Connect with us

NATO

România și celelalte state aliate de pe flancul estic, mesaj comun către NATO și UE: Este nevoie de coordonare și aprofundare a cooperării, dar cu evitarea duplicărilor inutile

Published

on

Statele membre NATO de pe flancul estic, reunite marți la București, și-au reluat angajamentul cu privire la îndeplinirea obiectivului NATO de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării și au exprimat deschidere faţă de dialogul cu Rusia, în cadrul stabilit prin deciziile summitului de la Varşovia, dar a cărei anexare a Crimeei este ”ilegală” și ”ilegitimă”, se arată în comunicatul final al reuniunii regionale sub forma miniștrilor de Externe în cadrul Formatului București, inaugurat anul trecut.

Mai mult, oficialii prezenți la București au arătat că reuniunea a avut loc într-un moment important pentru relațiile transatlantice și în contextul unui set de provocări de securitate nemaiîntâlnit, inclusiv acțiunile Rusiei de subminare a arhitecturii europene de securitate. Cooperarea UE-NATO, organizații din care fac parte toate țările reprezentate marți la ”Formatul București”, are un rol important în combaterea amenințărilor actuale, însă numai prin asigurarea sinergiilor necesare şi a coordonării, cu evitarea duplicărilor inutile, au indicat miniștrii, care au manifestat și angajamentul țărilor lor pentru implementarea declarației comune UE-NATO.

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

Această reuniune a avut loc într-un moment important pentru relaţiile transatlantice. Astăzi ţările noastre se află în faţa unui set de provocări de securitate nemaiîntâlnit, inclusiv acţiunile Rusiei de subminare a arhitecturii europene de securitate şi instabilitatea din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, care contribuie, între altele, la migraţie neregulată şi terorism. În acest context, miniştrii au subliniat nevoia ca NATO să monitorizeze cu atenţie evoluţiile din întregul spaţiu euro-atlantic, în special cele din regiunea de la Marea Baltică la Marea Neagră. (…) Miniştrii au confirmat angajamentele statelor lor de a urmări să avanseze către îndeplinirea obiectivului NATO de a aloca 2% din produsul intern brut pentru apărare şi de a răspunde priorităţilor NATO în materie de capabilităţi, în conformitate cu deciziile NATO de la Summit-urile din Ţara Galilor şi Varşovia (…) Miniştrii au exprimat deschidere faţă de dialogul cu Rusia, în cadrul stabilit prin deciziile Summit-ului de la Varşovia”, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeana.ro.

La întrunirea la care au luat parte miniştrii afacerilor externe ai Estoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Slovaciei şi reprezentaţii de nivel înalt din Cehia, Ungaria, Letonia şi Bulgaria, statele flancului estic au subliniat importanţa crucială a prezenţei înaintate consolidate şi adaptate în domeniile terestru, maritim şi aerian pe flancul estic, ca parte a efortului colectiv de a întări postura NATO de apărare şi descurajare.

Printre concluziile reuniunii se remarcă și sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor din vecinătatea apropiată a NATO – Ucraina, Republica Moldova și Georgia, cu particularitățile aferente. În cazul Ucrainei, înalții oficiali reuniți sub formatul București și-au exprimat sprijinul pentru frontierele sale recunoscute internațional și pentru dreptul Ucrainei de a decide asupra politicii sale externe, fără vreo interferență din exterior. 

În ceea ce privește Republica Moldova și Georgia, a fost manifestat sprijinul pentru aspirațiile europene ale statului moldovean, cât și pentru aspirațiile europene și euro-atlantice ale Georgiei.

Obiectivul Formatului Bucureşti este consultarea inter-aliată pentru promovarea abordărilor comune ale statelor aliate participante, în beneficiul comunităţii euro-atlantice, ţinând cont de interesul special al ţărilor Europei Centrale şi de Est pentru asigurarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii de la Marea Baltică la Marea Neagră, și de a dezvolta cooperarea regională în sprijinul obiectivelor NATO, în contextul evoluţiilor de securitate din Vecinătatea Estică şi Sudică.

Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, formatul statelor din Europa Centrală şi de Est oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestora la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.

Comunicatul final al reuniunii remis CaleaEuropeana.ro:

1. La 8 noiembrie 2016, miniştrii afacerilor externe ai Estoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Slovaciei şi reprezentaţii de nivel înalt din Cehia, Ungaria, Letonia şi Bulgaria, au avut o întrevedere la Bucureşti pentru a trece în revistă agenda euro-atlantică. Şefii de state şi de guverne ai ţărilor participante au decis, cu ocazia reuniunii din 4 noiembrie 2015, să folosească această platformă deschisă de consultare şi dialog pentru promovarea abordărilor comune în beneficiul întregii comunităţi euro-atlantice.

2. Această reuniune a avut loc într-un moment important pentru relaţiile transatlantice. Astăzi ţările noastre se află în faţa unui set de provocări de securitate nemaiîntâlnit, inclusiv acţiunile Rusiei de subminare a arhitecturii europene de securitate şi instabilitatea din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, care contribuie, între altele, la migraţie neregulată şi terorism. În acest context, miniştrii au subliniat nevoia ca NATO să monitorizeze cu atenţie evoluţiile din întregul spaţiu euro-atlantic, în special cele din regiunea de la Marea Baltică la Marea Neagră.

3. La Summit-ul de la Varşovia, Aliaţii au decis să consolideze postura de descurajare şi apărare a NATO, precum şi capacitatea acesteia de proiectare a stabilităţii. Miniştrii au agreat că implementarea deplină şi neîntârziată a deciziilor de la Varşovia trebuie să rămână una dintre principalele priorităţi ale NATO. Aceştia şi-au exprimat determinarea de a continua să se implice activ în acest sens, acţionând cu fermitate în spiritul solidarităţii şi unităţii aliate, consolidând astfel şi mai mult legătura vitală transatlantică. Au salutat progresul înregistrat până în prezent, aşa cum a fost reflectat la recenta reuniune a miniştrilor NATO ai apărării. Luând act de provocările din mediul de securitate, miniştrii au reiterat că sunt pregătiţi să contribuie la adaptarea pe mai departe a NATO.

4. Miniştrii au subliniat importanţa crucială a prezenţei înaintate consolidate şi adaptate în domeniile terestru, maritim şi aerian pe flancul estic, ca parte a efortului colectiv de a întări postura NATO de apărare şi descurajare. Miniştrii şi-au exprimat gratitudinea faţă de Aliaţii care şi-au asumat rolul de naţiuni-cadru, precum şi faţă de Aliaţii care contribuie la aceste eforturi şi au încurajat contribuţii suplimentare. În acelaşi timp, miniştrii au subliniat nevoia implementării depline a măsurilor de adaptare din Planul de acţiune NATO pentru creşterea capacităţii operaţionale, adoptate la Summit-ul din Ţara Galilor în 2014.

5. Miniştrii au confirmat angajamentele statelor lor de a urmări să avanseze către îndeplinirea obiectivului NATO de a aloca 2% din produsul intern brut pentru apărare şi de a răspunde priorităţilor NATO în materie de capabilităţi, în conformitate cu deciziile NATO de la Summit-urile din Ţara Galilor şi Varşovia.

6. Miniştrii au exprimat sprijinul puternic pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional şi pentru dreptul Ucrainei de a decide asupra propriului viitor şi asupra politicii sale externe, fără vreo interferenţă externă. Au reiterat, de asemenea, poziţia fermă şi principială privind acţiunile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei şi încălcarea continuă a normelor şi obligaţiilor de drept internaţional, inclusiv anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeei.

7. Miniştrii au reiterat întregul sprijin pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova şi aspiraţiile sale europene.

8. Miniştrii au reafirmat respectul pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Georgiei şi deplinul lor sprijin pentru aspiraţiile sale europene şi euro-atlantice, şi au subliniat importanţa aprofundării cooperării practice a NATO cu acest stat, inclusiv prin implementarea deplină a Pachetului Substanţial NATO – Georgia.

9. Au subliniat importanţa politicii NATO a „uşilor deschise”, care rămâne una dintre cele mai de succes abordări pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în întreaga regiune euro-atlantică. Invitaţia adresată Muntenegru de aderare la Alianţă demonstrează că uşile NATO rămân deschise tuturor democraţiilor care împărtăşesc valorile sale şi contribuie la securitatea zonei nord-atlantice.

10. Miniştrii au exprimat deschidere faţă de dialogul cu Rusia, în cadrul stabilit prin deciziile Summit-ului de la Varşovia.

11. Miniştrii au convenit să continue să sprijine implementarea cadrului referitor la adaptarea NATO ca răspuns la provocările în creştere dinspre Sud, în conformitate cu principiile solidarităţii între Aliaţi şi indivizibilităţii securităţii Aliate. Provocările din regiune includ nu numai ISIL/Daesh, dar şi criza în desfăşurare din Siria, traficul ilegal şi migraţia neregulată. Miniştrii au reconfirmat determinarea de a continua să contribuie la Coaliţia Globală anti-ISIL. Au subliniat, de asemenea, natura disproporţionată a intervenţiei Rusiei în Siria, care a subminat și mai mult securitatea regională și internaţională.

12. În actualul mediu complex de securitate, miniştrii au subliniat necesitatea unei atenţii speciale pentru consolidarea în continuare a răspunsului NATO la provocările de securitate emergente, precum cele referitoare la războiul hibrid, inclusiv campaniile de dezinformare, atacurile cibernetice sau de subminare a securităţii energetice, în vederea consolidării rezilienţei Alianţei şi a rezilienţei naţionale.

13. Recunoscând rolul important pe care îl are cooperarea NATO-UE inclusiv în combaterea eficientă a ameninţărilor actuale, miniştrii au exprimat determinarea de a contribui la implementarea Declaraţiei Comune NATO-UE din iulie 2016, precum şi la aprofundarea cooperării NATO-UE în gestionarea provocărilor comune, inclusiv cele din vecinătate. În calitate de reprezentanţi ai unor state membre ale ambelor organizaţii, miniştrii au subliniat nevoia de asigurare a sinergiilor necesare şi a coordonării, cu evitarea duplicărilor inutile; au subliniat, de asemenea, importanţa complementarităţii în dezvoltarea capabilităţilor de apărare între NATO şi UE.

14. Miniştrii au reiterat angajamentul pentru continuarea dialogului şi consultărilor în cadrul acestei platforme, inclusiv la nivel de şef de stat şi de guvern, ca modalitate de a stimula cooperarea regională şi de a contribui la îndeplinirea obiectivelor şi misiunilor NATO.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Germania afirmă că Moscova “a pus capăt unilateral” Actului Fondator NATO – Rusia. Alianța susține că “Ucraina poate câștiga războiul” declanșat de Putin

Published

on

© NATO

Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, la finalul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe aliați, care a avut la Berlin și pe a cărei agendă au figurat discuții privind aderarea Finlandei și Suediei la Alianță, sprijinirea Ucrainei în războiul declanșat de Federația Rusă și pregătirea viitorului Concept Strategic al NATO.

“Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO”, a declarat Baerbock într-o conferință comună de presă cu secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, aflat la Bruxelles.

Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est, amintește Reuters.

NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea.

Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi.

Miniștrii de externe ai NATO s-au reuni la Berlin pentru a discuta despre posibila cerere de aderare a Finlandei și Suediei, precum și pentru a reafirma sprijinul NATO pentru Ucraina în urma invaziei brutale a Rusiei.

Adresându-se presei prin intermediul unei legături video, alături de ministrul german de externe Annalena Baerbock, Stoltenberg a declarat că Suedia și Finlanda sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO și că, în cazul în care vor decide să solicite aderarea, acest lucru ar fi “istoric”. “Aderarea lor la NATO ar spori securitatea noastră comună, ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că agresiunea nu plătește”, a spus dl Stoltenberg, reiterând că toate națiunile suverane au dreptul de a-și alege propria cale.

Încheind reuniunea de două zile a miniștrilor, Stoltenberg a declarat că aliații au discutat, de asemenea, despre sprijinul acordat Ucrainei, despre consolidarea în continuare a descurajării și apărării NATO, precum și despre implicațiile pe termen lung ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

După ce forțele rusești nu au reușit să cucerească Kievul, acestea se retrag din Harkov, iar ofensiva lor din Donbass a stagnat, a declarat dl Stoltenberg.

Rusia nu își atinge obiectivele strategice“, a spus el.

“Președintele Putin vrea ca Ucraina să fie înfrântă, NATO să cadă, iar Europa și America de Nord să fie divizate. Dar Ucraina rămâne în picioare, NATO este mai puternică ca niciodată. Europa și America de Nord sunt solid unite. Ucraina poate câștiga acest război“, a declarat secretarul general, adăugând că aliații trebuie să continue să își majoreze ajutorul militar pentru Ucraina.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre viitorul Summit NATO de la Madrid, care se așteaptă să ia decizii privind consolidarea posturii Alianței, consolidarea sprijinului pentru partenerii globali și adoptarea următoarei strategii principale oficiale a Alianței, “Conceptul strategic” al acesteia.

Continue Reading

NATO

Premierul suedez va cere luni sprijinul Parlamentului pentru aderarea la NATO: O candidatură comună cu Finlanda, „cel mai bun” lucru pentru Suedia și securitatea sa

Published

on

© European Union

Premierul suedez Magdalena Andersson va încerca, luni, să obțină un sprijin larg din partea Parlamentului (Riksdag) pentru o cerere de aderare la NATO, a anunțat aceasta duminică, după ce partidul său, aflat la guvernare, a renunțat la opoziția de lungă durată față de aderare în urma invaziei Rusiei în Ucraina, informează Reuters și AFP, preluat de Agerpres.

„Mâine mă voi asigura că există o largă susţinere în Riksdag pentru o candidatură la NATO, iar apoi vom putea lua o decizie la nivelul guvernului”, a declarat Andersson într-o conferinţă de presă.

Războiul din Ucraina, pe care Moscova îl numește o operațiune militară specială pentru denazificare, dar care a ucis deja mii de oameni și a strămutat milioane de persoane, a spulberat politicile de securitate de lungă durată și a alimentat un val de sprijin public pentru aderarea la NATO atât în Finlanda, cât și în Suedia.

Sprijinul popular pentru aderare a sărit la peste 60% în Suedia, de la aproximativ 40% înainte de război.

În urma dezbaterilor interne de săptămâna trecută în rândul conducerii social-democraților, cel mai mare partid la fiecare scrutin din ultimul secol, Andersson a declarat că intrarea în NATO este „cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei și a poporului suedez”.

„Nealinierea ne-a prins bine, dar concluzia noastră este că nu ne va mai prinde la fel de bine în viitor”, a spus premierul suedez.

Susținătorii aderării la Alianță vor avea acum o largă majoritate în Riksdag-ul suedez, o mare parte a opoziției fiind deja în favoarea acesteia, urmând ca guvernul minoritar al lui Andersson să depună o cerere oficială.

Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

În acest sens, șefa guvernului suedez a precizat că o candidatură comună cu Finlanda este „cel mai bun” lucru pentru Suedia şi securitatea sa.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

Accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

NATO

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

Published

on

© NATO

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, Secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe Aliați, la Berlin. 

În perspectiva îngrijorărilor exprimate de cele două state nordice, Stoltenberg a precizat că Alianța va încerca să accelereze procesul de aderare „cât mai mult posibil”, timp în care este posibilă creșterea prezenței militare a NATO în regiunea baltică și în jurul Finlandei și Suediei.

„Aseară, Finlanda și Suedia au informat miniștrii cu privire la posibilele lor cereri de aderare la NATO. Suntem conștienți de faptul că Finlanda și Suedia sunt, bineînțeles, preocupate de perioada interimară din momentul în care au depus cererea de aderare, până când parlamentele naționale vor fi ratificat Protocolul de Aderare. Vom încerca să accelerăm acest proces cât mai mult posibil. Mulți aliați au declarat că vor găsi căi rapide, cum ar fi, de exemplu, Germania, care a indicat că acest lucru poate merge destul de repede. Dar, oricum, va exista o perioadă de timp între cerere și aderarea deplină. Este clar că aderarea Finlandei și a Suediei este importantă pentru NATO, vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate, inclusiv prin creșterea prezenței NATO în regiune, în regiunea baltică, în Finlanda și Suedia și în jurul acestora, bineînțeles, în strânsă consultare și în acord cu aceste state”, a declarat Secretarul general al NATO.

Acesta a precizat că Alianța colaborează „îndeaproape” cu Finlanda, Suedia, de exemplu, în ceea ce privește amenințările hibride și amenințările cibernetice. „Avem un centru de excelență privind amenințările hibride la Helsinki. Așadar, am dezvoltat deja modalități foarte apropiate de colaborare cu ei pentru a aborda unele dintre amenințări și provocări. Ei se tem că vor asista la mai multe astfel de amenințări în această perioadă interimară, așa că vom lucra îndeaproape cu ei pentru a le oferi măsuri de siguranță”, a afirmat Stoltenberg.

În ceea ce privește Rusia, înaltul oficial Aliat a precizat că „monitorizăm îndeaproape comportamentul acesteia de-a lungul granițelor noastre, în apropierea teritoriului NATO”. De asemenea, ca reacție la războiul din Ucraina, Alianța și-a sporit „semnificativ atât capacitatea de monitorizare, dar și prezența militară în partea de est a Alianței, inclusiv în regiunea baltică”.

„Sunt peste 40.000 de soldați susținuți de o putere navală și aeriană semnificativă. Așadar, este clar că suntem acolo, urmărind foarte atent ceea ce face Rusia. Și, de asemenea, suntem, bineînțeles, pregătiți să monitorizăm îndeaproape dacă Rusia va încerca în vreun fel să lanseze orice fel de atac hibrid sau cibernetic împotriva oricărei țări aliate din NATO”, a mai explicat Secretarul General. 

Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

De asemenea, este de așteptat ca Suedia să urmeze exemplul Finlandei, deoarece sprijinul public pentru aderare a crescut pe fondul preocupărilor legate de securitate.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

Aderarea Finlandei la NATO, țară cu o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

Facebook

NATO42 mins ago

Germania afirmă că Moscova “a pus capăt unilateral” Actului Fondator NATO – Rusia. Alianța susține că “Ucraina poate câștiga războiul” declanșat de Putin

REPUBLICA MOLDOVA48 mins ago

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, l-a felicitat pe președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, pentru alegerea sa ca lider al Partidului Acțiune și Solidaritate

CONSILIUL UE57 mins ago

Reuniunea miniștrilor de externe din UE: Bogdan Aurescu va evidenția importanța relației transatlantice și a parteneriatului UE-Canada, mai ales în contextul provocărilor generate de războiul rus împotriva Ucrainei

NATO13 hours ago

Premierul suedez va cere luni sprijinul Parlamentului pentru aderarea la NATO: O candidatură comună cu Finlanda, „cel mai bun” lucru pentru Suedia și securitatea sa

NATO17 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO18 hours ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

NATO18 hours ago

Bogdan Aurescu a discutat cu Antony Blinken la Berlin despre planurile României de a sprijini economia Ucrainei

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Finanțarea digitală: Comisia Europeană marchează lansarea Fintech Challenge pentru Ucraina

NATO21 hours ago

Finlanda își va depune candidatura de aderare la NATO, anunță președintele Sauli Niinisto: Aceasta este o zi istorică. O nouă epocă începe

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO17 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO18 hours ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO22 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending