Connect with us

CONSILIUL UE

România și celelalte țări UE, undă verde să ”pompeze oricâți bani este nevoie în economie”. Miniștrii de finanțe din statele membre au aprobat activarea clauzei relaxării regulilor bugetare

Published

on

© European Parliament

Miniștrii de finanțe din cele 27 de state membre ale UE au adoptat luni o declarație prin care dau undă verde propunerii Comisiei Europene de activare a clauzei derogatorii generale din Pactul de Stabilitate şi de Creştere, ca parte a strategiei sale de a reacţiona rapid, ferm şi coordonat la pandemia de coronavirus. Vineri, într-o decizie fără precedent, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

”Pandemia COVID-19 a dus la un șoc economic major, care are deja un impact negativ semnificativ în Uniunea Europeană. Consecințele asupra economiilor noastre vor depinde atât de durata pandemiei, cât și de măsurile luate de autoritățile naționale și la nivel european. Recesiunea economică severă preconizată acum în acest an necesită un răspuns politic hotărât, ambițios și coordonat. Trebuie să acționăm decisiv pentru a ne asigura că șocul va rămâne cât mai scurt și cât mai limitat și nu creează daune permanente economiilor noastre și, prin urmare, durabilității finanțelor publice pe termen mediu. Miniștrii Finanțelor din statele membre ale UE sunt de acord cu evaluarea Comisiei, astfel cum este prevăzută în Comunicarea sa din 20 martie 2020, conform căreia condițiile pentru utilizarea clauzei derogatorii generale a cadrului fiscal al UE – o criză economică severă în zona euro sau în Uniune în ansamblu – sunt îndeplinite”, se arată în declarația celor 27 de miniștri de finanțe din țările UE remisă CaleaEuropeană.ro.

Potrivit acestora, utilizarea clauzei va asigura flexibilitatea necesară pentru a lua toate măsurile necesare pentru sprijinirea sistemelor de sănătate și protecție civilă și pentru a proteja economiile, inclusiv prin stimulare discreționară și acțiuni coordonate, concepute, după caz, pentru a fi în timp util, temporare și vizate , de către statele membre.

”Miniștrii rămân pe deplin dedicați respectării Pactului de stabilitate și creștere. Clauza derogatorie generală va permite Comisiei și Consiliului să întreprindă măsurile de coordonare a politicilor necesare în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, în timp ce se vor îndepărta de cerințele bugetare care se vor aplica în mod normal, pentru a aborda consecințele economice ale pandemiei”, se mai arată în declarația citată.

”Astăzi (n.r. vineri, 20 martie), iar asta nu s-a mai făcut niciodată, activăm clauza de relaxare a regulilor bugetare. Asta înseamnă că guvernele naționale pot pompa în economie atât de mulți bani cât este nevoie. Relaxăm regulile bugetare pentru a le permite să facă acest lucru”, a declarat Ursula von der Leyen săptămâna trecută, făcând astfel un anunț fără precedent în istoria Uniunii Europene.

Această decizie este menită să vină în sprijinul guvernelor naționale ale statelor membre, implicit și guvernul României, prin relaxarea regulilor bugetare. Astfel, statele membre pot cheltui oricât de mulți bani este nevoie pentru a combate criza generată de pandemia de coronavirus fără a exista riscuri declanșării procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre. De altfel, în raportul de țară publicat recent, Comisia Europeană avertizase că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

Reamintim și faptul că Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.

Sub prevederile acestui cadru, statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia.

În ce privește România, Comisia Europeană a mai anunțat vineri o decizie importantă, direcționând peste un miliard de euro pentru combaterea efectelor coronavirusului. Astfel, 483 de milioane de euro vor fi alocate prin renunțarea în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale, iar 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.

Citiți și Țările UE au dat undă verde unei finanțări de 37 de miliarde de euro împotriva ”șocului economic” al crizei coronavirusului. România ar putea beneficia de cel puțin 600 de milioane de euro

Citiți și UE sprijină România: Comisia Europeană lansează luni achiziții publice comune cu statele membre pentru truse de testare și ventilatoare respiratorii

Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că se pregătește pentru un ”șoc economic” și a lansat un amplu pachet de 37 de miliarde de euro pentru statele membre în atenuarea unei crize economice asociate pandemiei de coronavirus, dar și flexibilizarea unor reguli europene cuprinse în politica de predictibilitate fiscală europeană, anume relaxarea criteriilor de menținere a unui deficit bugetar la 3% din PIB.

Planul a fost adoptat de cele 27 de state membre și urmează a fi votat de Parlamentul European, în sesiune plenară extraordinară, pe 26 martie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu, către omologii săi europeni: Comunicarea măsurilor adoptate de UE în combaterea pandemiei, cea mai bună modalitate de contracarare a știrilor false

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a vineri, prin sistem video-conferință, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, al cărei principal punct de discuție a fost răspunsul internațional la pandemia de COVID-19 și coordonarea concretă la nivelul UE și al statelor membre pentru a putea răspunde adecvat nevoilor directe ale cetățenilor europeni, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Un accent important a căzut pe dimensiunea întăririi eforturilor de comunicare strategică la nivelul UE pentru combaterea mesajelor false.

“În privința întăririi eforturilor de comunicare strategică la nivelul UE pentru combaterea mesajelor false, ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția asupra necesității utilizării tuturor instrumentelor UE în domeniu, inclusiv comunicarea dinamică, transparentă și directă cu cetățenii. A accentuat faptul că UE trebuie să promoveze mesaje strategice în susținerea valorilor democratice care stau la baza societăților europene. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat faptul că România s-a alăturat demersului recent cu privire la publicarea unei declarații a miniștrilor de externe UE prin care se reiterează adeziunea fermă față de principiile statului de drept, democrației și libertății de exprimare. A subliniat că o mai bună reflectare în comunicarea publică a măsurilor adoptate de UE în combaterea pandemiei, cu impact direct pentru cetățeni, reprezintă cea mai bună modalitate de contracarare a știrilor false, defăimătoare, care au proliferat în ultima perioadă“, transmite MAE referitor poziția exprimată de șeful diplomației române către omologii săi din UE.

Precizările lui Aurescu au survenit în contextul în care Task force-ul East Stratcom pentru combaterea dezinformării și propagandei al Servicului European pentru Acțiune Externă a depistat peste 150 de cazuri de propagandă și dezinformare venite dinspre Rusia în ultimele săptămâni cu privire la coronavirus. Conform rapoartelor realizat de SEAE, dezinformările care provin din surse pro-Kremlin se referă la faptul că pandemia de coronavirus ar fi o minciună sau că virusul COVID-19 este o armă biologică. Totodată, raportul susține că Rusia și China continuă să promoveze campanii de fake news cu scopul de a submina credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi. De asemenea, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat recent într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Potrivit MAE, în cadrul videoconferinței miniștrilor afacerilor externe au fost trecute în revistă acțiunile europene comune de repatriere, cooperarea în statele terțe și aportul esențial al Serviciului European de Acțiune Externă, al Comisiei Europene și delegațiilor UE din statele non-UE în vederea continuării acestor demersuri.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat convocarea de către Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri externe și Politica de securitate, a acestei video-conferințe, considerând oportună o nouă discuție pe tema crizei generate de pandemia de COVID-19, pentru a urmări îndeaproape implementarea măsurilor de coordonare consulară necesare pentru facilitarea repatrierii cetățenilor statelor membre ale UE din state terțe și depășirea dificultăților ridicate de anumite restricții de circulație, cu accent pe libera circulație a transporturilor de marfă, mobilitatea de muncă transfrontalieră și tranzitul cetățenilor europeni care doresc să revină în statele lor din alte state UE.

Un alt aspect abordat a fost acela al cooperării internaționale, în cadrul ONU sau al altor formate multilaterale, context în care aportul UE și al statelor membre ale UE, reprezentând laolaltă cel mai mare donator internațional, este esențial, în special pentru statele vecine, aflate în situații fragile sau vulnerabile în fața crizei, inclusiv partenerii africani. În privința acestor eforturi conjugate la nivel UE, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat sprijin pentru o abordare solidară și coordonată a crizei, inclusiv prin susținerea activă a rolului ONU și continuarea cooperării cu parteneri precum SUA, Japonia și Coreea de Sud, care dețin expertiză și resurse în privința gestionării crizei de COVID-19, pentru identificarea unor soluții specifice.

În privința statelor partenere, s-a referit cu prioritate la vecinii imediați, în principal statele Balcanilor de Vest și cele din Parteneriatul Estic. Astfel, ministrul român de externe a exprimat apreciere pentru pachetelor de sprijin adresate statelor din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic vizând gestionarea pandemiei, adoptate recent de către Comisia Europeană, și a evidențiat că acestea reprezintă încă o dovadă clară și concretă a implicării UE în vecinătatea sa, în etapele următoare fiind esențială sprijinirea statelor partenere în utilizarea la maximum a pachetului și urmărirea cu atenție a implementării acțiunilor circumscrise acestui cadru, în beneficiul cetățenilor.

În ceea ce privește sprijinul oferit de România ca urmare a unor solicitări punctuale din partea autorităților de la Chișinău, a arătat că facilitarea tranzitului pe teritoriul României a unor cetățeni ai Republicii Moldova, a transporturilor de mărfuri, inclusiv de produse medicale din România, toate acestea sunt parte a angajamentului țării noastre față de cetățenii Republicii Moldova.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE l-a numit pe fostul ministru de externe slovac Miroslav Lajcak în funcția de reprezentant al special UE pentru relația Serbia-Kosovo

Published

on

© European Union 2016

Consiliul Uniunii Europene l-a numit vineri pe fostul ministru de externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák în funcția de reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina și pentru alte probleme regionale din Balcanii de Vest, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Sarcinile noului reprezentant special al UE vor fi realizarea unei normalizări cuprinzătoare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo, îmbunătățirea relațiilor de bună vecinătate și reconcilierea între partenerii din Balcanii de Vest, ajutându-i să depășească moștenirea trecutului și să contribuie la coerența și eficacitatea acțiunilor UE în Balcanii de Vest”, transmite sursa citată.

Lajčák își va prelua îndatoririle imediat, cu un mandat inițial de 12 luni.

Miroslav Lajčák este un diplomat slovac care a fost anterior ministru al Afacerilor Externe al Slovaciei și președinte al Adunării Generale a Națiunilor Unite pentru cea de-a 72-a sesiune (2017-2018).

El a fost reprezentantul special al UE pentru Bosnia și Herțegovina în perioada 2007-2009, în timp ce a acționat și ca Înalt Reprezentant al comunității internaționale de acolo.

În calitate de trimis personal al Înaltului Reprezentant al UE, Lajčák a negociat, organizat și supravegheat referendumul privind independența Muntenegrului din 2006 în numele Uniunii Europene.

Reprezentanții speciali ai UE promovează politicile și interesele UE în anumite regiuni și țări, precum și probleme de interes sau interes deosebit pentru UE. Ei joacă un rol activ în eforturile de consolidare a reformelor, stabilității și statului de drept. Primii reprezentanți speciali ai UE au fost numiți în 1996.

În prezent, nouă reprezentanți speciali ai UE susțin activitatea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE: Planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro intră în vigoare la 1 aprilie. România va putea beneficia de peste 3 miliarde de euro

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni, în mod oficial, cele două documente legislative prin care planul de ajutor economic propus de Comisia Europeană, în valoare de 37 de miliarde de euro, și extinderea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene vor intra în vigoare pentru a gestiona criza economică asociată pandemiei cu noul coronavirus. Cele două documente vor intra în vigoare la 1 aprilie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) va pune la dispoziția statelor membre fonduri de coeziune în valoare de 37 miliarde euro pentru a face față consecințelor crizei.

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia propune direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia propune să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020).

Potrivit Consiliului UE, cheltuielile vor fi disponibile începând cu 1 februarie 2020 pentru a acoperi costurile deja suportate în eforturile de a salva vieți și de a proteja cetățenii. De asemenea, statele membre vor avea o mai mare flexibilitate pentru a efectua transferuri între programele politicii de coeziune, pentru a redirecționa resursele către cele mai necesare.

În ce privește sumele de care ar putea beneficia România din cadrul acestor ample măsuri, România poate utiliza aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru a lupta împotriva COVID-19, valoare ce nu include sumele eliberate de Banca Europeană de Investiții sau contribuțiile statului român prin ajutoare de stat.

De asemenea, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, folosit în cazul catastrofelor naturale majore, își extinde astfel sfera de aplicare și pentru crizele de sănătate publică. Până la 800 de milioane de euro sunt disponibili în 2020 din acest fond.

Ambele documente au fost adoptate joi, într-o sesiune plenară extraordinară, de către Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending