Administrația președintelui Joe Biden a invitat experți ONU să examineze bilanțul Statelor Unite în materie de rasism față de reprezentații afro-americani, adoptând o poziție contrară fostei administrații Trump, anunță France Presse, citat de Agerpres.

Secretarul de stat american Antony Blinken a salutat miercuri crearea, de către Consiliul pentru drepturile omului din cadrul ONU, a unui grup de experţi mandataţi să examineze violenţele poliţieneşti împotriva ”persoanelor de origine africană” comise în lumea întreagă.

”Naţiunile responsabile nu ar trebui să încerce să evite evaluarea bilanţului lor în materie de drepturi ale omului, dimpotrivă ele trebuie să o solicite în intenţia de a ameliora” situaţia, menţionează Blinken într-un comunicat.

Astfel, şeful diplomaţiei americane a invitat în SUA doi raportori speciali ai ONU, specialişti în forme contemporane de rasism şi probleme legate de minorităţi, îndemnând şi alte state membre să participe la acest ”efort de luptă împotriva rasismului, discriminării şi xenofobiei”.

Luarea de poziție este în atiteză cu atitudinea fostului președinte republican, Donald Trump, și a aliaților săi în fața manifestațiilor care au zguduit Statele Unite după decesul, la 25 mai anul trecut, a afro-americanului George Floyd sub genunchiul unui polițist alb.

Negând existenţa rasismului sistemic în Statele Unite, Donald Trump a atribuit violenţele comise de poliţie ”merelor stricate” şi a respins orice critică asupra istoriei ţării.

Consiliul UE a aprobat luni concluzii care stabilesc prioritățile UE în cadrul celei de a 76-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite (septembrie 2021 – septembrie 2022), subliniind că multilateralismul rămâne cel mai eficace mijloc de guvernare a relațiilor mondiale într-un mod care să aducă beneficii tuturor, informează comunicatul oficial. 

Din acest motiv, UE și statele sale membre vor continua să îl sprijine aducând laolaltă actori mondiali în vederea găsirii unor soluții mondiale comune, pentru a garanta o lume mai sigură și mai stabilă și o redresare mondială durabilă și favorabilă incluziunii în urma pandemiei de COVID-19.

Mai mult, UE și statele sale membre vor continua să sprijine ONU ca forum indispensabil pentru cooperarea internațională și ca piatră de temelie a sistemului multilateral, care se întemeiază pe respectarea dreptului internațional, inclusiv a dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar.

În acest context, UE va continua să contribuie la punerea în aplicare efectivă a reformelor ONU, conlucrând în direcția unei ONU care să fie adecvată scopului urmărit și adaptată la provocările mondiale și la geopolitica secolului al XXI-lea.

Pentru cea de a 76-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra asupra priorităților-cheie, cum ar fi o reconstruire mai bună după pandemia de COVID-19, transformarea lumii într-un loc mai sigur și promovarea păcii și a securității, câștigarea cursei împotriva schimbărilor climatice și restabilirea relației cu natura și modelarea agendei digitale mondiale.

Concluziile afirmă că, într-o lume în schimbare rapidă, existența unui parteneriat puternic și dinamic între UE și ONU este mai importantă decât oricând și că această cooperare ar trebui consolidată prin instituirea unui summit UE-ONU periodic.

Tot în acest sens, Consiliul miniștrilor de externe va avea o reuniune luni, 12 iulie 2021, ce va va fi prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, conform unui comunicat. 

Se preconizează că miniștrii vor aproba concluzii privind o Europă conectată la nivel mondial și privind prioritățile UE în cadrul celei de a 76-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Eliminarea foametei în lume până în 2030, unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de ONU, va fi dificil de atins în contextul în care pandemia a agravat problema subalimentației, arată un raport comun publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), anunță AFP, citat de Agerpres.

Autorii raportului susțin că, în pofida faptului că la nivel global domeniul agriculturii și alimentației a făcut față mai bine șocului provocat de pandemia de COVID-19 decât alte sectoare, ”efectul combinat al pierderilor de venituri şi inflaţiei preţurilor de consum pentru produsele alimentare a făcut şi mai dificil accesul la o alimentaţie sănătoasă pentru numeroase persoane”.

Obstacolele care stau în calea atingerii acestui obiectiv diferă de la o ţară la alta. Potrivit prognozelor incluse în acest raport ”media disponibilităţii alimentare mondiale ar urma să urce cu 4% în următorii zece ani, pentru a ajunge la 3.025 de calorii per persoană pe zi”, susţin autorii raportului.

Cu toate acestea, creșterea mediei globale reprezintă un rezultat al progreselor realizate de țările cu venituri intermediare, ”în timp ce în statele cu venituri mici regimul alimentar va rămâne în mare parte neschimbat”.

De exemplu, în Africa sub-sahariană, unde 224,3 milioane de persoane au suferit de malnutriţie în perioada 2017-2019, ”disponibilitatea alimentară pe cap de locuitor nu ar urma să crească decât cu 2,5% în acest deceniu, pentru a ajunge la 2.500 de calorii pe zi în 2030”, subliniază cele două organizaţii.

În schimb, în ţările cu venituri medii, cererea pentru produse din crescătorii şi pescării va rămâne una puternică, iar ”disponibilitatea în privinţa proteinelor animale pe cap de locuitor va creşte cu 11%, reducând astfel la 4% decalajul de consum faţă de ţările bogate, până la 30 de grame per persoană pe zi în 2030”, arată prognozele FAO-OCDE.

Organizația Națiunilor Unite și-a fixat drept obiectiv eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile:

2.1 Până în 2030, eradicarea foametei și asigurarea accesului tuturor, în special al celor săraci și în situații vulnerabile, inclusiv sugari, la produse alimentare sigure, nutritive și suficiente pe tot parcursul anului.

2.2 Până în 2030, eradicarea tuturor formelor de malnutriție, inclusiv atingerea până în 2025 a țintelor convenite la nivel internațional cu privire la greutatea și talia joasă la copiii sub vârsta de 5 ani, și abordarea necesităților nutriționale ale adolescentelor, femeilor însărcinate și celor care alăptează, cât și a persoanelor în vârstă.

2.3 Până în 2030, dublarea productivității agricole și veniturilor micilor producători agricoli, în special femei, populațiile indigene, fermieri, păstori și pescari, inclusiv prin accesul sigur și egal la terenuri, alte resurse și factori de producție, cunoștințe, servicii financiare, piețe și oportunități pentru crearea valorii adăugate și angajarea în activități non-agricole.

2.4 Până în 2030, asigurarea unor sisteme de producție alimentară durabile și implementarea unor practici agricole reziliente, care sporesc productivitatea și producția, contribuie la menținerea ecosistemelor, consolidează capacitățile de adaptare la schimbări climatice, condiții meteorologice extreme, secetă, inundații și alte dezastre și care îmbunătățesc în mod progresiv calitatea terenurilor și solului

2.5 Până în 2020, menținerea diversității genetice a semințelor, plantelor cultivate și animalelor de fermă și domestice și a speciilor lor sălbatice înrudite, inclusiv prin bănci de semințe și plante gestionate corect și diversificate la nivel național, regional și internațional, precum și promovarea accesului și un schimb corect și echitabil al beneficiilor care rezultă din utilizarea resurselor genetice și cunoștințelor tradiționale asociate, conform acordurilor internaționale.