Comisia Europeană, împreună cu Ucraina, Republica Moldova, România și SUA, inaugurează joi punctul de trecere a frontierei moldo-ucraineană modernizat din Reni, Ucraina.

În cadrul inițiativei privind coridoarele de solidaritate, executivul european a sprijinit lucrările la acest punct de trecere a frontierei pentru a permite fluidizarea traficului la frontieră, precum și o mai bună conectivitate între Ucraina, Republica Moldova și România.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, controale comune la frontiera ucraineano-moldovenească vor accelera trecerea frontierei în ambele direcții, permițând mărfurilor transportate pe cale rutieră să ajungă mai repede la destinație.

În plus, UE a alocat până la 11 milioane de euro pentru continuarea renovării substanțiale și pentru o potențială extindere a punctului de trecere a frontierei, precum și pentru dezvoltarea altor infrastructuri de frontieră prioritare.

Inaugurarea are loc în contextul discuțiilor periodice dintre UE, Ucraina, Republica Moldova, România și SUA cu privire la creșterea în continuare a eficienței coridorului dunărean pentru nevoile actuale și viitoare.

”De la înființarea coridoarelor de solidaritate în mai 2022, coridorul Dunării a fost un exemplu excelent de cooperare strânsă între Ucraina, Republica Moldova și România – cea mai mare parte a mărfurilor care ies și intră în Ucraina au folosit acest coridor în ultimii doi ani, cu costuri logistice comparabile cu cele de pe ruta Mării Negre. Cu sprijinul nostru, inaugurarea de astăzi a punctului de trecere a frontierei îmbunătățit dintre Ucraina și Republica Moldova de la Reni va reduce și mai mult timpii de așteptare la frontieră și, astfel, va crește atractivitatea acestei rute”, a declarat comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.

Până în prezent, coridoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 136 de milioane de tone de bunuri, inclusiv, de exemplu, cereale, minereuri și oțel, și să importe peste 52 de milioane de tone de bunuri de care are nevoie.

Coridoarele solidarității au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia ucraineană și au permis importul în Ucraina de bunuri în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro din UE.

Comisia Europeană sprijină cu 1,031 miliarde de euro 54 de proiecte europene comune de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării. Finanțarea anunțată astăzi, 16 mai, în urma rezultatelor cererilor de propuneri pentru 2023, face parte din Fondul european pentru apărare (FED).

Proiectele selectate vor sprijini excelența tehnologică într-o gamă largă de capacități de apărare în domenii critice, inclusiv apărarea cibernetică, lupta terestră, aeriană și navală, protecția activelor spațiale sau apărarea chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN).

Acestea vor contribui la prioritățile UE în materie de capacități, cum ar fi o mai bună cunoaștere a situației pentru a asigura accesul la spațiu și la tehnologiile pentru un viitor tanc de luptă principal. Proiectele MARTE și FMBTech, de exemplu, vor reuni peste 70 de actori industriali și organizații de cercetare pentru a lucra la proiectarea și sistemele pentru platforma tancului de luptă principal care va fi utilizată în întreaga Europă.

• În domeniul capacităților terestre, pe baza rezultatelor obținute în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, proiectul SRB2 va îmbunătăți un sistem de suspensie nou pentru vehicule blindate grele. EDC2 va avea ca rezultat un prototip al corvetei europene de patrulare, bazat pe un proiect inițial dezvoltat în cadrul apelurilor EDF din 2021. Proiectul de cercetare TALOS-TWO, cu 19 participanți din 8 țări, va aduce în față excelența europeană în domeniul armelor cu energie dirijată bazate pe laser.
• În cadrul Schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS) din cadrul programului FED, IMM-urile, întreprinderile nou-înființate și noii intrați în sectorul apărării au profitat de o serie de oportunități oferite în cadrul rundei de finanțare FED 2023.
• Pentru prima dată, 4 proiecte vor sprijini transferul de inovare civilă în domeniul apărării. În plus, proiectul MaJoR va combina dezvoltarea tehnologică cu un sprijin tehnic și financiar pe termen scurt pentru până la 60 de start-up-uri și IMM-uri în timpul fazei de implementare, oferindu-le acestora un acces mai facil la program.

© European Union, 2020/Source: EC – Audiovisual Service

„Participarea activă a industriei de apărare din UE, cu 76% mai multe propuneri depuse față de anul trecut, demonstrează încă o dată importanța Fondului european de apărare. Un interes deosebit de mare a fost înregistrat de IMM-uri, ceea ce confirmă faptul că FED continuă să fie foarte atractiv pentru întreprinderile mai mici și pentru noii veniți în sectorul apărării. Cu această rundă a FED, observăm că noul program UE de inovare în domeniul apărării facilitează adaptarea tehnologiilor civile în domeniul apărării și, prin urmare, face ca baza industrială și tehnologică de apărare europeană să devină mai competitivă”, a transmis  Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă adaptată erei digitale

© European Union, 2021

„Astăzi anunțăm finanțarea, prin intermediul Fondului european de apărare, a 54 de proiecte de colaborare în domeniul apărării cu o valoare de peste 1 miliard de euro. Prin intermediul FED, încurajăm industriile din statele membre să își stimuleze cooperarea și inovarea în domenii critice și să dezvolte capacitățile de apărare necesare, inclusiv apărarea cibernetică, apărarea terestră, aeriană, navală de luptă și spațială – și să anticipeze, împreună. Aceasta contribuie la satisfacerea nevoilor noastre de securitate în materie de apărare în fața noului mediu de securitate și la pregătirea pentru poziția de lider tehnologic al Europei”, a mai precizat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Comisia Europeană a inițiat astăzi, 16 mai, proceduri oficiale pentru a evalua dacă Meta, furnizorul Facebook și Instagram, ar fi încălcat Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) în domenii legate de protecția minorilor, potrivit comunicatului oficial. 

Prin urmare, Executivul European este preocupat de faptul că platformele Facebook și Instagram, inclusiv algoritmii acestora, pot genera dependențele comportamentale la copii și pot crea așa-numitele „efecte de gaură de iepure”. În plus, Comisia este preocupată, de asemenea, de metodele de asigurare a vârstei și de verificare instituite de Meta.

Deschiderea de astăzi a procedurilor se bazează pe o analiză preliminară a raportului de evaluare a riscurilor transmis de Meta în septembrie 2023, pe răspunsurile Meta la solicitările oficiale de informații ale Comisiei (privind protecția minorilor și metodologia de evaluare a riscurilor), pe rapoartele disponibile public, precum și pe analiza proprie a Comisiei.

Prezenta procedură abordează următoarele domenii: 

• Respectarea de către Meta a obligațiilor prevăzute de Actul legislativ privind serviciile digitale în ceea ce privește evaluarea și atenuarea riscurilor cauzate de proiectarea interfețelor online ale Facebook și Instagram, care pot exploata deficiențele și lipsa de experiență a minorilor și pot cauza un comportament care creează dependență și/sau pot consolida așa-numitul efect al „găurii de iepure”. O astfel de evaluare este necesară pentru a contracara riscurile potențiale la adresa exercitării dreptului fundamental la bunăstarea fizică și mentală a copiilor, precum și la respectarea drepturilor acestora. 
• Respectarea de către Meta a cerințelor DSA în ceea ce privește măsurile de atenuare menite să prevină accesul minorilor la conținut necorespunzător, în special la instrumentele de verificare a vârstei utilizate de Meta, care ar putea să nu fie rezonabile, proporționale și eficace.
• Respectarea de către Meta a obligațiilor prevăzute de Actul legislativ privind serviciile digitale de a institui măsuri adecvate și proporționale pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori, în special în ceea ce privește setările implicite de confidențialitate pentru minori, ca parte a proiectării și funcționării sistemelor lor de recomandare.

Dacă sunt dovedite, aceste deficiențe ar constitui încălcări ale articolelor 28, 34 și 35 din Actul legislativ privind serviciile digitale. Comisia va efectua în mod prioritar o investigație aprofundată și va continua să colecteze probe, de exemplu prin trimiterea de cereri suplimentare de informații, prin desfășurarea de interviuri sau inspecții. 

Inițierea procedurilor oficiale împuternicește Comisia să ia măsuri suplimentare de asigurare a respectării legislației, cum ar fi adoptarea de măsuri provizorii și decizii de neconformitate. De asemenea, Comisia este împuternicită să accepte angajamentele asumate de Meta pentru a remedia problemele ridicate în cadrul procedurilor.

Deschiderea acestor proceduri oficiale scutește coordonatorii serviciilor digitale sau orice altă autoritate competentă a statelor membre ale UE de competența lor de a supraveghea și de a asigura respectarea DSA în legătură cu o presupusă încălcare a articolului 28 alineatul (1).