Connect with us

FONDURI EUROPENE

Sebastian Bodu, despre negocierile privind banii europeni: la Consiliul European va fi ca la alegerea Papei

Published

on

Europarlamentarul Sebastian Bodu crede că pozițiile dizarmonice ale României în legătură cu reprezentarea  noastră la Bruxelles privind alocările de bani europeni pentru 2014-2020 sunt efectul unui Executiv bicefal , exponent al unor curente de opinii opuse. O situație asemănătoare a mai existat în Polonia, spre exemplu, însă modelul polonez s-a dovedit a fi unul de succes în privința absorbției fondurilor europene.

Întrebat câți bani ar trebui românii să ceară, Sebastian  Bodu arată că respectivul cuantum ar trebui generat de interesul public:

”Trebuie să găsim o formulă realistă și să vedem câți bani am atras. Dacă vom cere toți banii, vom fi necredibili, deși, ca principiu, nu poți să ceri mai puțin decât ai atras. Când eram la ANAF, am propus sancțiuni administrative pentru  ordonatorii de credite care nu cheltuiesc creditele acordate. Asta pentru că multe ministere importante nu cheltuiau toți banii până la sfărșitul anului și atunci începeau să cumpere mașini și alte bunuri. Banii trebuie cheltuiți pe proiecte, iar fara proiecte banii europeni nu pot fi luati. Pot să ceri mai mulți bani la Bruxelles dar te faci de râs. Ești membru UE de 5 ani și ai atras puțin peste 9%. Ar trebui să vedem care este rata e creștere a absorbției și să cerem ceva realist. Dacă  ceri mai mulți bani și nu-i cheltui, banii rămân nefolosiți și se reportează în bugetul următor. În cazul nostru, după trecerea pragului de n+2, banii vor intra în bugetul UE, iar România poate ajunge în situația de a finanța probabil bugetul Uniunii cu banii necheltuiți. La nivelul Parlamentului European, părțile sunt divizate pentru că în materie de buget parlamentarii gândesc național și nu european. Poziția eurodeputaților PDL nu este încă stabilită.”

În legătură cu informațiile privind poziția Marii Britanii care ar fi determinat deja încercări de a elabora un buget cu doar 26 de membri, Sebastain Bodu confirmă această ipoteza.

”Se lucrează și la un buget fără Marea Britanie, mai ales în condițiile în care este posibilă retragerea acesteia din UE. Folosirea veto-ului de către România este abruptă și e înscrie într-o serie de poziții divergente și energice. Franța are un puternic interes legat de Politica Agricolă Comună, în timp ce Polonia este interesată de banii alocați dezvoltării regionale. Fiecare țară dorește să rămână, în principiu, cu aceleași sume alocate. La Consiliul European din noiembrie, unde se pare că discuțiile se vor prelungi, ori se va lua o decizie după modelul Conclavului pentru alegerea Papei, în care participanții pot fi închiși într-o cameră până vor lua o decizie, ori soluția va fi decisă într-un nou Consiliu European.”

Foto: www.facebook.com/sbodu

FONDURI EUROPENE

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027, pentru ca proiectele să susțină economia și creșterea nivelului de trai al românilor.

Concret, obiectivele MIPE sunt ca în anul 2025 să fie vizibile în mod cuantificabil primele rezultate ale implementării proiectelor finanțate din fondurile alocate României în perioada de programare 2021-2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, lansarea apelurilor de proiecte va fi corelată cu țintele de absorbție, respectiv cu sumele care trebuie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în vederea evitării dezangajării fondurilor alocate.

”Perioada de programare 2021-2027 ne pune la dispoziție 45 de miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru investiții în domenii de importanță strategică pentru România, cum sunt infrastructura de transport, cea spitalicească, pentru apă și apă uzată, managementul deșeurilor, dezvoltare și regenerare urbană. Fără a mai lua în calcul și finanțările derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Trebuie să ținem cont de natura multianuală a Politicii de Coeziune și să avem, în sfârșit!, abordarea sinergică prin care corelăm apelurile de proiecte cu țintele de absorbție. Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm! În acest fel vom preîntâmpina eventualele blocaje care am învățat din perioadele anterioare de programare că pot apare în implementare, cu impact asupra riscului de dezangajare”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

MIPE anunță că evaluarea proiectelor va fi simplificată, pentru ca cele două etape de evaluare (CAE- conformitatea administrativă și eligibilitatea și ETF – evaluarea tehnico-financiară) să fie cat mai suple, obținându-se astfel deblocarea proiectele depuse spre evaluare, care uneori durează și peste un an de zile.

Astfel, se are în vedere ca evaluarea CAE să fie cât mai simplificată, eventual la nivel de declarație prin care solicitantul să își asume respectarea  declarațiilor din ghid, urmând ca informațiile să fie validate la semnarea contractului. În situația unor declarații eronate, contractul de finanțare nu va mai fi semnat. Suplimentar, cu ajutorul bazelor de date integrate, evaluarea ETF urmează să devină un proces  digitalizat. Verificarea documentelor doveditoare se va derula  pentru proiectele cu punctaj și buget corespunzător.

Astfel, MIPE creează condițiile necesare implementării unor proiecte de calitate, mature.

La sfârșitul acestei luni, toate Autoritățile de Management pentru Programele Operaționale prin care România va atrage fondurile alocate perioadei de programare 2021-2027 vor fi încărcat în sistemul electronic de comunicație cu serviciile Comisiei Europene: Regulamentul de Organizare și Funcționare, organigrama, fișe de post, procedurile operaționale și cadrul protocolar, astfel  încât să nu existe întârzieri în implementarea proiectelor.

La nivelul MIPE, în data de 18 august va fi organizată o nouă ședință pentru a analizarea progresului pregătirii atragerii fondurilor alocate pentru perioada de programare 2021-2027.

”Acest pas face parte din strategia MIPE care se va finaliza cu lansarea Ghidului Fondurilor Europene”, a concluzionat ministrul Marcel Boloș.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România a primit de la Comisia Europeană 79,06 milioane de euro pentru plățile acordate de MADR fermierilor în luna iunie

Published

on

© Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Comisia Europeană a rambursat, miercuri, României suma de 79,06 milioane de euro, care reprezintă cheltuielile efectuate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în luna iunie 2022.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cheltuielile sunt aferente plăților directe și au fost plătite fermierilor in cursul lunii iunie, anul curent.

APIA continuă autorizarea la plată, in conformitate cu termenele prevăzute în regulamentele comunitare și în legislația națională în vigoare.

La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a primit suma de  1,081 miliarde euro, ce reprezintă rambursarea de la Comisia Europeană, în contul cheltuielilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2021, pentru acordarea plăților în avans fermierilor, aferente Campaniei 2021 din plățile directe finanțate din FEGA.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul dezvoltării, Cseke Attila: Am autorizat prima plată pentru un proiect finanțat prin PNRR

Published

on

© MDLPA

Ministerul Dezvoltării a autorizat prima solicitare de plată, în valoare de 79.100 de lei, pentru un proiect finanțat în cadrul Componentei 5 – Valul renovării din PNRR – a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, potrivit comunicatului oficial.

Proiectul vizează reabilitarea și eficientizarea termică a clădirii Primăriei din municipiul Fălticeni (jud. Suceava), iar contractul de finanțare a făcut parte dintre primele 7 contracte din România, finanțate din Planul National de Redresare și Reziliență, încheiate între autorități publice locale și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru renovarea integrată a clădirilor, în data de 7 iunie 2022.

„Felicit autoritățile din Fălticeni pentru promptitudinea, implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă. Iată că primăria din acest municipiu este prima clădire care intră în procesul de renovare, cu finanțare din PNRR, și sper ca și celelalte instituții care au deja contractele semnate să se apuce de treabă cât mai repede”, a declarat Cseke Attila.

După cum este cunoscut, prin Componenta C5, România beneficiază de fonduri pentru eficientizarea energetică, asigurarea siguranței seismice și la incendiu a 4.333 blocuri de locuințe și clădiri publice.

Ministerul asigură și o supracontractare cu 30% a acestor fonduri, în vederea accesării integrale de către România a finanțării europene.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending