Connect with us

JUSTIȚIE

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu președintele CIJ, Peter Tomka

Published

on

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut, la 14 noiembrie 2012, o întrevedere cu Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, judecătorul Peter Tomka, precum şi o întâlnire cu Philippe Couvreur, grefierul-şef al CIJ. Întâlnirile au avut loc la Palatul Păcii din Haga, sediul CIJ, în contextul participării diplomatului român la cea de-a XI-a sesiune a Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale.

În cadrul discuţiilor, secretarul de stat a evocat experienţa pozitivă recentă a României în cadrul procedurilor din faţa CIJ, în cazul Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), finalizat la 3 februarie 2009 cu o soluţie, adoptată cu unanimitate de către judecătorii CIJ, care a acordat României 79,34% din suprafaţa în dispută de cca. 12200 km², adică 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă. Bogdan Aurescu a reiterat ataşamentul deosebit al României pentru dreptul internaţional, pe care statul român îl consideră ca făcând parte din nucleul esenţial al politicii sale externe.

În acest context, demnitarul român a prezentat iniţiativa recentă a României, anunţată de ministrul român al afacerilor externe, dl. Titus Corlăţean, cu prilejul recentei reuniuni la nivel înalt care a avut loc cu ocazia Adunării Generale ONU, privind „Supremaţia Dreptului (Rule of Law) la Nivel Naţional şi Internaţional”,  privind declanşarea unei dezbateri publice interne asupra acceptării de către România a jurisdicţiei obligatorii a CIJ, în baza art. 36 din Statutul Curţii. Cu această ocazie, Bogdan Aurescu a înmânat Preşedintelui CIJ invitaţia de a participa, în cursul anului viitor, la o Conferinţă pe această temă, care va fi organizată la Bucureşti ca parte a acestei dezbateri publice.

De asemenea, discuţiile cu grefierul-şef al CIJ au reliefat aprecierea de care se bucură România pentru susţinerea valorilor dreptului internaţional. Grefierul-şef al CIJ a evaluat pozitiv intenţia României de a examina posibilitatea acceptării jurisdicţiei CIJ, amintind faptul că în perioada interbelică statul român acceptase competenţa obligatorie a Curţii Permanente de Justiţie Internaţională, precursoarea CIJ. Totodată, a acceptat invitaţia de a efectua o vizită la Bucureşti anul viitor.

Întrevederile au constituit, în egală măsură, un prilej pentru a marca aniversarea, în acest an, a 130 de ani de la naşterea ilustrului diplomat şi jurist român Nicolae Titulescu, prin depunerea de flori, de către secretarul de stat român, în prezenţa Preşedintelui CIJ, la efigia în bronz a lui Nicolae Titulescu din curtea Palatul Păcii din Haga. „Trebuie permanent reamintit faptul că Nicolae Titulescu a adus o contribuţie esenţială la dezvoltarea dreptului internaţional, fie că vorbim despre analizele sale remarcabile despre conceptul de suveranitate, fundamental pentru dreptul internaţional, sau despre aportul său la combaterea folosirii forţei, prin elaborarea Convenţiilor privind definirea agresiunii de la Londra, din 1933 („Convenţiile Titulescu-Litvinov”), ori despre contribuţia sa la crearea formatelor de cooperare regională, prin Mica Înţelegere din 1933 şi Înţelegerea Balcanică din 1934, sau despre conceptul „spiritualizării frontierelor”, lansat de Titulescu şi care poate fi considerat precursorul antebelic al ideii ce a stat mai târziu la baza spaţiului Schengen”, a declarat, cu acest prilej, secretarul de stat Bogdan Aurescu.

Preşedintele CIJ, Peter Tomka, a apreciat în mod deosebit personalitatea lui Titulescu, arătând că CIJ este onorată să găzduiască efigia sa în apropierea Palatului Păcii, şi a amintit contribuţiile importante şi constante, în timp, ale românilor şi României la dezvoltarea instituţiilor şi conceptelor fundamentale ale dreptului internaţional.

Cu prilejul ceremoniei, a fost inaugurată o nouă inscripţie conţinând fragmentul unui discurs rostit de N. Titulescu în anul 1937, la Bratislava: „(…) numai în ziua în care dreptul va străluci ca un răsărit de soare în sufletul tuturor oamenilor, ca o directivă care călăuzeşte, ca un imperativ categoric care se impune, ca o autosupunere care se confundă cu libertatea organizată, omenirea va fi salvată pentru că în pacea creată de ordinea juridică omul îşi va putea împlini destinul său (…)”.

 

Informaţii suplimentare

Curtea Internaţională de Justiţie, cu sediul la Haga, este organul principal judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase, importante şi respectate instanţe internaţionale. A fost înfiinţată în 1945, în baza Cartei ONU. Statutul CIJ dezvoltă anumite principii generale reglementate de articolul XIV din Cartă şi face parte integrantă din Cartă. CIJ este compusă din 15 judecători aleşi pentru termene de nouă ani de către Consiliul de Securitate şi Adunarea Generală a ONU.

Competenţa obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie poate fi recunoscută, de orice stat, printr-o declaraţie unilaterală facultativă înaintată Secretarului General al ONU, cu privire la orice litigiu juridic în relaţia cu orice stat care acceptă, la rândul său, jurisdicţia obligatorie. Până în prezent, 69 de state membre ONU, din care 21 de state membre UE, au acceptat jurisdicţia obligatorie a CIJ.

În cazul Delimitarea maritimă în Marea Neagră, competenţa Curţii fusese stabilită numai cu privire la acest litigiu, printr-o clauză compromisorie specială a Acordului conex, prin schimb de scrisori ale miniştrilor de externe român şi ucrainean, al Tratatului politic de bază româno-ucrainean din 1997.

Sursa: MAE
Foto: ssmp-ssil.org

JUSTIȚIE

Comisarul european pentru justiție: Ne menținem angajamentul de a sprijini România în realizarea reformelor din justiție

Published

on

© Ministerul Justiției

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut cea de-a două întâlnire cu un comisar european din această săptămână. În această dimineață, ministrul justiției a discutat cu comisarul european pentru justiție despre referomele asumate de țara noastră.

„O întâlnire bună cu ministrul Justiției Cătălin Predoiu despre importanța progreselor în ceea ce privește reformele din justiție în conformitate cu legislația UE și standardele europene, precum și despre provocările existente în ceea ce privește primatul dreptului UE. Ne menținem angajamentul de a sprijini România în realizarea acestor obiective”, a transmis comisarul Didier Reynders într-o postare pe contul de Twitter. 

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a purtat pe 18 ianuarie o discuție cu comisarul european pentru valori și transparență, Vera Jourova, cu privire la stadiul reformelor din justiția din România. 

„Comisia Europeană este pregătită să sprijine România în îndeplinirea obiectivelor sale din cadrul MCV și în realizarea unui sistem de justiție echitabil și stabil în serviciul cetățenilor”, a scris comisarul european pe contul personal de Twitter.

Reamintim că Ministerul Justiției a prezentat sămbătă un plan de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Astăzi, 21 ianuarie, Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat, că pune în dezbatere publică proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, relatează Agerpres.

Planul prezentat de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Continue Reading

MCV

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

Published

on

© Catalin Predoiu - Facebook

Ministerul Justiției a prezentat astăzi, 15 ianuarie, planul de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Planul prezentat astăzi de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Astfel, Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată fără echivoc de Prim Ministrul Nicolae Ciucă, în sensul respectării supremației dreptului european așa cum este stipulată în Tratatul Lisabona, Anexa 17, parte integrantă din tratat și recunoscută de art.148 alin.(2) din Constituția României.

Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată prin scrisoarea transmisă de Guvernul României Comisiei Europene în data de 17.11.2021, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ministerul Justiției va coopera transparent și sincer cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV și a mecanismului ”Rule of Law” astfel încât progresele concrete realizate în cadrul MCV să conducă în consecință la aplicarea unui singur mecanism de monitorizare, respectiv mecanismul ”Rule of Law”, aplicabil tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Desființarea SIIJ

Ministerul Justiției a finalizat proiectul de lege privind desființarea SIIJ și va iniția, în săptămâna care urmează, procedurile necesare, astfel încât proiectul de lege să fie aprobat de Guvern și înaintat Parlamentului, în prima parte a lunii februarie, după reluarea lucrărilor Parlamentului și începerea sesiunii parlamentare februarie – iunie 2022.

Legile Justiției

Proiectele legilor Justiției au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiției în septembrie 2020 și au parcurs o dezbatere publică de mai multe luni de zile, încheiată în primăvara anului 2021. Pentru că legile Justiției nu au mai fost promovate de Ministerul Justiției în avizarea CSM, aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament în 2021, Ministerul Justiției va relua și continua acest proces. După integrarea unor propuneri și soluții primite în dezbaterea publică care a avut loc în anul 2021 și finalizarea proiectelor, ținând cont și de recentele decizii ale CJUE, Ministerul Justiției va transmite proiectele legilor Justiției pentru avizare interministerială în conformitate cu legea, cel târziu la data de 15.02.2022 și, ulterior avizării de către ministere, în procesul de avizare la CSM, cel târziu la data de 1.03.2022, astfel încât proiectul să poată fi transmis Guvernului spre aprobare și Parlamentului spre adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Codurile penale

Procesul de dezbatere publică asupra legilor de modificare a Codului penal, respectiv Codului de procedură penală s-a încheiat în cursul anului 2021, fără ca proiectele să mai fie promovate în Guvern și, ulterior, în Parlament, pentru aprobare și adoptare. Ministerul Justiției va relua procedurile necesare pentru promovarea proiectelor, astfel încât să fie înaintate Guvernului și Parlamentului spre aprobare, respectiv adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Citiți și: Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ambasada SUA: Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România și încurajăm noul guvern să continue reformele judiciare și anticorupție

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România și încurajează noul guvern de la București să continue reformele judiciare și anticorupție necesare, a transmis marți Ambasada americană la București într-o postare pe Facebook în care și-a manifestat îngrijorarea față de excluderea judecătorului Cristi Danileț din magistratură.

“O justiție independentă care respectă statul de drept este esențială pentru orice democrație prosperă. După cum a spus recent Președintele Biden la SummitforDemocracy, democrația nu se produce întâmplător. Trebuie să o reînnoim cu fiecare generație. Statele Unite sunt mândre să lucreze în parteneriat cu România, în cadrul comunității globale pentru democrație, pe parcursul Anului de Acțiune al Summit-ului pentru Democrație”, a transmis misiunea diplomatică americană

Încurajăm noul guvern al României să continue reformele judiciare și anticorupție necesare. Cetățenii români merită un sistem de justiție independent, care să respecte statul de drept și valorile democratice. Trebuie să continuăm să susținem valorile care ne unesc“, a subliniat Ambasada SUA.

 

Săptămâna trecută, Joe Biden a invitat țările lumii să își unească eforturile în fața “autocraților”.

Preşedintele american a opinat că democraţia are nevoie de “campioni”, inclusiv în SUA, în deschiderea unui Summit virtual pentru democraţie, care reuneşte 100 de ţări, a căror selecţie a stârnit controverse pe plan internaţional.

“Mă gândesc de mult timp la această adunare dintr-un motiv simplu: în fața provocărilor susținute și alarmante la adresa democrației, a drepturilor universale ale omului și – în întreaga lume, democrația are nevoie de campioni”, a spus Biden de la Casa Albă, conform discursului difuzat de administrația americană.

Exprimându-se de pe un podium înconjurat de panouri create pentru această ocazie, cu inscripţia “Summit pentru Democraţie” şi un logo în culorile albastru, portocaliu şi alb, Biden a subliniat că democrația are nevoie de “campioni” pentru a face faţă “provocărilor importante şi neliniştitoare”.

La același summit, președintele Klaus Iohannis a afirmat România este hotărâtă să prevină şi să combată toate fenomenele negative care subminează încrederea democratică, în timp ce a precizat că implementarea măsurilor de întărire a capacității instituționale în lupta împotriva corupției este esențială pentru România, nu doar la nivel național, dar și în plan extern.

Continue Reading

Facebook

U.E.6 mins ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

U.E.24 mins ago

COVID-19: EMA a autorizat Paxlovid, primul antiviral oral din UE produs de Pfizer

CONSILIUL EUROPEAN31 mins ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Eugen Tomac42 mins ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Trebuie să veghem cu vigilenţă asupra respectării valorilor noastre europene, iar populismul necruțător să nu se mai repete

NATO1 hour ago

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

U.E.2 hours ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

U.E.6 mins ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

Advertisement

Team2Share

Trending