Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a susţinut joi, 15 octombrie 2020, declarația națională din cadrul dezbaterilor generale ale Comisiei pentru dezarmare și securitate internațională (Comisia I), din cea de-a 75-a sesiune a Adunării Generale a ONU, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reiterând importanța pe care România o acordă multilateralismului, ambasadorul român a făcut apel la intensificarea eforturilor în vederea identificării celor mai bune soluții la provocările actuale la adresa păcii și securității internaționale, în domeniul neproliferării, controlului armamentelor și dezarmării.

A precizat că, în contextul celei de-a 50-a aniversări a Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare: „România își reafirmă cu tărie sprijinul constant în favoarea acestui tratat, ca fundament al regimului internațional global de neproliferare nucleară, dezarmare și promovare a utilizării energiei nucleare în scopuri pașnice. Universalizarea și implementarea acestui instrument multilateral reprezintă cheia pentru asigurarea păcii, securităţii și stabilității internaționale”.

Menționând contribuția directă a României în acest sens, ambasadorul Jinga a reamintit că țara noastră a fost unul dintre co-președinții Conferinței internaționale la nivel înalt privind securitatea nucleară (ICONS 2020), care a avut loc la Viena, în februarie 2020.

Subliniind angajamentul ferm al României de a contribui activ la toate eforturile menite să consolideze arhitectura internațională de securitate, a reliefat importanța pe care țara noastră o acordă și altor instrumente și inițiative esenţiale din domeniul dezarmării şi securităţii internaţionale.

Între acestea, intrarea în vigoare și universalizarea Tratatului pentru Interzicerea Totală a Experienţelor Nucleare (CTBT), implementarea completă a Programului de acțiune al Națiunilor Unite privind comerțul ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor, sistemul de garanții al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, precum și activitatea Organizaţiei Internaţionale pentru Interzicerea Armelor Chimice.

Fenomenul fake news, dezinformarea şi confuzia “sunt mai prezente decât oricând în societăţile noastre, în contextul crizei actuale”, a afirmat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, marţi, în deschiderea videoconferinţei organizate de Comunitatea Democraţiilor (CoD) şi a vorbit de necesitatea unei “democraţii digitale”.

Videoconferinţa a avut tema “Îmbunătăţirea guvernanţei democratice prin tehnologie (Enabling Democratic Governance Through Technology)”, în contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei în exerciţiu a CoD. Obiectivul central al evenimentului a vizat împărtăşirea bunelor practici privind utilizarea tehnologiei pentru îmbunătăţirea şi sprijinirea guvernanţei democratice.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat abordarea acestei teme esenţiale pentru susţinerea şi promovarea proceselor democratice, precizând că aceasta este una dintre priorităţile Preşedinţiei României la conducerea CoD.

“Fenomenul fake news, dezinformarea şi confuzia sunt mai prezente decât oricând în societăţile noastre, în contextul crizei actuale. O democraţie digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici şi lecţii învăţate despre cum să contracarăm dezinformarea online, despre cum să dezvoltăm funcţii de auto-reglementare în social media, toate acestea fiind mai proactivi în ceea ce priveşte responsabilitatea şi standardele de transparenţă”, a spus ministrul, potrivit discursului transmis de MAE, informează Agerpres.

Şeful diplomaţiei române a prezentat experienţa ţării noastre în domeniul transformărilor digitale, cu accent pe efortul de a asigura sporirea transparenţei, eficienţei şi responsabilităţii la nivelul administraţiei publice, precum şi a unei interoperabilităţi eficiente a sistemelor IT.

“Suntem convinşi că digitalizarea acestor domenii va contribui la diminuarea birocraţiei, atragerea investiţiilor şi la un grad sporit de satisfacţie din partea cetăţenilor cu privire la serviciile publice – ceea ce va duce la consolidarea contractului social pe care se bazează democraţia noastră”, a susţinut şeful diplomaţiei române.

El a vorbit şi de faptul că “România se mândreşte adesea cu serviciile de internet din ţară ca fiind printre cele mai rapide din UE”. “Credem că digitalizarea este o oportunitate pentru toţi şi credem într-un internet deschis, liber şi sigur”, a adăugat el.

Potrivit MAE, ministrul Aurescu a salutat crearea la nivelul CoD a Grupului de Lucru dedicat problematicii Democraţiei şi Tehnologiei, mandatat să analizeze soluţiile tehnologice pentru sprijinirea unei guvernanţe democratice eficiente şi responsabile la nivel internaţional, precum şi să formuleze recomandări pentru Consiliul Guvernator al CoD pe teme specifice.

La eveniment au mai participat secretarul general al Comunităţii Democraţiilor, Thomas Garrett, directorul Iniţiativei privind impactul digital şi guvernanţa din cadrul New America Foundation, Tomicah Tillemann, ministrul adjunct al afacerilor externe al Georgiei, Lasha Darsalia, subsecretarul adjunct din cadrul Oficiului pentru democraţie, drepturile omului şi muncă din cadrul Departamentului de Stat american, Scott Busby, precum şi reprezentanţi ai mediului guvernamental, ai celui privat şi ai societăţii civile.

România asigură Preşedinţia Comunităţii Democraţiilor în perioada septembrie 2019 – septembrie 2021, având ca principale obiective facilitarea implicării tinerilor în procesele democratice, promovarea democraţiei pe plan global, ca unic sistem care garantează prosperitatea şi dezvoltarea durabilă, precum şi relaţia dintre procesele democratice şi tehnologia informaţiei. 

Ministrul german de externe Heiko Maas a numit otrăvirea disidentului rus Aleksei Navalnîi “o problemă pentru întreaga comunitate internaţională”, în discursul său pre-înregistrat pentru Adunarea Generală a ONU, care urmează să fie difuzat marţi seară, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Maas, a cărui țară este membru în Consiliul de Securitate al ONU până la finele lui 2020, a criticat presupusul atac drept o încălcare a legislaţiei privind armele chimice. Laboratoare din Germania, Franţa şi Suedia au stabilit că Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic de tip Noviciok.

“Fac apel la Rusia să facă mai mult pentru a investiga acest caz. Un astfel de caz trebuie să aibă consecinţe“, a spus şeful diplomaţiei germane, adăugând că Uniunea Europeană îşi rezervă dreptul de a impune sancţiuni.

El a mulţumit partenerilor internaţionali ai Germaniei pentru “sprijinul lor lipsit de echivoc”, conform discursului publicat de Ministerul de Externe de la Berlin.

Navalnîi a fost adus la Berlin în comă pentru tratament pe 22 august, la două zile după ce i s-a făcut rău în timpul unui zbor intern în Rusia.

Politicianul rus în vârstă de 44 de ani a fost externat din spitalul Charite săptămâna trecută şi s-a angajat să se întoarcă în Rusia, unde este militant proeminent anti-corupţie şi unul dintre oponenţii cei mai vocali ai preşedintelui Vladimir Putin. De altfel, Aleksei Navalnîi a fost vizitat la spital de cancelarul german Angela Merkel.

Kremlinul neagă orice implicare în otrăvirea lui Aleksei Navalnîi.

Într-o rezoluție adoptată la 17 septembrie cu 532 de voturi pentru, 84 împotrivă și 72 de abțineri Parlamentul European a condamnat cu fermitate încercarea de a-l asasina pe proeminentul politician rus de opoziție și activistul anticorupție Aleksei Navalnîi cu un agent neurotoxic.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel a condamnat în termenii cei mai duri otrăvirea lui Navalnîi, a cerut explicații din partea Rusiei și a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”.

De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis în primul său discurs privind Starea Uniunii Europene că nicio conductă de gaz nu va schimba modul Rusiei de a opera, referindu-se la cazul Navalnîi, cazul Skripal sau anexarea ilegală a Crimeei.

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, în contextul în care au apărut tot mai multe solicitări în acest sens, subliniindu-se că sancțiuni de tipul celor aplicate în ce privește cazul Skripal, anumă expulzări diplomatice, ar putea să nu fie suficiente.