Connect with us

ONU

România și-a încheiat participarea la misiunea ONU din Mali cu 350 de misiuni de luptă efectuate, dintre care 18 de evacuare medicală aeriană

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Angajamentul asumat de România față de Organizația Națiunilor Unite, prin care țara noastră a contribuit la eforturile internaționale de menținere a păcii în cadrul Misiunii Multidimensionale Integrate ONU de Stabilizare în Republica Mali/MINUSMA, s-a încheiat oficial joi, 15 octombrie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În perioada octombrie 2019 – octombrie 2020, pe timpul celor două rotații, detașamentul „Carpathian Pumas”, format din militari și elicoptere IAR-330 Puma L-RM din cadrul Forțelor Aeriene Române, a îndeplinit misiunile operaționale solicitate de ONU, cumulând peste 350 de misiuni de luptă, dintre care 18 misiuni de evacuare medicală aeriană (în sprijinul a mai mult de 40 de pacienți), aproximativ 200 de misiuni de recunoaștere/ cercetare și patrulare aeriană, 100 misiuni de transport, cu două dislocări rapide executate pentru sprijinul operațiilor ONU din alte sectoare, pe locațiile Mopti și Kidal.

În ultimul an, elicopterele românești IAR-330 Puma L-RM au efectuat aproximativ 1250 de ore de zbor în zona subsahariană, din care peste 200 pe timp de noapte, detașamentului revenindu-i o arie de responsabilitate comparativă cu teritoriul României.

De asemenea, militarii români au desfășurat periodic activițăti de instruire în sprijinul contingentelor multinaționale din zona de dislocare, în special exerciții de Evacuare Aeriană Medicală Înaintată și de Reacție Rapidă (îmbarcare/debarcare, proceduri pentru evacuarea de urgență, cunoașterea configurație de transport).

Comandantul Misiunii Multidimensionale Integrate ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA), generalul-locotenent Dennis Gyllensporre, a apreciat, recent, că militarii români au făcut cu adevărat diferența în cadul acestei misiuni, „pentru că elicopterele reprezintă o capacitate esențială a ei”, și că i-au înlocuit cu succes pe militarii canadieni.

„Vă mulțumesc pentru tot ce ați realizat în acest an, pentru concentrarea asupra misiunii și numărul mare de ore de zbor. Ați demonstrat cu adevărat profesionalismul și angajamentul României”, a concluzionat comandantul MINUSMA.

România a sprijinit ONU în asistarea Guvernului Republicii Mali pentru continuarea punerii în aplicare a Acordului de Pace, protecția civililor și împiedicarea reîntoarcerii elementelor armate ostile ale Acordului de Pace în zonele populate. Detașamentul românesc, care a fost compus din aproximativ 120 de militari și patru elicoptere /pe rotație, a efectuat misiuni de evacuare medicală MEDEVAC/CASEVAC, transport trupe și materiale, misiuni de transport pasageri, patrulare aeriană și misiuni de observare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ONU

Ursula von der Leyen, nemulțumită de rezultatele COP27: ”Am tratat unele simptome, dar nu am vindecat pacientul de febră”

Published

on

© captură video/ EBS - European Commission

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat nemulțumirea față de rezultatele Conferinței anuale a ONU privind combaterii schimbărilor climatice, apreciind că ”marchează un mic pas către justiția climatică, dar este nevoie de mult mai mult pentru planetă”.

”Am tratat unele simptome, dar nu am vindecat pacientul de febră. Mă bucur că COP27 a deschis un nou capitol privind finanțarea pierderilor și pagubelor și a pus bazele unei noi metode de solidaritate între cei care au nevoie și cei care sunt în măsură să ajute. Reconstruim încrederea. Acest lucru este esențial pentru a merge mai departe, deoarece nu poate exista nicio acțiune durabilă împotriva schimbărilor climatice fără justiție climatică. Uniunea Europeană este deja principalul contribuabil la nivel mondial în ceea ce privește finanțarea internațională pentru climă și sunt mulțumită că ne-am confirmat angajamentul de a-i sprijini pe cei mai vulnerabili printr-o primă contribuție”, a reacționat von der Leyen la finalul reuniunii COP27, desfășurată la Sharm el-Sheikh, în Egipt.

Aceasta a deplâns faptul că angajamentul de a menține temperatura globală sub 1,5 grade Celsius ”nu s-a materializat în angajamentul principalilor emițători mondiali de a elimina treptat combustibilii fosili și nici în noi angajamente privind atenuarea schimbărilor climatice”.

COP27, conferința anuală a ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice, s-a încheiat dumică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după lungi negocieri dificile, odată cu adoptarea unui text disputat cu privire la ajutorului dedicat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții referitoare la reducerea gazelor cu efect de seră.

O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ”rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.

Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.

Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.

Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Continue Reading

ONU

După negocieri lungi și dificile, COP27 s-a încheiat în Egipt cu un acord pentru sprijinirea țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții pentru reducerea emisiilor

Published

on

© COP27/ Twitter

COP27, conferința anuală a ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice, s-a încheiat dumică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după lungi negocieri dificile, odată cu adoptarea unui text disputat cu privire la ajutorului dedicat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiții referitoare la reducerea gazelor cu efect de seră, anunță AFP, citat de Agerpres.

După mai mult de două săptămâni, COP27 s-a încheiat cu o întârziere de o zi față de calendarul prevăzut, fapt ce face din această reuniune una dintre cele mai lungi conferințe din serie.

”Nu a fost ușor”, dar ”în final ne-am îndeplinit misiunea”, a subliniat președintele conferinţei, egipteanul Sameh Shukri.

O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere ”rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.

”Trebuie să reducem drastic emisiile acum – şi este o problemă la care COP nu a răspuns”, a regretat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

La rândul său, Uniunea Europeană, prin vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil pentru implementarea Pactului verde european, și-a exprimat ”dezamăgirea” față acordul privind emisiile. Acesta a punctat că au fost făcute sacrificii pentru a obține un acord referitor la pierderi și daune, conform The Guardian.

”Prietenii sunt prieteni dacă îți spun și ceea ce nu vrei să auzi. Aseară, discuțiile noastre au intrat în impas. Au existat prea multe încercări de a reveni chiar și asupra a ceea ce am convenit la Glasgow. Lupta ambițioasă pentru un viitor mai bun nu s-a încheiat încă. De fapt, abia a început. Știm că costul inacțiunii este mult mai mare decât cel al acțiunii. Ar fi trebuit să facem mult mai mult. Cetățenii noștri se așteaptă ca noi să conducem. Aceasta înseamnă o reducere mult mai rapidă a emisiilor”, a precizat Timmermans la finalul reuniunii.

Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.

Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.

Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Aceste angajamente, dacă vor fi respectate integral, ar pune lumea, în cel mai bun caz, pe traiectoria unei creşteri cu 2,4 grade Celsius la sfârşitul secolului şi, în ritmul actual al emisiilor, pe cea a unei creşteri de 2,8 grade Celsius.

Detaliile operaţionale urmează să fie definite pentru adoptare la viitoarea COP, la sfârşitul lui 2023 în Emiratele Arabe Unite, promiţând noi ciocniri între punctele de vedere, mai ales în legătură cu problema contributorilor, ţările dezvoltate insistând ca dintre aceştia să facă parte şi China.

Continue Reading

ONU

Acordul privind exportul de cereale ucrainene, prelungit până în luna martie a anului viitor, anunță ONU și Zelenski

Published

on

© Administrația prezidențială ucraineană

Acordul privind exportul de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră a fost prelungit cu aproximativ patru luni (120 de zile), a anunțat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat pe Twitter.

La rândul său, într-o declarație, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, salutat acceptul ”tuturor părților” de a reînnoi înțelegerea, informează Politico Europe.

O persoană familiarizată cu negocierile a declarat că acordul va fi reînnoit exact în aceleași condiții care au fost convenite în iulie. Miercuri, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și-a exprimat încrederea că acordul va continua.

Ucraina a făcut presiuni pentru a extinde domeniul și durata de aplicare a înțelegerii, în timp ce Rusia a făcut presiuni pentru mai multă flexibilitate pentru propriile sale exporturi de alimente și îngrășăminte.

În declarația sa, Guterres a spus că ”Organizația Națiunilor Unite este, de asemenea, pe deplin angajată în eliminarea obstacolelor rămase în calea exportului de alimente și îngrășăminte din Federația Rusă”.

Acordul de deblocare a porturilor ucrainene, în contextul războiului pe care Rusia îl poartă în această țară, a fost negociat de ONU și Turcia în cursul verii. Inițiativa – formată, din punct de vedere tehnic, din două acorduri, fiecare sprijinind exporturile de alimente ale Ucrainei și Rusiei – urma să expire sâmbătă, iar Rusia a amenințat în repetate rânduri că ieși din această înțelegere, suspendând chiar participarea sa pentru câteva zile la începutul acestei luni.

Prelungirea cu patru luni a acordului este o veste bună pentru cele mai sărace țări din lume, multe dintre acestea depinzând de fluxurile neîngrădite de cereale din Ucraina, dar aceasta fixează un nou termen politic în martie, anul viitor, pentru a-l extinde din nou.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE13 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA14 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA16 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G717 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN1 day ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.1 day ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN1 day ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D1 day ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO3 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO3 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO3 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO3 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL4 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending