Connect with us

INTERNAȚIONAL

România și alte șase state ale Inițiativei celor Trei Mări înființează rețeaua Camerelor de Comerț 3SI pentru conectarea comunităţilor de afaceri din regiune

Published

on

Reprezentanţii Camerelor naţionale de Comerţ din şapte ţări participante la Iniţiativa celor Trei Mări (3SI) – Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Lituania, Polonia, România şi Slovenia – s-au întâlnit luni la Bucureşti, cu ocazia primei ediţii a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, şi au decis crearea reţelei Camerelor de Comerţ 3SI, pentru sprijinirea activităţilor Forumului de Afaceri şi conectarea comunităţilor de afaceri din regiune, se arată într-o declarație comună publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Reţeaua va promova implementarea proiectelor prioritare de interconectivitate în zona Mării Baltice, Mării Adriatice şi a Mării Negre, în special în domeniul digital, al transporturilor şi al energiei. Proiectele pot fi cele existente sau altele noi, prin atragerea de noi oportunităţi de afaceri, inclusiv investiţii.

Obiectivul reţelei este de a coopera cu statul gazdă în organizarea anuală a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, în marja summitului 3SI, şi de a acţiona în concordanţă cu obiectivele generale stabilite la reuniune.

Citiți și România, în avangarda deciziilor interconectării regionale a țărilor ce reprezintă 28% din PIB-ul UE. Cum vor funcționa rețeaua Camerelor de Comerț și Fondul de 100 de miliarde de euro al Inițiativei celor Trei Mări

Reţeaua va implementa şi va promova obiectivele economice 3SI, în linie cu politicile UE, în cooperare cu Asociaţia Camerelor Europene de Comerţ şi alte organizaţii UE care sprijină mediul de afaceri.

Va fi acordată o atenţie sporită zonelor cu potenţial ridicat, cum ar fi IMM-urile, tinerii antreprenori, start-upuri şi incubatoarele de afaceri, prin facilitarea schimbului de know-how în rândul participanţilor.

Membri reţelei vor acţiona împreună pentru obţinerea sprijinului financiar din partea UE şi a altor organizaţii financiare pentru proiectele comune.

Citiți, pe larg, despre lucrările Summitului Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat în premieră la București

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.

În marja summitului de la Bucureşti are loc prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump cere UE să primească înapoi sute de combatanți ai organizației teroriste ISIS: Alternativa nu este una bună, pentru că vom fi forţaţi să-i eliberăm

Published

on

Președintele american Donald Trump a solicitat sâmbătă seara Europei să primească înapoi sute de combatanți ai organizației teroriste Stat Islamic capturați în Siria, amenințând că SUA vor fi forțate în caz contrar să-i elibereze, anunță Politico Europe.

”SUA cer Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi altor aliaţi europeni să primească înapoi peste 800 de combatanţi ai ISIS pe care i-am capturat în Siria şi să-i judece”, a scris preşedintele SUA într-o serie de postări pe Twitter.

”Califatul este gata să cadă. Alternativa nu este una bună, pentru că vom fi forţaţi să-i eliberăm. SUA nu vor să vadă cum aceşti combatanţi ai ISIS se întorc în Europa, care este locul în care se aşteaptă să meargă”, a adăugat Trump.


Amenințările lui Trump au provocat confuzie și revoltă în rândul unor oficiali europeni, dar și experți în securitate, prezenți la Conferința pentru Securitate de la Munchen.

De altfel, vicepreședintele american Mike Pence, care a reprezentat SUA la evenimentul ce reunește sub umbrela sa lideri politici, dar și personalități din mediul academic și de securitate, a făcut apel la alte state să preia ștafeta în Siria în contexul în care trupele americane se retrag.

”Cerem altor naţiuni să ni se alăture şi să furnizeze resursele, sprijinul şi personalul necesare pentru a asigura zona şi a împiedica Stat Islamic şi oricare altă organizaţie extremistă să se ridice şi să-şi recucerească teritoriul”, a spus el.

Amintim faptul că liderul de la Casa Albă anunța în luna decembrie a anului trecut că va retrage trupele SUA din Siria și că gruparea teroristă Stat Islamic a fost deja învinsă, lucru ce a provocat îngrijorări în rândul partenerilor Washingtonului.

Forţele democratice siriene (SDF), o miliţie condusă de kurzi sprijinită de SUA, a lansat săptămâna trecută o ofensivă pentru înfrângerea grupării Stat Islamic în satul Baghuz, singura zonă pe care o mai controlează, în apropierea frontierei irakiene.

Există de asemenea temeri că fără o prezenţă americană Turcia ar putea lansa o ofensivă împotriva SDF, care este dominată de Unităţile de apărare populare kurde (YPG). Turcia priveşte YPG ca pe o ramură a Partidului muncitorilor din Kurdistan (PKK), împotriva căruia a luptat timp de patru decenii în sudul său.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei, laureați la München pentru activitatea lor în menținerea păcii: ”Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”/ ”Suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Corespondență de la München

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei sunt laureații din acest an ai distincției ”Ewald von Kleist”, acordată de Conferința de Securitate de la München începând cu anul 2009 personalităților cu ”o activitate impresionată în menținerea păcii și soluționarea conflictelor”.

Alexis Tsipras și Zoran Zaev au primit această distincție sâmbătă, la München, după ce pe parcursul anului trecut au pus capăt împreună uneia dintre cele mai lungi dispute din istoria recentă europeană, conflictul care dura de 27 de ani privind denumirea Macedoniei și a cărui soluționare a pavat calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Cei doi lideri au fost prezenți la Conferința de Securitate de la München și în cadrul unui dialog cu participanții la prestigiosul forum, susținând discursuri remarcabile în raport cu momentul istoric pe care l-au făcut posibil.

Viziunea mea este limpede: cred profund că istoria nu trebuie scrisă de cei ce folosesc frica. Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”, a spus Alexis Tsipras, referindu-se la Acordul de la Prespa care a făcut posibilă rezolvarea disputei pe marginea denumirii Macedoniei și deschiderea căii politice a acestei țări spre NATO și UE.

De cealaltă parte, omologul său macedonean, Zoran Zaev, s-a referit la riscurile politice pe care le-au întâmpinat

Atât eu, cât și Alexis Tsipras, suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”, a spus premierul macedonean, în condițiile în care drumul politic post-acordul de la Prespa a fost marcat de un referendum național și de o procedură de ratificare în Parlamentul de la Skopje.

La fel, cu câteva zile înainte de votul de ratificare din Parlamentul de la Atena, premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unei moțiuni de cenzură pe marginea acestei teme.

Cel mai recent, ca urmare a schimbării denumirii țării în Macedonia de Nord, țările NATO și ministrul de Externe de la Skopje au semnat protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar după ce toate statele aliate îl vor ratifica, Macedonia de Nord va deveni cel de-al 30-lea stat membru al NATO. Într-un alt gest simbolic care a însoțit această soluționare, Grecia a devenit săptămâna trecută prima țară din NATO care a ratificat acest protocol.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ce au discutat Klaus Iohannis și Mike Pence la întâlnirea de la München: Administrația Trump apreciază ”leadership-ul puternic” al președintelui României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis și vicepreședintele american Mike Pence au reiterat importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite precum și cea a consolidării relației transatlantice, în cadrul întrevederii avute în marja participării lor la Conferința de Securitate de la München, conform unei postări pe Twitter a șefului statului.

”Am reiterat importanța parteneriatului nostru strategic și consolidarea în continuare a relației transatlantice, care se află la un nivel excelent”, a scris președintele pe Twitter.

Potrivit Administrației Prezidențiale, cei doi înalți oficiali au evocat stadiul excelent al Parteneriatului Strategic România-SUA și posibilitățile de aprofundare a acestuia, cu accent pe dimensiunea economică și cea de apărare.

”Președintele României a reiterat angajamentul consecvent al țării noastre pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și pentru întărirea relației transatlantice”, arată sursa citată. 

De cealaltă parte, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului, subliniind totodată excelenta relație pe care președintele României o are cu președintele Donald Trump.

În același timp, vicepreședintele Mike Pence a reamintit relația apropiată a președintelui SUA, Donald Trump, cu președintele Klaus Iohannis.

Nu în ultimul rând, Mike Pence a mulțumit pentru decizia recentă a Președintelui Klaus Iohannis de recunoaștere a lui Juan Guaidó ca președinte interimar al Venezuelei. Cei doi înalți oficiali au mai abordat și alte teme de actualitate internațională.

Președintele Klaus Iohannis s-a înâlnit la München cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, ambii lideri aflându-se la a doua lor participare la prestigioasa Conferință de Securitate. Aceasta este prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump.

Șeful statului și vicepreședintele american s-au întâlnit după ce sâmbătă dimineața au participat la primele sesiuni de lucru ale Conferinței, Klaus Iohannis deschizând discuțiile alături de președintele Egiptului, în timp ce Mike Pence a participat la un dialog strategic sensibil la care au mai luat parte de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei și  Yang Jiechi, un influent și proeminent diplomat din cadrul Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez.

Reamintim că președintele Klaus Iohannis a fost primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, la 9 iunie 2017.

Președintele Klaus Iohannis participă la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

La München, președintele a mai avut întrevederi cu Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, cu David Harris, președintele executiv al Comitetului Evreiesc American și cu Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending