Connect with us

CONSILIUL UE

România și alte opt state UE au trimis o scrisoare către toți membrii Parlamentului European, cerând reconsiderarea “prevederilor problematice” ale Pachetului Mobilitate I

Published

on

© European Parliament

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Un mesaj în acest sens a fost publicat și de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu pe contul său de Twitter.

Demersul completează acţiunile pe care România le-a realizat pe acest dosar pentru identificarea unor soluţii care să permită îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în sectorul transporturilor şi în egală măsură să limiteze măsurile cu caracter disproporţional, care afectează negativ competitivitatea companiilor din sectorul transportului rutier.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul german al sănătății despre vaccinul Rusiei anti-COVID-19: Acesta nu a fost testat suficient. Sunt foarte sceptic în legătură cu ce se întâmplă în Rusia

Published

on

© European Union 2020

Ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, a afirmat miercuri că vaccinul dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19 nu a fost testat suficient, în opinia sa obiectivul fiind acela de a avea un produs sigur, nu doar de a fi prima ţară care începe vaccinarea populaţiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

“Poate fi periculos să începi vaccinarea a milioane, dacă nu chiar a miliarde de oameni prea devreme, pentru că ar putea ucide acceptarea vaccinării dacă merge prost, aşa încât sunt foarte sceptic în legătură cu ce se întâmplă în Rusia”, a afirmat Spahn la postul de radio Deutschlandfunk, potrivit Agerpres.

“Aş fi încântat dacă am avea un vaccin iniţial, bun, dar, pe baza a tot ceea ce ştim – iar aceasta este problema fundamentală, şi anume că ruşii nu ne spun multe – acesta nu a fost testat suficient”, a adăugat ministrul german.

Potrivit lui Jens Spahn, este crucial, chiar şi în timpul unei pandemii, să fie întreprinse studii şi teste corespunzătoare, iar rezultatele să fie făcute publice pentru a le da oamenilor încredere în vaccin.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

“Nu este vorba despre a fi primul cumva – este vorba despre a avea un vaccin eficace, testat şi, prin aceasta, sigur”, a răspuns Spahn, întrebat despre vaccinul dezvoltat de Rusia şi numit „Sputnik V”, ca omagiu pentru satelitul lansat de Uniunea Sovietică în 1957, o premieră mondială la acea vreme.

Numai în jur de 10% dintre testele clinice au succes, iar unii oameni de ştiinţă se tem că Moscova ar putea să pună prestigiul naţional mai presus de siguranţă.

Vaccinul rusesc, despre care preşedintele Putin şi alţi responsabili au spus că este complet sigur, va fi administrat personalului medical, iar apoi celui didactic, pe bază voluntară la sfârşitul acestei luni sau la început de septembrie. Administrarea în masă la nivelul populaţiei este aşteptată să înceapă în Rusia în octombrie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

Published

on

© European Union

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alegerile prezidenţiale organizate duminică nu au fost ”nici libere, nici echitabile”, iar “poporul Belarusului merită mai mult”, au precizat țările UE.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au denunţat o ”violenţă disproporţionată şi inacceptabilă din partea autorităţilor statului” și au solicitat încetarea represiunii şi ”eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor celor reţinuţi”.

”Vom evalua acțiunile autorităților din Belarus în privința actualei situații și vom efectua o revizuire aprofundată a relaţiilor UE cu Belarus. Ar putea fi vorba, printre altele, de luarea de măsuri împotriva celor responsabili de violenţe, arestări nejustificate şi de falsificarea rezultatelor alegerilor”, au mai precizat țările UE în declarația amintită.

În finalul declarației, cele 27 de țări membre ale UE au făcut un apel la conducerea politică a Belarusului să inițieze un dialog autentic și incluziv cu societatea pentru a evita violențele.

“UE va continua să sprijine un Belarus democratic, independent, suveran, prosper și stabil”, au conchis țările membre.

Preşedintele în exerciţiu al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a câştigat alegerile desfăşurate duminică în această ţară, obţinând 80,23% din voturi, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală, citând rezultatele preliminare ale unui scrutin tensionat, marcat de violenţe şi acuzaţii de fraude electorale.

Opozanta Svetlana Tihanovskaia a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu Aleksandr Lukaşenko. Ea a fost obligată să se refugieze în Lituania.

Situaţia din Belarus se va afla pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniştrilor de externe ai UE, care va avea loc la 27-28 august, la Berlin, însă patru țări europene – Estonia, Finlanda, Letonia, Polonia – au cerut marți o reuniune de urgență a țărilor UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Cinci țări cer o reuniune de urgență a UE: Grecia vrea discutarea relațiilor cu Turcia, în timp ce Polonia, Letonia, Estonia și Finlanda solicită analizarea situației din Belarus

Published

on

© European Union, 2020

Miniştrii de externe din Letonia, Estonia, Finlanda şi Polonia au susţinut marţi convocarea unei reuniuni de urgenţă cu şefii diplomaţiilor statelor UE pentru a analiza criza politică din Belarus, Polonia oferindu-se de asemenea să medieze între puterea şi opoziţia din Belarus în urma alegerilor prezidenţiale câştigate din nou de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, dar pe care opoziţia le consideră fraudate, potrivit agenţiilor EFE şi AFP.

Miniştrii de externe leton Edgars Rinkevics, eston Urmas Reinsalu, finlandez Pekka Haavisto şi polonez Jacek Czaputowicz s-au întâlnit în capitala Letoniei, Riga, cu ocazia centenarului tratatului de pace între Letonia şi Rusia sovietică, informează Agerpres.

Miniştrii de externe din Letonia şi Polonia, state care au frontiere comune cu Belarus, au spus că ţările lor sunt dispuse să primească opozanţi belaruşi, după ce au vorbit despre situaţia candidatei la preşedinţie Svetlana Tihanovskaia, care marţi a părăsit Belarusul pentru a se refugia în Lituania, ea afirmând într-o înregistrare video că ”singură” a luat ”decizia foarte dificilă” de a pleca.

Situaţia din Belarus a devenit însă subiectul central al conferinţei lor de presă comune, la care miniştrii leton, eston şi finlandez au susţinut propunerea unei reuniuni europene formulată în ziua precedentă de omologul lor polonez şi despre care au menţionat că a fost transmisă şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

O solicitare similară, însă ce privește forările de hidrocarburi reluate de Turcia în Mediterana de Est, a venit și din partea Greciei.

”Ministerul de Externe (grec) va depune o cerere pentru o reuniune de urgenţă a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene”, a anunțat biroul premierului elen Kyriakos Mitsotakis, care a avut convorbiri telefonice cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

De asemenea, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat duminică mişcări ”extrem de îngrijorătoare” ale marinei turce în Mediterana, după semnarea unui acord maritim între Egipt şi Grecia.

O reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe din țările UE este programată pentru perioada 27-28 august, la Berlin, în contextul președinției Germaniei la Consiliul UE.

Continue Reading

Trending