NATO
România se dotează pentru a face față ”provocărilor de pe câmpul de luptă al secolului XXI”. Ministrul Apărării Nicolae Ciucă: Primul lot de 36 de transportoare blindate Piranha 5 va fi livrat în februarie anul viitor
Published
5 years agoon

Primul lot de 36 de vehicule blindate Piranha 5 va fi livrat până la sfârşitul lunii februarie, a anunţat, miercuri, noul ministru Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, cu prilejul inaugurării capacităţii de producţie a transportoarelor Piranha 5, la Uzina Mecanică Bucureşti, acolo unde a participat și prim-ministrul Ludovic Orban.
“Avem un nou angajament, un nou Masterplan care urmează să se finalizeze cu livrarea primului lot de 36 de vehicule blindate anul viitor în luna februarie. Ca atare, îndată ce vom avea acest prim lot recepţionat, se resetează întreg programul şi urmează să se deruleze pe fazele pe care le-au prezentat cei de la compania GD”, a declarat Nicolae Ciucă, citat de Agerpres.
La deschiderea evenimentului pentru inaugurarea capacităţii de producţie a transportoarelor blindate, Nicolae Ciucă a arătat că această linie de producţie va asigura capabilităţile de care România are nevoie pentru a face faţă ”provocărilor de pe câmpul de luptă al secolului XXI”.
Potrivit acestuia, pregătirea Armatei înseamnă inclusiv dotarea cu tehnică şi echipamente moderne.
Armata României va fi dotată cu 227 de transportoare blindate de tip Piranha V, dintre care 197 vor fi produse de o societate mixtă în care vor fi parteneri Uzina Mecanică București (cu experiență în domeniul tancurilor și o filială a Companiei Naționale ROMARM) și compania General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH, filiala din Europa a companiei americane General Dynamics.
Citiți și 197 de transportoare blindate destinate înzestrării Armatei Române vor fi produse la București
Contractul semnat în ianuarie 2018 prevede ca primele 30 de transportoare să fie livrate din Elveția, iar următoarele 197 să fie integrate și produse la Uzina Mecanică București. Costul total al programului este de circa 895 de milioane de euro.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Ministrul Apărării: Angajamentul ferm al Spaniei față de securitatea României, o dovadă clară a coeziunii și forței alianței noastre
Drone rusești prăbușite pe teritoriile României și R. Moldova. Maia Sandu pledează pentru modernizarea Armatei Naționale
România va aloca 2,24% din PIB pentru apărare în 2025 cu posibilitatea extinderii la 2,5% pentru înzestrare. Bugetul MApN, avizat în comisiile Parlamentului
MApN anunță un nou atac cu drone în Ucraina, lângă frontiera cu România. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au supravegheat spațiul aerian național
MApN: Dronele lansate miercuri de Rusia asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea județului Tulcea nu au pătruns în spațiul aerian al României. Monitorizarea situației aeriene cu aeronave F-16 continuă
România condamnă cu fermitate noile atacuri iresponsabile ale Rusiei asupra infrastructurii Ucrainei: O amenințare serioasă la adresa întregului flanc estic NATO
NATO
Germania dezaprobă concesiile lui Trump față de Rusia și nu acceptă o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA: Doar Putin ar beneficia de asta
Published
9 hours agoon
February 13, 2025
Liderii politici germani au reacționat alarmați la anunțul bombă al președintelui american Donald Trump, potrivit căruia administrația sa va purta negocieri de pace cu președintele rus Vladimir Putin, fără a ține cont de liderii europeni. În frunte cu cancelarul demisionar Olaf Scholz, care are șanse slabe să își reînnoiască mandatul după alegerile legislative anticipate.
“Pentru a fi clar, pacea trebuie să dureze pe termen lung. Ea trebuie să asigure suveranitatea Ucrainei. Acesta este motivul pentru care nu vom sprijini niciodată o pace dictată. Nu vom accepta nici o soluție care să ducă la decuplarea securității europene de cea americană. O singură persoană ar beneficia de pe urma acestui lucru. Președintele Putin”, a declarat joi cancelarul german Olaf Scholz, citat de Politico Europe.
Scholz, al cărui Partid Social Democrat (SPD) se află pe locul al treilea, potrivit sondajelor, înaintea alegerilor naționale din 23 februarie, a solicitat cheltuieli mai mari pentru apărarea Germaniei și ajutor militar pentru Ucraina și i-a îndemnat pe conservatori să relaxeze regulile stricte de cheltuieli ale țării – o temă pe care a atins-o în mod repetat în timpul campaniei electorale – pentru a face acest lucru.
“Astăzi, trebuie să ne confruntăm cu realitatea a ceea ce acțiunile și anunțurile guvernului SUA înseamnă pentru Ucraina, pentru Europa și pentru lume. A nu acționa ar însemna să punem în pericol securitatea țării noastre și a continentului nostru”, a adăugat Scholz.
La rândul său, ministrul german al apărării, social-democratul Boris Pistorius, care a apreciat că SUA nu ar fi trebuit să facă concesii Rusiei înainte de negocierile de pace, excluzând aderarea Ucrainei la NATO şi acceptând că ţara ar trebui să renunţe la o parte din teritoriul său.
Boris Pistorius, care a participat joi la o reuniune miniştrilor apărării din cadrul NATO la Bruxelles, s-a alăturat frustrărilor europene după declaraţia lui Donald Trump de miercuri, în care acesta a spus că a discutat cu Vladimir Putin despre începerea imediată a negocierilor de pace.
“În opinia mea, ar fi fost mai bine să vorbim despre o posibilă aderare a Ucrainei la NATO sau despre posibile pierderi de teritoriu la masa negocierilor”, a declarat Pistorius.
Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.
Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.
Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.
“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.
Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.
De aceea, miniștrii de externe ai principalilor aliați europeni, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au avertizat miercuri într-o declarație că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.
“Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat șapte țări europene și Uniunea Europeană într-o declarație comună după o reuniune a miniștrilor de externe la Paris, în formatul “Weimar+” care reunește fondatorii Triunghiului de la Weimar – Franța, Germania și Polonia, și cărora li se adaugă Italia, Spania, Regatul Unit și Uniunea Europeană.
Înainte de a porni spre München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că a discutat la telefon cu premierul polonez Donald Tusk “despre condițiile necesare pentru o pace durabilă și reală în Ucraina și am convenit că nicio negociere cu Putin nu poate începe fără o poziție unită din partea Ucrainei, a Europei și a Statelor Unite”.
Joi, cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean se va întâlni cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg.
În schimb, secretarul american al apărării Pete Hegseth a asigurat, de la reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, că discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu au fost “cu siguranță o trădare” a Kievului. Însă, Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină “rusă într-o zi”, declarând din nou că dorește acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev în fața războiului Rusiei și trimițându-l în acest sens la Kiev pe secretarul Trezoreriei.
Același Hegseth afirmase anterior că SUA nu se mai concentrează “în principal” pe securitatea europeană și că Europa va trebui să preia conducerea în apărarea Ucrainei, despre care a spus că ambițiile sale de a-și recupera teritoriile ocupate militar de Rusia și de a adera la NATO sunt “nerealiste”.
NATO
Raport DIICOT: România și alți aliați europeni au fost vizați de acțiuni de “sabotaj” specifice Rusiei pentru a testa pregătirea de apărare a țărilor NATO
Published
1 day agoon
February 12, 2025
România a fost vizată, în anul 2024, alături de alte state europene, de acțiuni de “sabotaj” specifice arsenalului de tehnici hibride ale Federației Ruse, scopul atacurilor hibride fiind de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO și a găsi slăbiciuni în infrastructură, a transmis DIICOT în raportul de activitate pe anul trecut.
“Pe parcursul anului 2024, atât România, cât și alte țări europene, au fost vizate de diferite acțiuni de ‘sabotaj’, specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federația Rusă îl folosea în România, precum și în statele aliate. Începând cu anul 2022, cel puțin 50 de incidente au avut loc în 13 țări din Europa, care ar putea fi operațiuni hibride rusești. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică”, a subliniat DIICOT, într-un raport citat de Agerpres.
Procurorii au ar[tat că Rusia a schimbat tactica în lansarea atacurilor hibride, respectiv nu mai trimite agenții săi în statele NATO, ci recrutează contractori aleatoriu pe chat-uri în aplicația Telegram, contra unor sume de bani.
“Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deși evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informații ruse. Se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor – Rusia nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidații sunt recrutați pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură și de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale”, a explicat DIICOT.
Raportul DIICOT vine și pe fondul unor discuții ample la nivelul Occidentului și Alianței Nord-Atlantice cu privire la capacitatea țărilor NATO de a se apăra și cu privire la intenția Rusiei de a lansa un război pe scară largă împotriva Europei.
La începutul acestui an, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat, în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, că europenii trebuie să crească bugetele apărării, altfel “se pot apuca de cursuri de limbă rusă”.
“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă. Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta. Trebuie să sporim rezistența societăților noastre și a infrastructurii critice”, a precizat Rutte.
Aceeași estimare, că Rusia ar putea declanșa un război major în Europa în următorii cinci ani dacă percepe NATO ca fiind slabă sau divizată, a fost cuprinsă recent și într-un raport al Serviciului danez de informații pentru apărare.
Și noul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius a avertizat că UE și NATO trebuie să fie pregătite pentru confruntarea cu Rusia în șase-opt ani.
NATO
“NATO trebuie să fie o forță letală, nu un club diplomatic”. Pete Hegseth le spune aliaților că SUA nu mai prioritizează securitatea Europei și că ambițiile Ucrainei de a-și recupera teritoriile și de a adera la NATO sunt “nerealiste”
Published
2 days agoon
February 12, 2025
Noul secretar al apărării al administrației președintelui Trump le-a spus aliaților europeni, la Bruxelles, în prima sa călătorie internațională, că SUA nu se mai concentrează “în principal” pe securitatea europeană și că Europa va trebui să preia conducerea în apărarea Ucrainei, despre care a spus că ambițiile sale de a-și recupera teritoriile ocupate militar de Rusia și de a adera la NATO sunt “nerealiste”.
Pete Hegseth, care s-a adresat miniștrilor apărării în cadrul unei reuniuni care a avut loc la prânz la Bruxelles în ajunul întrunirii miniștrilor apărării din NATO, a declarat că Europa trebuie să furnizeze “partea covârșitoare” a viitorului ajutor militar pentru Kiev și să recunoască faptul că restabilirea frontierelor Ucrainei de dinainte de 2014 nu este realistă.
“Angajamentul nostru este clar: NATO trebuie să fie o forță mai puternică, mai letală – nu un club diplomatic. Este timpul ca aliații să facă față momentului“, a spus el, în timp ce a sosit la sediul NATO de la Bruxelles.
— Secretary of Defense Pete Hegseth (@SecDef) February 12, 2025
Șeful Pentagonului a declarat că se află “astăzi aici pentru a exprima în mod direct și fără echivoc că realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”, deși limbajul a fost atenuat în mod semnificativ față de un proiect prezentat în prealabil presei, notează The Guardian.
Acesta spunea că SUA nu mai sunt “principalul garant al securității în Europa” și părea să sugereze o reformare a alianței NATO, veche de 75 de ani, creată după al doilea război mondial pentru a proteja Europa de Vest de blocul sovietic, punctează sursa citată.
Hegseth a declarat că Statele Unite își schimbă prioritățile militare către apărarea națională și descurajarea Chinei și a făcut apel la membrii europeni ai NATO să crească bugetele de apărare la 5% din PIB pentru a apăra mai bine continentul.
Ca exemplu, Hegseth a declarat că Europa “trebuie să furnizeze partea covârșitoare a viitorului ajutor letal și neletal pentru Ucraina” în viitor – deși nu a spus că SUA își va opri tot ajutorul militar, care a fost esențial pentru a ajuta Kievul să reziste invaziei ruse.
El a reiterat, de asemenea, poziția lui Trump potrivit căreia “oprirea luptelor și obținerea unei păci durabile” în Ucraina reprezintă o prioritate absolută – și că Kievul trebuie să recunoască faptul că nu poate recupera toate teritoriile ocupate de Rusia.
“Trebuie să începem prin a recunoaște că revenirea la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist”, a spus Hegseth, schițând o poziție inițială pentru orice negocieri de pace cu Rusia.
“Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decât să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”, a adăugat el, deși acest lucru ar putea fi interpretat ca o recunoaștere efectivă a anexării Crimeei și a unor mari părți din Donbas de către Rusia.
Kievul ar obține pacea doar prin “garanții de securitate solide”, însă Hegseth a exclus posibilitatea ca Ucraina să devină membră NATO. În schimb, pacea ar trebui să fie asigurată de “trupe europene și non-europene capabile”, care, a subliniat el, nu ar proveni din SUA.
Șeful Pentagonului a subliniat că “SUA nu cred că aderarea Ucrainei la NATO este un rezultat realist al unei soluții negociate” cu Rusia.
Deși Hegseth a prezentat câteva poziții pentru obținerea păcii în Ucraina, puțini experți cred că a existat vreun progres diplomatic serios. Rusia, care a câștigat teren pe câmpul de luptă, rămâne dornică să își consolideze avantajul și a cerut ca Ucraina să cedeze mai mult teritoriu și să fie efectiv demilitarizată ca parte a unui acord.
La începutul acestei săptămâni, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Europa nu este în măsură să ofere garanții de securitate rezistente Kievului fără implicarea SUA. “Garanțiile de securitate fără America nu sunt reale”, a spus el.
O forță multinațională de descurajare bazată în Ucraina după o încetare a focului ar trebui să aibă între 100 000 și 150 000 de oameni, a spus Zelenski, deși ar fi mult mai mică decât cele peste 600 000 de trupe rusești din Ucraina ocupată.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Trump anunță că SUA, Rusia și Ucraina se vor întâlni vineri la München, deși Moscova nu a fost invitată să participe la Conferința de Securitate

Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump

Trump propune revenirea Rusiei în G7 și refacerea G8: “A fost o greșeală să îi dăm afară. Nu am fi avut problema de acum”

Germania dezaprobă concesiile lui Trump față de Rusia și nu acceptă o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA: Doar Putin ar beneficia de asta

Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA

Donald Tusk preia inițiativa alinierii liderilor europeni și a lui Zelenski în fața discuțiilor Trump – Putin: Nicio negociere cu Rusia nu poate începe fără o poziție unită Ucraina – Europa – SUA

Zelenski anunță că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparentă

PE cere boicot internațional împotriva autorităților georgiene și impunerea de sancțiuni. Salome Zourabichvili, singurul lider legitim al Georgiei

Ministrul Apărării: Angajamentul ferm al Spaniei față de securitatea României, o dovadă clară a coeziunii și forței alianței noastre

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparentă

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ4 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA1 week ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- EDITORIALE4 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- NATO1 week ago
România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo
- ROMÂNIA4 days ago
Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”