ROMÂNIA
România și Coreea de Sud au stabilit reperele încheierii unui Acord cadru de cooperare în domeniul apărării
Published
2 years agoon

Ministrul apărării, Vasile Dîncu, a avut vineri, 23 septembrie, o întrevedere cu omologul sud-coreean, Lee Jong-Sup, în contextul unei vizite oficiale în Republica Coreea, informează Ministerul Apărării Naționale (MApN). Pe timpul discuțiilor bilaterale, care au vizat în principal dezvoltarea relațiilor de cooperare militară între România și Republica Coreea, cei doi miniștri ai apărării au semnat o Scrisoare de Intenție, document prin care au fost stabilite reperele încheierii unui Acord cadru de cooperare în domeniul apărării.
De asemenea, agenda discuțiilor celor doi oficiali a inclus situația de securitate internațională, cu accent pe provocările de securitate din regiunea Mării Negre, respectiv Asia-Pacific. Au fost abordate stadiul și perspectivele consolidării cooperării în cadrul organizațiilor internaționale, cadru asigurat de statutul Republicii Coreea de partener global al Alianței Nord-Atlantice.
În acest context, ministrul român al apărării a evidențiat importanța participării, pentru prima dată, a partenerilor din regiunea Asia-Pacific la un Summit NATO și a subliniat relevanța deciziei adoptate la Madrid privind consolidarea dialogului politic și a cooperării practice cu partenerii NATO consacrați din această regiune, inclusiv Coreea de Sud, pentru promovarea securității prin cooperare și a sprijinului pentru ordinea internațională bazată pe reguli.
În plan bilateral, cei doi oficiali au agreat intensificarea cooperării în domeniul educației militare, apărării cibernetice și a instruirii în comun. În plus, a fost analizată posibilitatea cooperării aprofundate în vederea dezvoltării de noi tehnologii, inclusiv transferul de know-how, avându-se în vedere inclusiv posibilitatea producției de echipamente militare în România.
La finalul discuțiilor, cei doi oficiali au convenit asupra continuării dialogului, în vederea extinderii cadrului normativ existent, care să asigure premisele consolidării cooperării bilaterale în domeniul apărării.
Întâlniri ale ministrului român al apărării cu înalți oficiali sud-coreeni
De asemenea, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Coreea de Sud, ministrul Vasile Dîncu a avut vineri întrevederi cu ministrul Administraţiei Programului de Achiziţii pentru Apărare, Eom Dong-hwan, și cu președintele Comisiei pentru Apărare Națională, Lee Hunseung, mai informează MApN.
Pe timpul discuțiilor purtate cu cei doi înalți demnitari sud-coreeni, s-a evidențiat interesul reciproc pentru dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de apărare între România și Coreea de Sud, având ca elemente de reper atât potențialul existent în domeniu, cât și importanța transferului de tehnologie și al securității aprovizionării, ca elemente definitorii pentru domeniul apărării în actualul context strategic. În context, ministrul român al apărării a invitat companiile coreene din industria de apărare să participe la competițiile pentru viitoarele programe de înzestrare ale Armatei României, având în vedere utilizarea standardelor NATO de către industria de apărare sud-coreeană și experiența în derularea unor programe de înzestrare similare cu alte state NATO.
Mai mult, în cadrul discuțiilor, a fost evidențiată oportunitatea oferită de aprofundarea cooperării în domeniul tehnologiilor de vârf, inclusiv a celor emergente și disruptive. Cooperarea industrială a fost evidențiată drept un aspect cheie al dezvoltării încrederii reciproce, avand în vedere oportunitățile oferite de o piață a echipamentelor militare în continuă evoluție, în contextul unor provocări de securitate fără precedent la adresa statelor europene democratice.
Programul a inclus, de asemenea, vizitarea expoziției de tehnică şi armament „DefExpo Korea 2022”, eveniment care, prin specificul său, aduce laolaltă companii internaționale representative din regiunea Asia-Pacific.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris
Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România
Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”
Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev
Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită
Eurobarometru: Tinerii din România sunt cei mai încrezători din Uniunea Europeană că nu au fost expuși niciodată la dezinformare și știri false
NATO
Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România
Published
13 hours agoon
February 17, 2025
Președintele interimar Ilie Bolojan va participa marți la summitul extraordinar informal al Partidului Popular European în format de videoconferință și se va adresa, la Palatul Cotroceni, ambasadorilor străini la București, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.
Potrivit programului difuzat de Administrația Prezidențială, Bolojan va participa la summitul PPE începând cu ora 10:00.
De la ora 12:00 este programată întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, prilej cu care șeful interimar al statului român va susține un discurs.
Aceste prime acțiuni de politică externă ale lui Ilie Bolojan vin în contextul în care România nu participă luni la summitul convocat de președintele francez Emmanuel Macron și la care sunt invitați mai mulți lideri europeni pentru a discuta situația din Ucraina și problemele de securitate din Europa.
Vorbind într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la München, ministrul de externe Emil Hurezeanu a precizat că reuniunea europeană de urgență găzduită de președintele francez Emmanuel Macron ar putea avea rolul de a pregăti un summit al Consiliului European în format 27 cât mai curând posibil și că România are toate argumentele pentru a lua parte la aceste discuții, neconfirmând participarea noastră la Paris.
Potrivit surselor de la Palatul Elysee, “președintele Republicii a dorit să inițieze consultări între liderii europeni cu privire la situația din Ucraina și problemele de securitate din Europa”.
Macron va avea o “întâlnire informală luni după-amiaza, 17 februarie, cu șefii de guvern din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Țările de Jos și Danemarca, precum și președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și secretarul general al NATO”, au transmis sursele citate.
Activitatea liderilor care se vor întruni la Paris “poate fi apoi extinsă în alte formate, cu scopul de a reuni toți partenerii interesați de pace și securitate în Europa”.
ROMÂNIA
Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”
Published
15 hours agoon
February 17, 2025By
Teodora Ion
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a atras atenția că ”indirect, orice război comercial între Statele Unite și Uniunea Europeană are impact și asupra României”.
Acesta a susținut luni p conferință de presă în cadrul căreia a prezentat raportul asupra inflației, ocazie cu care a primit și întrebări legate de dinamica comercială de pe scena internațională.
Răspunzând unei întrebări legate de impactul pe care l-ar putea avea măsurile adoptate de SUA asupra României, guvernatorul BNR a apreciat că ”direct, nu”.
”Nu ştiu cât aluminiu şi cât oţel vindem, câteva sute de milioane probabil. Dar indirect, bineînţeles că orice război comercial între Statele Unite şi Europa, Uniunea Europeană, are impact şi asupra României că suntem în această alianţă, în această Uniune Europeană”, a estimat Mugur Isărescu, în contextul în care Statele Unite se află în top patru parteneri comerciali ai țării.
O altă întrebare a vizat șocul inflaționist pe care l-ar putea provoca un război comercial între Statele Unite și Uniunea Europeană, fapt ce ar avea urmări și asupra eforturilor de reducere a dobânzii de politică monetară.
”În Europa va fi nu numai un impact inflaţionist. Un eventual război comercial cred că va crea recesiune. Atunci lucrurile chiar se complică pentru că noi deja intrăm cu datele actuale, certe – pentru că aşa facem prognoza – intrăm într-o perioadă de deficit de cerere – de la excedent, de la presiune inflaţionistă, intrăm într-o perioadă de deficit de cerere, adică o influenţă în jos asupra creşterii preţurilor şi un impact mai degrabă negativ asupra creşterii economice. Impactul negativ asupra creșterii economice depinde de calitatea factorilor care contribuie la creșterea economică. Anul trecut am avut o creștere masivă a consumului și nu s-a dus în creștere economică, s-a dus în importuri. Anul acesta, chiar dacă consumul stagnează sau crește foarte puțin, o creștere a absorbției banilor europeni și a investițiilor pe bază de fonduri europene poate să ducă la creștere economică”, a subliniat guvernatorul BNR.
Și pentru că a vorbit de fonduri din partea Uniunii Europene, el a apreciat că ”ar fi foarte rău” ca România să rateze implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
”Ar fi rău și foarte rău, bineînțeles. Cum să ratăm? Să ai bani gratis și noi să ratăm. Trebuie eforturi și mobilizare, mobilizare politică în primul rând, că nu depinde de altceva”, a fost apelul lansat de Mugur Isărescu, într-un răspuns ce a venit tot în urma unei întrebări.
Donald Trump a amenințat joi că își va intensifica ofensiva economică împotriva unora dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Statelor Unite, promițând să impună în câteva săptămâni noi tarife vamale țărilor care vizează produse fabricate în SUA, după ce acesta a decis deja să impună o taxă de import de 25% pentru aluminiul și oțelul care ajunge în Statele Unite, decizie care afectează și Uniunea Europeană.
UE a avertizat că va ”reacționa ferm și imediat împotriva obstacolelor nejustificate din calea comerțului liber și echitabil, inclusiv atunci când tarifele sunt utilizate pentru a contesta politicile legale și nediscriminatorii”.
Comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maros Sefcovic, responsabil pentru relații interinstituționale și transparență, se va deplasa în această săptămână la Washington pentru reuniuni la nivel înalt, au confirmat pentru Politico Europe oficiali europeni.
Sefcovic urmează să aibă întâlniri cu membri de rang înalt ai administrației lui Donald Trump, inclusiv secretarul pentru comerț Howard Lutnick, reprezentantul comercial al SUA Jamieson Greer – care nu au fost încă confirmați – precum și Kevin Hassett, principalul consilier economic al lui Trump.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat ulterior deplasarea lui Sefcovic.
EUROBAROMETRU
Eurobarometru: Tinerii din România sunt cei mai încrezători din Uniunea Europeană că nu au fost expuși niciodată la dezinformare și știri false
Published
15 hours agoon
February 17, 2025By
Andreea Radu
Rețelele sociale reprezintă principala sursă de informare pentru cetățenii europeni cu vârste între 16 și 30 de ani, conform unui nou sondaj realizat de Parlamentul European, iar majoritatea dintre aceștia sunt conștienți de riscurile dezinformării online.
Creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o preocupare pentru 40% dintre tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care au participat la ultimul sondaj Eurobarometru pentru tineret, publicat luni. Un sfert dintre respondenți consideră că UE ar trebui să își concentreze atenția asupra mediului și schimbărilor climatice în următorii cinci ani, în timp ce 31% consideră că situația economică și crearea de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate.
Aproape trei din zece (29%) doresc ca UE să prioritizeze protecția socială, bunăstarea și accesul la îngrijire medicală. Mai mult de una din cinci persoane (27%) au subliniat educația și formarea profesională, locuințele (23%) și apărarea și securitatea UE (21%) ca fiind priorități importante pentru Uniune.
În 12 state membre, creșterea prețurilor și costul vieții sunt considerate priorități principale pentru UE în următorii cinci ani. Proporția tinerilor care aleg acest subiect ca prioritate variază între 23% în România și 52% în Olanda. În 11 state membre, mai mult de 40% dintre respondenți consideră acest subiect prioritar, inclusiv în Polonia (46%), Slovacia și Franța (ambele 47%).
În România, 41% dintre respondenți consideră că atât creșterea prețurilor și costul vieții, cât și situația economică și crearea de locuri de muncă sunt priorități pentru UE în următorii cinci ani.
În ceea ce privește subiectul apărării și securității UE, Cehia (36%), Polonia (33%) și Estonia (32%) au cele mai mari ponderi, în timp ce Ungaria (13%) și Spania (14%) înregistrează cele mai mici valori. În ceea ce privește migrarea și azilul, 27% dintre respondenții din Suedia și Olanda consideră că UE ar trebui să acorde prioritate acestui subiect în următorii cinci ani, comparativ cu doar 10% în România și 11% în Ungaria.
Rețelele sociale depășesc televiziunea ca sursă principală de informare
Rețelele sociale sunt principala sursă de informare despre probleme politice și sociale pentru 42% dintre respondenții cu vârste între 16 și 30 de ani, în timp ce televiziunea este a doua sursă cea mai populară (39%). Preferința pentru TV este deosebit de evidentă în rândul celor cu vârste între 25 și 30 de ani. Această grupă de vârstă este, de asemenea, mai predispusă să folosească platforme de știri online și radio decât tinerii cu vârste între 16 și 18 ani. Tinerii participanți (16-18 ani) se bazează mai mult pe rețelele sociale (45%) decât cei cu vârste între 25 și 30 de ani (39%), și au mai multă încredere în prieteni, familie sau colegi pentru informații (29% comparativ cu 23%).
Televiziunea rămâne, de asemenea, sursa principală de informare pentru tinerii din Portugalia (53%), Italia (52%), Slovenia (45%) și Franța (43%). Platformele de presă online și/sau platformele de știri și radio sunt surse de informare pentru 26% dintre participanții tineri și 16% dintre cei mai vârstnici. În ediția din 2021 a sondajului, principalele surse de știri erau rețelele sociale și site-urile de știri (ambele fiind menționate de 41% dintre respondenți).
