Connect with us

COMISIA EUROPEANA

România și alte șapte state UE cer Comisiei Europene să amâne reforma Pachetului Mobilitate și să ajute firmele de transport rutier afectate de COVID-19

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Un număr de opt state membre UE, printre care şi România, au cerut Comisiei Europene să sprijine firmele de transport rutier afectate de pandemia de coronavirus şi de asemenea să oprească lucrul la o reformă destinată să îmbunătăţească condiţiile de lucru ale şoferilor de camion, care în opinia celor opt state ar pune companiile vulnerabile într-o situaţie nefavorabilă, transmite Reuters.

Potrivit unei scrisori consultate de Reuters, miniştrii Transporturilor din Bulgaria, Ungaria, Lituania, Polonia, Cipru, Letonia, Malta şi România au apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să susţină companiile de transport la fel cum a luat măsuri pentru a veni în ajutorul companiilor aeriene cu probleme, relatează Agerpres.

“În schimb, suntem pe cale să adoptăm primul Pachet Mobilitate, ale cărui prevederi, combinate cu consecinţele pandemiei de coronavirus, va însemna sfârşitul pentru multe companii europene de transport rutier”, se arată în scrisoarea trimisă preşedinţilor principalelor trei instituţii europene.

Încă înainte de izbucnirea pandemiei, acelaşi state membre din estul Europei se gândeau la posibilitatea de a ataca în justiţie încercările de a reforma regulile care guvernează sectorul european al transportului rutier, reformă care potrivit oponenţilor pune firmele de transport din estul Europei într-o poziţie dezavantajoasă prin aceea că le obligă să trimită camioanele goale în ţările de origine, ceea ce generează costuri suplimentare şi emisii suplimentare de CO2.

Însă, în luna decembrie 2019, majoritatea statelor UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la Pachetul Mobilitate, o reformă are este susţinută de statele membre bogate, precum Franţa şi Olanda. Reforma ar obliga camioanele să revină în ţările de origine odată la patru săptămâni, iar şoferii trebuie să beneficieze de perioadă de odihnă în afara cabinei vehiculului.

Uniunea Europeană intenţiona să adopte în mod definitiv noile norme din Pachetul Mobilitate la o reuniune programată pentru data de 24 martie, dar pandemia de coronavirus a modificat agenda.

Transportul rutier, care este responsabil pentru 75% din livrările de marfă în UE, a fost afectat puternic de pandemia de coronavirus în condiţiile în care ţările au impus restricţii la frontieră, ceea ce a creat timpi de aşteptare de peste 24 de ore la unele frontiere interne. Executivul european a cerut statelor membre să pună la punct “coridoare verzi” pentru a permite produselor proaspete şi medicamentelor să evite blocajele de trafic.

De altfel, într-o scrisoare trimisă comisarului european pentru transport Adina Vălean, și eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să sisteze procedurile de adoptare a Pachetului Mobilitate la nivel european, în contextul crizei pandemiei cu COVID-19.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor ”Pachetul Mobilitate” a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

În marja Forumului la nivel înalt privind căile legale de protecție, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunțat, marți, decizia de a acorda 5,5 milioane de euro unui proiect gestionat de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) privind găzduirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

Începând cu 20 februarie 2022, oamenii din Europa și-au deschis casele pentru a-i găzdui pe cei care fugeau de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina. Aceasta a fost o demonstrație de solidaritate fără precedent. Pentru a oferi îndrumări specifice în organizarea de inițiative în materie de locuințe private pentru cei care fug din Ucraina, Comisia a lansat, în iulie, inițiativa „Locuințe Sigure” a Comisiei, însoțită de un ghid care oferă consiliere țărilor UE, autorităților regionale și locale și societății civile cu privire la modul în care pot oferi cazare sigură și adecvată.

Pornind de la această experiență, Comisia va continua să lucreze pentru a extinde programele de sponsorizare comunitară pentru a susține reinstalarea, admiterea umanitară și alte căi complementare.

Astfel, proiectul gestionat de IFRC oferă o evaluare a nevoilor celor care au nevoie de cazare, punându-i în legătură cu ofertele private și oferind îndrumări pentru gazdele potențiale, consolidând, totodată inițiativa „Locuințe Sigure”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

PNRR-ul de 5,8 mld. de euro al Ungariei, aprobat de Bruxelles cu condiția îndeplinirii a 27 de „super obiective” privind statul de drept

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană aprobă planul de redresare și reziliență al Ungariei, în valoare de 5,8 miliarde de euro, cu condiția îndeplinirii a 27 de „super obiective” privind statul de drept, audit și control și independență judiciară. Acest lucru înseamnă că nicio plată în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) nu va fi făcută până la îndeplinirea integrală și corectă a acestor condiții, a informat purtătorul de cuvânt al Executivului European, Eric Mamer, într-un mesaj pe Twitter.

 

Aprobarea PNNR-ul Ungariei a fost făcută în contextul în care Comisia a prezentat tot astăzi o evaluare în cadrul procedurii de condiționalitate, potrivit căreia s-a constatat că în pofida măsurilor luate de autoritățile ungare, există în continuare un risc pentru bugetul UE, având în vedere că măsurile de remediere care mai trebuie îndeplinite sunt de natură structurală și orizontală.

Executivul european a arătat că, deși o serie de reforme au fost întreprinse sau sunt în curs de desfășurare, Ungaria nu a reușit să pună în aplicare în mod adecvat aspectele centrale ale celor 17 măsuri de remediere necesare, convenite în cadrul mecanismului general de condiționalitate, până la termenul limită de 19 noiembrie, așa cum își luase angajamentul. Acestea se referă, în special, la eficacitatea autorității de integritate nou înființate și la procedura de control judiciar al deciziilor de urmărire penală.

Comisia a concluzionat că se mențin condițiile de aplicare a regulamentului și că vor fi necesare măsuri esențiale suplimentare pentru a elimina riscurile rămase pentru bugetul UE în Ungaria. Prin urmare, Comisia a decis să își mențină propunerea inițială din 18 septembrie de a suspenda 65% din angajamentele pentru trei programe operaționale din cadrul politicii de coeziune, în valoare de 7,5 miliarde de euro. De asemenea, Comisia își menține propunerea de a nu se încheia niciun angajament juridic cu niciun fond de interes public.

Chiar și așa, Comisia Europeană a decis, totuși, să aprobe PNRR-ul Ungariei cu condiția punerii în aplicare integrale și efective a etapelor necesare. De fapt, în PNRR și în vederea soluționării încălcărilor care pun în pericol bugetul UE, Ungaria s-a angajat să adopte cele 17 măsuri de remediere, împreună cu alte reforme ale statului de drept legate de independența judiciară, sub forma unui set clar definit de 27 de „super măsuri”. Reformele abordează în mod eficient recomandările specifice de țară adresate Ungariei în ceea ce privește statul de drept și servesc, de asemenea, la protejarea intereselor financiare ale Uniunii. De asemenea, este de așteptat ca acestea să îmbunătățească eficiența și reziliența economiei prin consolidarea luptei împotriva corupției, promovarea achizițiilor publice competitive și consolidarea independenței sistemului judiciar. Acest lucru înseamnă că nu este posibilă nicio plată în cadrul MRR până când Ungaria nu implementează integral și corect aceste 27 de „super obiective”. În plus, o inversare ulterioară a acestor etape ar bloca orice plată ulterioară în cadrul MRR.

În ceea ce privește Regulamentul privind condiționalitatea, Comisia va transmite acum Consiliului analiza sa privind punerea în aplicare a celor 17 măsuri de remediere de către Ungaria. Ulterior, Consiliul va avea termen până la 19 decembrie pentru a vota asupra acestei chestiuni, fiind necesară o majoritate calificată pentru ca suspendarea fondurilor să intre în vigoare. De asemenea, Comisia va ține informat Parlamentul European.

În ceea ce privește PNRR-ul Ungariei, Consiliul va avea acum la dispoziție, în mod normal, patru săptămâni pentru a adopta decizia de punere în aplicare. Regulamentul MRR prevede că 70% din subvențiile alocate statelor membre trebuie să fie angajate înainte de 31 decembrie 2022. Acest lucru se referă, de asemenea, la subvenția alocată Ungariei.

Prin urmare, Comisia transmite că „va rămâne în contact strâns și constructiv cu autoritățile ungare pentru a continua să lucreze la soluționarea rapidă și substanțială a problemelor identificate în cadrul ambelor proceduri”.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE va contribui la înființarea unei instanțe specializate pentru a judeca crimele Rusiei: Moscova și oligarhii săi trebuie să despăgubească Ucraina

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președinta Ursula von der Leyen anunță că Executivul European va colabora cu Curtea Penală Internațională pentru a contribui la înființarea unei instanțe specializate pentru a judeca crimele Rusiei.

„Rusia trebuie să plătească pentru crimele sale oribile. Împreună cu partenerii noștri, ne vom asigura că Rusia plătește pentru devastarea pe care a provocat-o, cu fondurile înghețate ale oligarhilor și cu activele băncii sale centrale”, a transmis înaltul oficial european în această dimineață.

De asemenea, acesta a subliniat că Rusia trebuie să plătească pentru crimele sale oribile, inclusiv pentru crima de agresiune împotriva unui stat suveran: „Acesta este motivul pentru care, continuând să susținem Curtea Penală Internațională, propunem înființarea unei instanțe specializate, susținută de Națiunile Unite, pentru a investiga și a urmări în justiție crima de agresiune a Rusiei.”

„Suntem pregătiți să începem să lucrăm cu comunitatea internațională pentru a obține cel mai larg sprijin internațional posibil pentru această instanță specializată”, a mai adăugat șefa Comisiei Europene. 

Potrivit Ursulei von der Leyen, Rusia trebuie să fie responsabilă financiar pentru distrugerile pe care le-a provocat: „Pagubele suferite de Ucraina sunt estimate la 600 de miliarde de euro. Rusia și oligarhii săi trebuie să despăgubească Ucraina pentru pagubele suferite și să acopere costurile de reconstrucție a țării.”

„Avem mijloacele de a face Rusia să plătească. Am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale a Rusiei și am înghețat 19 miliarde de euro din banii oligarhilor ruși. Pe termen scurt, am putea crea, împreună cu partenerii noștri, o structură care să gestioneze aceste fonduri și să le investească. Am putea apoi să folosim veniturile pentru Ucraina”, a mai punctat aceasta. 

„Crimele oribile ale Rusiei nu vor rămâne nepedepsite”, a conchis Ursula von der Leyen. 

Continue Reading

Facebook

NATO24 mins ago

Olaf Scholz și premierul Norvegiei lansează în cadrul NATO o inițiativă pentru o mai bună protejare a infrastructurilor maritime, ”artere ale economiei moderne”

ROMÂNIA24 mins ago

Nicolae Ciucă, mesaj de 1 decembrie: Este sărbătoarea unității poporului și a statului român, moștenire de preț a întregii națiuni române

SUA59 mins ago

La începutul vizitei de stat în SUA, Macron îi cere lui Biden să fie “respectat ca un bun prieten”: Măsurile economice “super agresive” vă vor rezolva problema, dar o vor înrăutăți pe cea a Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Marian-Jean Marinescu califică Rusia drept stat care sponsorizează terorismul: Regimul lui Putin a finanțat conflicte, a îndurerat familii și a rupt țări

SUA1 hour ago

Emmanuel Macron vizitează NASA împreună cu Kamala Harris la începutul vizitei sale de stat în SUA

ROMÂNIA2 hours ago

Șeful diplomației SUA, de Ziua Națională a României: Vizita mea la București ilustrează puterea cooperării noastre strânse. Relația noastră este puternică

NATO15 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA19 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO19 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

NATO15 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO19 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO19 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO19 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO20 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending