu 5 februarie 2025.

Potrivit comunicatului oficial, María José Garde prezidează din 2023 acest organism pregătitor al Consiliului care supraveghează punerea în aplicare a codului de conduită al UE privind impozitarea întreprinderilor.

María José Garde este director general pentru impozitare la Ministerul de Finanțe din Spania. Are o vastă experiență profesională în domeniul impozitării internaționale. Garde a fost, de asemenea, președinte al Forumului global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale.

Codul de conduită abordează concurența fiscală dăunătoare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale în UE. Acesta reprezintă un angajament politic interguvernamental al statelor membre de a monitoriza măsurile fiscale posibil dăunătoare din statele membre ale UE și de a remedia măsurile fiscale care ar putea fi dăunătoare pentru bazele de impozitare ale altor state membre. Grupul pentru codul de conduită al Consiliului, instituit în 1998, este format din experți fiscali la nivel înalt din statele membre.

Activitatea sa are, de asemenea, o dimensiune internațională: grupul pentru codul de conduită urmărește să promoveze schimbări eficiente în ceea ce privește buna guvernanță fiscală la nivel mondial prin cooperare.

De asemenea, grupul efectuează activitatea tehnică, examinarea și evaluarea care conduc la revizuirea periodică de către Consiliu a listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Această listă a UE este revizuită periodic în urma unei analize aprofundate a punerii în aplicare a angajamentelor asumate de toate jurisdicțiile țărilor terțe care fac parte din proces.

Președintele grupului, sprijinit de secretariatul general al Consiliului și cu asistența tehnică a Comisiei, este responsabil pentru asigurarea legăturii cu jurisdicțiile din țările terțe în ceea ce privește procesul de includere pe lista UE.