Instagram și TikTok sunt cele mai utilizate rețele sociale pentru știri
Platformele de socializare (precum Instagram, TikTok etc.) reprezintă sursa principală de informații despre problemele politice și sociale în 19 din cele 27 de state membre, fiind menționate cel mai frecvent în alte patru state. Ponderea tinerilor care se bazează pe aceste platforme pentru majoritatea informațiilor politice și sociale variază între 33% în Belgia și România și 49% în Spania și 51% în Danemarca.
Instagram este principala platformă pentru obținerea de știri politice și sociale în rândul tinerilor (47%), urmată de TikTok (39%). X (fostul Twitter) este utilizat doar de 21% dintre tineri.
Tinerii sunt conștienți de expunerea lor la dezinformare
O majoritate semnificativă (76%) a tinerilor consideră că au fost expuși anterior la dezinformare și știri false.
În nouă țări din UE, mai mult de jumătate dintre respondenți declară că au fost expuși la dezinformare „des” sau „foarte des”, cele mai mari procente fiind înregistrate în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%). În schimb, ponderea celor care consideră că nu au fost niciodată expuși la dezinformare și știri false este cea mai mare în România (19%), urmată de Bulgaria (11%).
Așadar, România înregistrează cel mai mare procentaj de respondenți care afirmă că nu au întâlnit nicio dezinformare sau știri false în ultimele șapte zile (19%).
70% dintre participanții la sondaj au fost încrezători că pot recunoaște dezinformarea. Respondenții din Malta și Croația au fost cei mai încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea, în timp ce cei din Austria, Germania și Slovenia au fost cei mai puțin încrezători.
Libertatea de exprimare și gândire este valoarea principală în șapte state membre, iar aceasta este aleasă de majoritatea respondenților din Polonia (56%), Cehia (54%), Olanda (53%) și Portugalia (51%). Cea mai mică pondere a celor care aleg această valoare se regăsește în Cipru (23%), unde valoarea principală este demnitatea umană, inclusiv interzicerea pedepsei cu moartea, torturii sau sclaviei, aleasă de 38% dintre respondenți. În Bulgaria și Danemarca, 36% dintre respondenți aleg această valoare, în timp ce în Ungaria și România, doar puțin peste 21%, iar în Olanda și Portugalia, aproximativ 22%.
În toate statele membre, cel puțin jumătate dintre respondenți sunt în favoarea UE, procentele variind între 50% în Ungaria și 79% în România. În Portugalia, aproape jumătate dintre respondenți (47%) susțin UE și „modul în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest lucru este valabil și pentru cel puțin patru din zece respondenți din Irlanda (45%), România (42%) și Lituania (40%). În Cipru, 61% dintre respondenți sunt în favoarea UE, dar nu și a „modului în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest procent se regăsește și în Finlanda (42%), Malta (42%), Croația (41%) și Bulgaria (40%).
În același timp, proporția celor care sunt destul de sceptici față de UE, dar care ar putea să-și schimbe opinia dacă modul în care aceasta funcționează se schimbă cu adevărat, variază între 15% (în Danemarca și România) și 31% (în Belgia). În toate statele membre, proporția respondenților care se opun ideii de UE în general rămâne sub 10%.
În ceea ce privește inteligența artificială, în Germania, cea mai mare pondere a utilizatorilor (32%) a folosit aplicații bazate pe AI pentru muncă creativă. Proporții similare se regăsesc în Cehia (33%), Letonia (33%) și Croația (34%). În schimb, în România, această pondere scade la 17%.
„Ascultarea tinerilor europeni și a preocupărilor lor este vitală pentru politicieni, pentru factorii de decizie și pentru democrația europeană. Tinerii de astăzi sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, de schimbările climatice, de securitate și de șansele lor de a găsi un loc de muncă bun. Acestea sunt preocupări pe care trebuie să le abordăm în fiecare decizie pe care o luăm și în fiecare lege pe care o adoptăm. Altfel, riscăm să pierdem o generație din cauza deziluziei”, a declarat Roberta Metsola.
Sondajul Eurobarometru pentru tineret a fost realizat de Ipsos între 25 septembrie și 3 octombrie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Un total de 25 863 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani au fost intervievați prin intermediul Interviurilor Web Asistate de Computer (CAWI), utilizând panouri online. Rezultatele au fost ponderate în funcție de proporția acestei grupe de vârstă în cadrul fiecărei țări UE.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!
Trending
- NATO4 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA4 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- EDITORIALE1 week ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României