Connect with us

INTERNAȚIONAL

România și alte șase state ale Inițiativei celor Trei Mări înființează rețeaua Camerelor de Comerț 3SI pentru conectarea comunităţilor de afaceri din regiune

Published

on

Reprezentanţii Camerelor naţionale de Comerţ din şapte ţări participante la Iniţiativa celor Trei Mări (3SI) – Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Lituania, Polonia, România şi Slovenia – s-au întâlnit luni la Bucureşti, cu ocazia primei ediţii a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, şi au decis crearea reţelei Camerelor de Comerţ 3SI, pentru sprijinirea activităţilor Forumului de Afaceri şi conectarea comunităţilor de afaceri din regiune, se arată într-o declarație comună publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Reţeaua va promova implementarea proiectelor prioritare de interconectivitate în zona Mării Baltice, Mării Adriatice şi a Mării Negre, în special în domeniul digital, al transporturilor şi al energiei. Proiectele pot fi cele existente sau altele noi, prin atragerea de noi oportunităţi de afaceri, inclusiv investiţii.

Obiectivul reţelei este de a coopera cu statul gazdă în organizarea anuală a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, în marja summitului 3SI, şi de a acţiona în concordanţă cu obiectivele generale stabilite la reuniune.

Citiți și România, în avangarda deciziilor interconectării regionale a țărilor ce reprezintă 28% din PIB-ul UE. Cum vor funcționa rețeaua Camerelor de Comerț și Fondul de 100 de miliarde de euro al Inițiativei celor Trei Mări

Reţeaua va implementa şi va promova obiectivele economice 3SI, în linie cu politicile UE, în cooperare cu Asociaţia Camerelor Europene de Comerţ şi alte organizaţii UE care sprijină mediul de afaceri.

Va fi acordată o atenţie sporită zonelor cu potenţial ridicat, cum ar fi IMM-urile, tinerii antreprenori, start-upuri şi incubatoarele de afaceri, prin facilitarea schimbului de know-how în rândul participanţilor.

Membri reţelei vor acţiona împreună pentru obţinerea sprijinului financiar din partea UE şi a altor organizaţii financiare pentru proiectele comune.

Citiți, pe larg, despre lucrările Summitului Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat în premieră la București

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.

În marja summitului de la Bucureşti are loc prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Portugalia, măsuri pentru a aduce acasă diaspora. Guvernul de la Lisabona oferă 6.500 de euro fiecărui cetățean dispus să revină în țară

Published

on

© Wikipedia

Portugalia îi recompensează pe portughezii care se reîntorc să muncească în țară cu o plată unică de 6.500 de euro, anunță EFE, citat de Digi24.

Propunerea este cuprinsă în ”Programul Întoarcerea”, aprobat marţi de guvern, a cărui aplicare va începe din luna iulie şi de care pot beneficia atât portughezii, cât şi descendenţii lor lusofoni.

Acest program oferă o serie de facilități celor care doresc să revină să lucreze în Portugalia, dar plata celor 6.500 de euro este condiționată de prezentarea unui contract de muncă ferm în această țară.

În plus, plata poate fi acordată numai celor care au plecat din țară înaintea datei de 31 decembrie 2015 și au trăit în străinătate cel puțin 12 luni.

”Aceasta este o politică activă de ocupare a forţei de muncă şi este menită să sprijine contractele de muncă, nu este un ajutor pentru ca oamenii să revină în Portugalia să caute un loc de muncă”, explică secretarul de stat pentru muncă, Miguel Cabrita.

Nu este însă singura măsură menită să stimuleze revenirea în ţară a celor care au emigrat. Un alt plan, denumit ”Întreprindem2020” şi destinat tinerilor, are în vedere crearea cu ajutorul unui portal specializat a unui cadru de întâlnire online între aceştia şi companiile care ar putea fi dispuse să-i angajeze şi, de asemenea, acordarea de asistenţă celor care doresc să-şi deschidă o afacere, fie că este vorba de asistenţă financiară sau doar de consultanţă.

Portugalia se confruntă cu un fenoment accentuat de îmbătrânire a populației, la care contribuie, pe lând emigrația tinerilor, și natalitatea redusă ( o medie de 1.3 copii pentru fiecare femeie la vârstă fertilă) și creșterea speranței de viață, care depășește vârsta de 80 de ani.

Continue Reading

NATO

NATO își întărește apărarea împotriva noilor rachete rusești și face apel la Rusia să revină la respectarea Tratatului INF până la termenul limită din data de 2 august

Published

on

© NATO

Miniștrii Apărării din statele membre ale NATO au aprobat miercuri o serie de măsuri politice şi militare pentru a răspunde ameninţării noilor rachete SSC8 desfăşurate de Rusia prin care încalcă Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a anunțat secretarul general al NATO, dar care nu a furnizat amănunte și detalii specifice în contextul în care aliații urmează să aibă o întâlnire cu Rusia pentru a determina Moscova să revină la respectarea Tratatului din 1987..

Ţările NATO îşi vor întări apărarea antirachetă (…) dar nu intenţionează să desfăşoare noi rachete în Europa“, a explicat Jens Stoltenberg, dând asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că NATO nu dorește ”o nouă cursă a înarmărilor.

Referitor la potențialele măsuri ale NATO, Stoltenberg a spus că acestea vizează programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere, însă nu a intrat în detalii în contextul în care o reuniune a Consiliului NATO-Rusia urmează să aibă loc săptămâna viitoare pentru a salva acest acord.

Secretarul general al NATO a mai spus că retragerea Statelor Unite din Tratatul INF va intra în vigoare la 2 august, iar până atunci Rusia are șansa de a salva acordul.

”Opțiunea Rusiei este simplu: să se întoarcă la respectarea obligațiilor și angajamentelor privind controlul armamentului sau să continue comportamentul său iresponsabil și periculos și să poarte întreaga responsabilitate pentru terminarea tratatului”, a mai adăugat acesta.

Cu cinci săptămâni înainte de expirarea termenului impus de SUA și de NATO la 2 februarie 2019 pentru ca Rusia să revină la respectarea acordului din 1987 este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, în condițiile în care atât Senatul, cât și Duma de Stat a Federației Ruse au votat proiectul de lege privind suspendarea participării Rusiei la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), iar Ministerul de Externe de la Moscova a comparat situația actuală cu criza rachetelor din Cuba.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Cancelarul german Angela Merkel a fost văzută, pentru a doua oară în această lună, tremurând la o ceremonie oficială

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a fost văzută tremurând joi, la o ceremonie politică la care a participat şi preşedintele Frank-Walter Steinmeier – a doua criză de acest gen în ultimele două săptămâni -, dar purtătorul ei de cuvânt a declarat pentru Reuters că Merkel se simte bine, relatează Agerpres.

Pe 18 iunie, Angela Merkel a fost văzută tremurând în momentul în care îl primea pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în vizită în Germania, dar ulterior a declarat că s-a simţit mai bine după ce a băut trei pahare de apă, sugerând că fusese deshidratată.

Miercuri, Merkel, în vârstă de 64 de ani, a luat parte o ceremonie de predare a mandatului de către ministrul justiţiei, Katarina Barley, care părăseşte postul după ce a obţinut un loc de deputat în Parlamentul European. Stând alături de președintele Steinmeier, care susținea un discurs, Merkel a fost văzută din nou tremurând.

Purtătorul de cuvânt al cancelarului german a anunţat că Merkel va participa mai târziu la ceremonia de depunere a jurământului de către noul ministru al justiţiei. Întrebat dacă Merkel va lua parte la summitul G20 care urmează să aibă loc în acest sfârşit de săptămână la Osaka, în Japonia, purtătorul de cuvânt a declarat: ”Totul va decurge conform planului. Cancelarul este bine”.

Aflată la conducerea unei coaliţii fragile, Angela Merkel, la putere din 2005, se va retrage din politică la sfârşitul mandatului său, cel mai târziu în 2021, încă activitatea politică din această perioadă este una extrem de intensă, după summitul G20 de la Osaka, cancelarul german urmând să participe la un nou summit al Consiliului European pentru a găsi o soluție privind numirea viitorului președinte al Comisiei Europene și a celorlalte funcții la vârful instituțiilor UE.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending