Connect with us

ONU

România și-a început misiunea în cadrul operațiunii ONU din Mali: 120 de militari români și patru elicoptere Puma au înlocuit misiunea canadiană

Published

on

Militarii români din Detaşamentul “Carpathian Pumas” al Forţelor Aeriene Române şi-au început, de marţi, misiunile în cadrul operaţiunii Multidimensionale Integrate a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) de Stabilizare în Republica Mali, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, preluarea misiunilor are loc odată cu desfăşurarea ceremoniei transferului de autoritate de la Comandamentul Forţelor Întrunite al MApN către ONU, ceremonie care s-a desfăşurat marţi la Gao, în Republica Mali.

“Carpathian Pumas au preluat, cu această ocazie, responsabilităţile de la colegii din Canada, iar comandantul Detaşamentului de patru elicoptere de transport dislocabil, comandorul Ioan Mischie, a semnat certificatul care reglementează luarea în primire a responsabilităţii segmentului de misiune de la partenerii canadieni. În cadrul ceremoniei, desfăşurată în prezenţa comandantului misiunii MINUSMA, generalul-locotenent dr. Dennis T. Gyllenspore, a reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ai Canadei, a fost coborât drapelul Canadei şi arborat cel al României, iar două elicoptere IAR-330 Puma L-RM au executat o trecere la verticală”, se precizează în comunicatul MApN.

Cei aproximativ 120 de militari, piloţi, personal tehnic şi medical ai detaşamentului vor executa, la solicitarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, misiuni de evacuare medicală, misiuni de căutare-salvare, transport trupe şi materiale, misiuni de transport pasageri, patrulare aeriană şi misiuni de observare în sprijinul ONU.

Trimiterea unui detașament de elicoptere în cadrul misiunii ONU din Mali a fost avizată pozitiv de Consiliul Suprem de Apărare a Țării la finalul anului trecut.

”Un detașament de elicoptere militare va participa, pentru prima dată, la misiunea multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali, desfășurând operații de evacuare medicală, transport de trupe și echipamente, precum și asigurarea suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această țară”, era arătat în comunicatul CSAT din 28 decembrie 2018.

Ulterior, la 1 februarie 2019, guvernul canadian a informat că România va înlocui Canada în furnizarea de elicoptere de transport în cadrul unei misiuni ONU de menţinere a păcii în statul african Mali.

În discursul pe care l-a susținut în plenul Adunării Generale a ONU la 25 septembrie, președintele Klaus Iohannis a subliniat că participarea României la această misiune are loc în sprijinul efortului ONU de a ajuta guvernul malian pentru a obţine stabilitatea şi pentru a construi un viitor mai sigur pentru poporul său, prin promovarea dezvoltării durabile, a păcii şi a securităţii.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

SUA acuză Beijingul că a „restrâns și manipulat” vizita Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în China: Nu a fost permisă evaluarea situației drepturilor omului

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite şi-au exprimat sâmbătă „preocuparea” în ceea ce priveşte posibilele limite impuse de Beijing vizitei în Xinjiang a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, citat de AFP, scrie Agerpres

„Statele Unite rămân preocupate de vizita Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, şi a echipei sale în Republica Populară Chineză şi de eforturile acesteia din urmă de a restrânge şi manipula această deplasare”, a afirmat Antony Blinken într-un comunicat, adăugând că condiţiile acestei vizite „nu au permis o evaluare completă şi independentă a situaţiei drepturilor omului, inclusiv în Xinjiang”, în estul ţării.

Antony Blinken a subliniat că SUA sunt deranjate de rapoartele conform cărora locuitorii din Xinjiang au fost avertizați să nu se plângă sau să vorbească deschis despre condițiile din regiune, că nu s-a oferit nicio informație despre locul unde se află sutele de uiguri dispăruți și despre condițiile în care se află peste un milion de persoane aflate în detenție.

„Înaltului Comisar ar fi trebuit să i se permită întâlniri confidențiale cu membrii familiilor uigurilor și ale altor comunități minoritare etnice din diaspora din Xinjiang care nu se află în centrele de detenție, dar cărora li se interzice să călătorească în afara regiunii. Observăm, de asemenea, că Înaltului Comisar nu i s-a permis accesul la persoanele care au făcut parte din programul de transfer al forței de muncă din Xinjiang și care au fost trimise în alte provincii din China”, a mai spus el. 

Michelle Bachelet a afirmat sâmbătă într-o videoconferinţă de presă că vizita sa în China „nu a fost o anchetă, dar „a îndemnat Beijingul să oprească măsurile „arbitrare” ce vizează minoritatea musulmană uigură din Xinjiang.

Vizita a fost prima în China după 17 ani a unui Înalt Comisar pentru drepturile omului.

În timp ce Rusia reprezintă o amenințare imediată, cea pe termen lung pe care o reprezintă China pentru ordinea globală este mult mai gravă, a declarat săptămâma trecută secretarul de stat american Antony Blinken, într-un discurs menit să mobilizeze comunitatea internațională pentru a descuraja și contracara China, pe care SUA o consideră o amenințare pe termen lung la adresa stabilității globale. 

Discursul a încercat să definească un echilibru între interesele economice și militare concurente, subliniind în același timp politica guvernului american față de China.

Luând cuvântul joi la Universitatea George Washington, Blinken a declarat: „China este singura țară care are atât intenția, cât și mijloacele economice, tehnologice, militare și diplomatice pentru a promova o viziune diferită a ordinii internaționale”.

Continue Reading

ONU

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Uniunea Europeană, România și alte 40 de state membre ONU, printre care Statele Unite și Regatul Unit, salută acțiunea Ucrainei împotriva Rusiei în fața Curții Internaționale de Justiție care ”urmărește să stabilească faptul că Rusia nu are niciun temei legal pentru a întreprinde acțiuni militare în Ucraina pe baza unor acuzații nefondate de genocid”.

”În cadrul acestei proceduri, Curtea Internațională de Justiție a emis o hotărâre semnificativă la 16 martie 2022, care ordonă Rusiei să își suspende imediat operațiunile militare în Ucraina. Salutăm hotărârea Curții și îndemnăm ferm Rusia să respecte acest ordin obligatoriu din punct de vedere juridic”, au amintit semnatarii declarației comune.

Reafirmându-ne ”angajamentul față de responsabilitate și față de ordinea internațională bazată pe reguli”, aceștia și-au exprimat ”intenția comună de a explora toate opțiunile pentru a sprijini Ucraina în eforturile sale în fața CIJ și de a lua în considerare o posibilă intervenție în aceste proceduri”.

”Credem cu tărie că aceasta este o chestiune care este adusă pe bună dreptate la CIJ, astfel încât aceasta să poată emite o hotărâre cu privire la acuzațiile de genocid ale Rusiei ca bază pentru invadarea neprovocată și brutală a Ucrainei. În calitate de principal organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, CIJ este un pilon al ordinii internaționale bazate pe reguli și are un rol vital în soluționarea pașnică a litigiilor. Facem apel la comunitatea internațională să exploreze toate opțiunile pentru a sprijini Ucraina în procedurile sale în fața CIJ”, au conchis aceștia mesajul.

Citiți și: 
Alături de Ucraina: Cinci țări, între care SUA și Regatul Unit, sprijină acțiunea Kievului de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru ”crimele de război comise în timpul invaziei ruse”

Recent, România a anunțat că va interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Rusiei.

Astfel, autoritățile române au aprobat, la cel mai înalt nivel, ca România să formuleze o cerere de intervenție în procedurile inițiate de Ucraina împotriva Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ),  la 26 februarie 2022, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția ONU privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 1948.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Bogdan Aurescu respinge acuzațiile „nefondate” lansate de reprezentantul Rusiei la ONU potrivit cărora ar exista o „înțelegere” ca Ucraina să exporte cereale contra asistenței militare

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 19 mai 2022, la invitația secretarului de stat american Antony Blinken, la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, țară care deține președinția pe luna în curs a Consiliului de Securitate ONU, la sediul ONU din New York, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

Participarea ministrului român de externe la evenimentul de la New York are loc în continuarea participării la reuniunea ministerială cu tema „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală”, desfășurată la 18 mai 2022, precum și a dialogului său cu secretarul de stat al SUA pe tema securității alimentare, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Dezbaterea deschisă a CS ONU organizată de SUA a avut ca obiectiv analizarea modalităților de coagulare și eficientizare a eforturilor internaționale pentru a reduce impactul crizei alimentare globale asupra păcii și securității internaționale, ale cărei efecte sunt exacerbate de impactul provocat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat oportunitatea organizării reuniunii și a reiterat în plenul Consiliului de Securitate al ONU condamnarea de către România, în termenii cei mai fermi, a agresiunii militare legale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Referindu-se la situația umanitară din Ucraina, în continuă deteriorare, ministrul Aurescu a reafirmat solidaritatea României cu poporul ucrainean și a prezentat sprijinul umanitar acordat de țara noastră refugiaților ucraineni, menționând totodată hub-ul umanitar de la Suceava, funcțional din luna martie.

Ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția că România a facilitat acordarea sprijinului internațional pentru statul vecin inclusiv prin autorizarea rapidă a solicitării Programului Mondial Alimentar de stabilire a prezenței sale temporare în România pentru acordarea de ajutor refugiaților ucraineni.

În intervenția sa, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia, inclusiv din perspectiva securității alimentare, pentru multe state din diverse regiuni ale lumii. Totodată, a subliniat conexiunea între insecuritatea alimentară, generată inclusiv de creșterea prețurilor la alimente la nivel global, și fenomenele de tulburări sociale, cu riscuri aferente la adresa păcii și securității internaționale.

„De la începutul războiului, peste un milion de refugiați au trecut granița româno-ucraineană, iar sprijinul umanitar oferit de România a fost foarte consistent. Un centru umanitar de colectare și distribuire a ajutorului umanitar internațional funcționează din luna martie în apropierea graniței româno-ucrainene. De asemenea, am răspuns solicitărilor internaționale de facilitare a ajutorului pentru Ucraina. De exemplu, am răspuns cu promptitudine solicitării Programului Alimentar Mondial de a stabili o prezență în România pentru a facilita ajutorul de urgență pentru Ucraina”, a precizat Bogdan Aurescu. 

Mai mult, a argumentat importanța abordării cu prioritate a chestiunilor corelate insecurității alimentare și prin sublinierea conexiunii dintre asigurarea fluxului sistemelor alimentare și progresul în domeniul protecției climei, finanțării dezvoltării și al altor priorități cuprinse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Șeful diplomației române a arătat că piața de cereale este puternic afectată ca urmare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, având în vedere că cele două state sunt actori importanți în comerțul mondial în acest domeniu.

Astfel, ministrul român a informat statele ONU cu privire la eforturile multidimensionale întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare la nivel global, prin facilitarea transportului pe teritoriul României pentru transportatorii din Ucraina și prin oferirea de rute alternative pentru exportul de cereale din această țară, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. 

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat ideea conform căreia România este unul dintre statele cu cea mai bună poziție pentru a acționa ca un hub de tranzit și export pentru cerealele provenind din Ucraina și a precizat că, de la declanșarea conflictului din Ucraina, peste 240.000 de tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră. Șeful diplomației române a arătat că aceste eforturi consolidează profilul României de actor care contribuie în mod pragmatic la asigurarea stabilității regionale și globale, inclusiv a securității alimentare.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusiv maritim, care să implice și rutele și porturile românești, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinații terțe.  

Șeful diplomației române a anunțat, totodată, faptul că România va găzdui, începând cu anul 2023, un Centru Regional de Agrometeorologie pentru Europa, aprobat de Organizația Meteorologică Mondială. Acesta va juca un rol important în sprijinirea adaptării la schimbările climatice.

Ministrul român de externe a evidențiat, și în acest context, importanța coagulării și eficientizării eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a respins în termeni fermi acuzațiile complet nefondate lansate de reprezentantul Federației Ruse în cadrul dezbaterii potrivit cărora ar exista o „înțelegere” ca Ucraina să exporte cereale către Occident contra asistenței militare acordate Ucrainei. Șeful diplomației române a atras atenția că nu este prima dată când Federația Rusă încearcă să propage astfel de informații complet eronate, autoritățile române reacționând prompt pentru a le respinge ca false și manipulatorii.

„Căutăm toate soluțiile posibile pentru a asigura un acces mai bun la porturile românești de pe Dunăre și la portul Constanța de la Marea Neagră. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Constanța a devenit principala poartă de acces pentru transporturile de cereale ucrainene către lumea exterioară. Până în prezent, peste 240.000 de tone de cereale au fost exportate din Ucraina prin portul Constanța”, a spus el. 

În final, ministrul Bogdan Aurescu a făcut apel la orientarea deciziilor și acțiunilor viitoare ale ONU și ale statelor membre în vederea construirii unui sistem alimentar sustenabil, accesibil și sigur la nivel global și a evidențiat inclusiv rolul actorilor neguvernamentali, în special al societății civile și al sectorului privat, în dezvoltarea rezilienței și în abordarea insecurității alimentare la nivel mondial.

La eveniment au participat înalți demnitari din 75 de țări, reprezentanți ai statelor membre ale Consiliului de Securitate, precum și ai altor state din diverse regiuni ale lumii, atât din state care sunt sau ar putea fi afectate în mod direct de insecuritatea alimentară, din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, a nutriției și a rezilienței la nivel global, inclusiv state membre ale G7, respectiv alte state, printre care și România. De asemenea, au participat și prezentat analize asupra tematicii în discuție Secretarul General al ONU, António Guterres, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, David Beasley, directorul general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, Qu Dongyu.

Înalții oficiali ai ONU au informat cu privire la legătura directă, bidirecțională, dintre conflicte și insecuritatea alimentară, subliniind exacerbarea fenomenului insecurității alimentare în contextul impactului global al agresiunii ruse împotriva Ucrainei, și au avansat măsuri pe care ONU le are în vedere ca răspuns la provocările rezultate de aceste fenomene. Miniștrii de externe care au luat cuvântul au evocat situația gravă la nivel global generată de insecuritatea alimentară, deteriorată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și s-au concentrat pe acțiunile imediate pe care statele membre ONU le pot lua, individual și colectiv, pentru atenuarea insecurității alimentare, inclusiv modalități de combatere a efectelor crizei energetice și financiare.

De asemenea, au evidențiat o serie de modalități prin care comunitatea internațională ar trebui să acționeze pentru stoparea accelerării insecurității alimentare la nivel mondial și pentru evitarea destabilizării statelor cu economii fragile și a unui impact disproporționat.

Continue Reading

Facebook

NATO33 mins ago

Klaus Iohannis, la dineul de gală oferit de regele Felipe al VI-lea al Spaniei în onoarea liderilor NATO prezenți la summitul de la Madrid

NATO2 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO3 hours ago

Olaf Scholz, înainte de primul său summit NATO: Germania va pune bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul NATO

NATO4 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO4 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO6 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

G76 hours ago

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G76 hours ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

NATO2 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO4 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO4 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO6 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

ROMÂNIA10 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA11 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL2 days ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Team2Share

Trending