Connect with us

ROMÂNIA DIGITALĂ

România și Declarația UE de la Tallinn privind e-guvernarea: Ce progrese a realizat țara noastră pentru îndeplinirea obiectivelor Europei digitale

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

România a demarat mai multe inițiative naționale și a implementat proiecte pentru îndeplinirea obiectivelor asumate ca stat membru al Uniunii Europene ca parte a Declarației de la Tallinn din 2017 privind e-guvernarea, au declarat reprezentanții Autorității pentru Digitalizarea României în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit ADR, proiecte precum “Platforma software centralizată pentru identitate digitală” sau “SITUE – Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE” au fost asumate pentru ca România să își îndeplinească angajamentul pentru progresul în domeniul e-guvernării.

Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat, la data de 6 octombrie 2017, Declarația ministerială de la Tallinn privind guvernarea digitală, care reprezintă un angajament politic ferm al țărilor europene pentru accelerarea în continuare a transformării digitale a activităților guvernamentale, bazat pe mai multe principii pentru asigurarea accesibilității sau pe principiul “doar o singură dată” – care prevede faptul că cetățenii și întreprinderile pot furniza o anumită informație doar o singură dată unei administrații publice.

Precizările Autorității, venite la solicitarea CaleaEuropeană.ro, urmează adoptării Declarației de la Berlin privind societatea digitală la 8 decembrie anul trecut. Conform acesteia, toți cetățenii europeni ar trebui să aibă acces în lumea digitală într-un mod cât mai sigur, și să beneficieze de o identificare electronică ușor de utilizat, conformă cu standardele europene (e-ID), care să le permită accesul în siguranță. Printre obiectivele noi asumate se numără promovarea drepturilor fundamentale și a valorilor democratice în sfera digitală, consolidarea participării și incluziunii sociale, încurajarea alfabetizării digitale sau consolidarea suveranității digitale și a interoperabilității europene.

Autoritatea pentru Digitalizarea României: Care sunt măsurile adoptate și inițiativele lansate?

Potrivit monitorizărilor realizate de Autoritatea pentru Digitalizarea României, pot fi evidențiate următoarele inițiative naționale pentru îndeplinirea obiectivelor Europa 2020,  în ceea ce privește subiecte ca e-guvernare, interoperabilitate, identitate digitală unică etc. – domenii care vizează creșterea eficienței și reducerea costurilor în sectorul public.

Angajamentul României pentru progresul din domeniul e-guvernării, așa cum a fost aceasta definită prin Declarația de la Tallinn, e demonstrat prin lansarea mai multor inițiative și implementarea unor proiecte, menționează sursa citată.

Demararea procesului pentru realizarea identității digitale, concretizat prin Platforma software centralizata pentru identitate digitala (PSCID), proiect contractat în 2020 și în curs de implementare. De asemenea, licitația publică a fost demarată;

O altă acțiune concretă prin care ne îndeplinim cele asumate prin declarație vizează creșterea nivelului de interoperabilitate a sistemelor informatice din administrația publică – aspect ce va reduce semnificativ timpul necesar pentru gestionarea unui serviciu public, va asigura trasabilitatea informațiilor și va crește transparența serviciilor publice.

Parte esențială a implementării Regulamentului eIDAS, ADR desfășoară proiectul SITUE – Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE. Obiectivul general al proiectului este realizarea sistemului de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE, care se va baza pe construcția nodului eIDAS pentru România și va realiza interconectarea acestuia cu nodurile eIDAS din celelalte state membre și cu furnizorii de servicii de identitate și servicii electronice din România.

European Digital Innovation Hubs – procedura națională de selecție a centrelor de inovare digitală este finalizată. Aceste centre vor deveni, în urma deciziei Comisiei Europene, membre ale rețelei europene EDIH. Selecția reprezintă un pas esențial în implementarea cu succes a Programului Europa Digitală, primul program de finanțare din Cadrul Financiar Multianual dedicat sectorului digital, care are alocate peste 8 miliarde de euro;

Pentru atingerea obiectivului principal al Declarației de la Tallinn –  furnizarea de cât mai multe servicii digitale, sigure și eficiente, în beneficiul cetățenilor și companiilor, ca parte a proiectului EGOV, a fost finalizată Propunerea de Politică publică în domeniul e-guvernării – documentul este în prezent în consultare publică, desfășurată de partenerul din proiect, Secretariatul General al Guvernului;

În plus, in luna octombrie, ADR a lansat Consiliul Național pentru Transformare Digitală (CNTD) – o agora digitală care va aduce expertiză din mediul privat și mediul academic pentru instituțiile statului, în procesul de elaborare a politicilor publice, a actelor normative și de validare a abordărilor tehnologice la nivel național. CNTD are aproape 300 de oameni, o masă de experți cu rol consultativ organizați în 7 grupuri de lucru. Acești experți vor dezbate și elabora propuneri pentru strategiile naționale privitoare la AI & Big Data, Digital Skills, Interoperabilitate etc.

Realizarea Catalogului de servicii publice electronice – instrument pentru monitorizarea progresului transformării digitale a administraţiei publice şi pentru informarea deciziilor strategice ale Guvernului României în materie de transformare digitală. Până în prezent, a fost întocmită lista preliminară;

În ceea ce privește proiectele noi, în perspectiva programării financiare pentru perioada 2021-2027, liderii europeni propun un nou instrument – Instrumentul pentru Asistență Tehnică (TSI), care reprezintă o continuare a Programului de Sprijin pentru Reforme Structurale. Noul Instrument pentru asistență tehnică (TSI), care face parte din pachetul de măsuri ”Next Generation EU” este strâns corelat cu Mecanismul pentru Reconstrucție și Reziliență pentru perioada 2021-2024 și are prevăzută o sumă totală de peste 864 milioane EURO în perioada 2021-2027 pentru toate statele membre, o alocare cu aproximativ 40% mai mare decât în perioada 2017-2020;

Ulterior analizării TSI gestionat de Comisia Europeană, ADR a identificat oportunități de finanțare pe trei direcții principale: transformare digitală, competențe digitale și inteligență artificială.

In ceea ce privește angajamentul statelor membre de a crea o cultură a reutilizării, inclusiv reutilizarea responsabilă și transparentă a datelor în cadrul administrațiilor noastre, România a realizat acest obiectiv. Potrivit statisticilor, suntem puțin sub media UE în ceea ce privește politica de date deschise și portalul național de date deschise (62% față de 64%).

Portalul de date deschise – data.gov.ro este o inițiativă care oferă peste 1300 de seturi de date actualizate de 92 de instituții din administrația publică centrală. Seturile de date sunt în mare parte actualizate automat și oferă o senzație puternică de transparență în ceea ce privește activitățile din cadrul instituțiilor abonate.

Un alt principiu, cel de a folosi fondurile disponibile pentru a digitaliza toate datele-cheie necesare și a implementa servicii de schimb de date între administrații pentru a aplica o singură dată atât la nivel național, cât și / sau transfrontalier, este pus în aplicare prin proiectul SIIEASC – Sistem computerizat integrat pentru emiterea documentelor de stare civilă.

În privința disponibilității și calității datelor guvernamentale deschise, care sunt de valoare pentru economie și societate), ADR a elaborat draftul legii Open data, aflat în consultare publică.

România s-a angajat de asemenea să ia măsuri pentru a asigura conservarea pe termen lung a resurselor de informații publice într-un mod rentabil, luând-o în considerare la proiectarea soluțiilor TIC ale administrației publice. În aceste sens, a fost creat portalul românesc de date deschise (Portalul de date deschise – data.gov.ro), care oferă seturi de date istorice.

În plus, a fost aprobată noua Lege a arhivelor, care abrogă Legea arhivelor naționale nr. 16/1996 și creează un cadru legislativ adaptat la realitățile instituționale și tehnologice ale momentului, precum și la reglementările și practicile europene în domeniul arhivelor.

Proiectul de lege vizează o mai bună gestionare a domeniului arhivei, conturarea clară a patrimoniului arhivistic protejat de stat, delimitarea responsabilităților între sectorul public și cel privat, consolidarea statutului Arhivelor Naționale ale României ca autoritate unică în domeniu și arhive în general, ca element esențial de identitate și instrument de bună guvernare.

Proiectul „Soluții transeuropene de interconectare – implementarea unui proiect AccessPoint eDelivery” contribuie la îndeplinirea cerințelor stabilite de Regulamentele eIDAS pentru a permite utilizarea acestora în furnizarea de servicii electronice. Proiectul contribuie, de asemenea, la implementarea cerințelor referitoare la livrarea și operarea punctelor de acces alte reglementări europene (facturare electronică, transport, mediu, energie, sănătate, achiziții, justiție electronică).

Scopul proiectului va fi atins prin punerea în aplicare a punctelor de acces și a editorilor de servicii de metadate (servicii) care interconectează platforma de servicii de bază existentă din UE (EU Core Service Platform) pentru a crește schimbul transfrontalier de documente electronice între mediul public și cel privat, precum și între aceste entități și cetățeni sau mediul de afaceri.

Soluția eProcurement în România este Sistemul electronic pentru achiziții publice (ESPP). ESPP aplică legislația națională în domeniul achizițiilor publice, potrivit legii și transpune Directivele europene (Directivele 2014/23, 2014/24, 2014/25 și 2009/81) și Regulamentele europene (2015/1986, 2008/213 și 2016/7). ESPP integrează, de asemenea, Documentul European de Achiziții Unice (ESPD) și platforma e-Certis.

În ceea ce privește abilitățile digitale mai larg în cadrul administrației publice la toate nivelurile, ca o condiție prealabilă necesară pentru orice transformare digitală de succes, Institutul Național de Administrație (INA) și ECDL ROMÂNIA au semnat la sfârșitul anului 2018 un Acord de parteneriat. Acesta vizează stabilirea unei strategii și a unui plan de implementare a certificărilor ECDL în administrația publică din România, pentru desfășurarea unei proceduri de acreditare.

Un alt principiu asumat, cel al asigurării de resurse de finanțare adecvate și în timp util pentru transformarea digitală prioritară în administrația publică, la toate nivelurile este pus în practica prin activitatea Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI). Această structură din cadrul ADR gestionează 229 de proiecte în diferite stadii de implementare/sustenabilitate, cu valoarea totală a finanţării nerambursabile de 735,09 milioane de euro. OIPSI asigură fondurile necesare digitalizării administrației publice românești.

De la preluarea de către ADR a OIPSI, personalul direcţiei de monitorizare din cadrul OIPSI a primit, analizat şi soluţionat/formulat:

  • peste 500 de notificări de modificare a contractelor de finanţare;
  • recomandări la peste 100 de rapoarte de progres;
  • peste 30 de acte adiţionale la contractele de finanţare;
  • a desfăşurat activitatea specifică de închidere a 40 de proiecte.
  • a realizat 24 de vizite pe teren pentru susţinerea închiderii proiectelor.

Această activitate a fost influenţată în mod direct de restricţiile generate de pandemie. De asemenea, au fost realizate 6 verificări la distanţă.

În ceea ce priveşte apelurile lansate, acestea vizează:

  1. Acţiunea 2.2.1 – Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere – apel 3;
  2. Acţiunea 2.2.2 – Digitalizarea IMM-urilor + schemele de ajutor de stat
  3. Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură – SECŢIUNEA E-EDUCAŢIE – apel 2 pentru achiziționarea de tablete;
  4. Acţiunea 2.3.2 – Asigurarea securităţii cibernetice a sistemelor TIC şi a reţelelor informatice- apel 2.

România, în Indexul DESI

Amintim că, începând din 2014, Comisia Europeană monitorizează progresele digitale ale statelor membre în cadrul rapoartelor privind Indexul economiei și societății digitale (DESI).

România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Index-ului economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020. Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani. România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare.

(Autor: Calea Europeană; Editor articol: Robert Lupițu; Documentare articol: Andreea Radu, stagiar)

COMISIA EUROPEANA

Infringement: Comisia Europeană cere România, Franței, Belgiei și Cehiei să respecte pe deplin legislația UE în domeniul digital și al mass-mediei

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a decis vineri să trimită avize motivate pentru a solicita României și Franței să finalizeze transpunerea Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale, iar Belgiei și Cehiei să transpună integral Codul european al comunicațiilor electronice în legislațiile lor naționale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale, care a fost revizuită în 2018, urmărește să asigure o piață unică echitabilă pentru serviciile de radiodifuziune, care să țină pasul cu evoluțiile tehnologice, pentru crearea unui peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil și mai divers, incluzând atât transmisiile de televiziune tradiționale, cât și serviciile video la cerere și platformele de partajare a materialelor video.

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează normele UE în domeniul telecomunicațiilor pentru a le oferi consumatorilor mai multe drepturi și mai multe opțiuni, precum și o mai bună calitate a serviciilor de comunicații electronice, garantând în același timp previzibilitatea în materie de reglementare pentru operatori și încurajând investițiile în rețele mai bune și mai rapide.

Cele două directive vizează crearea unui cadru de reglementare adecvat pentru era digitală și trebuiau să fie transpuse în ultimul trimestru al anului 2020. Avizele motivate trimise astăzi urmează scrisorilor de punere în întârziere trimise de Comisie către 23 de state membre în noiembrie 2020 pentru neadoptarea măsurilor de transpunere a Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale și scrisorilor de punere în întârziere trimise unui număr de 24 de state membre la 4 februarie 2021 pentru netranspunerea Codului european al comunicațiilor electronice.

Întrucât autoritățile lor au notificat legi naționale incomplete, statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a remedia situația și a adopta și notifica măsurile naționale de transpunere a acestor acte legislative ale UE.

În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Tot vineri, Comisia Europeană a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor 5 state membre pentru transpunerea incorectă a anumitor elemente ale normelor UE privind combaterea terorismului. De asemenea, Comisia Europeană a trimis România în fața CJUE pentru nerespectarea hotărârii privind depozitarea deșeurilor și este somată să asigure tratarea adecvată a acestora înainte de depozitare.

Scrisoarea de punere în întârziere reprezintă prima etapă din procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială.

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.

Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.

Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.

Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.

Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

Continue Reading

ROMÂNIA

RO e-Factura este deplin operațional pentru relația între companii și autoritățile publice: Locul facturii pe hârtie rămâne doar în arhive

Published

on

© Ministerul Finanțelor/ Facebook

Ministerul Finanțelor a operaționalizat deplin sistemul RO e-Factura pentru relația între companii și autoritățile publice, urmând ca în scurt timp să fie disponibil și pentru operațiunile comerciale exclusiv online.

Astfel, ”locul facturii pe hârtie rămâne doar în arhive” prin punerea la dispoziție a sistemului de facturare electronică ce permite încărcarea, stocarea și descărcarea facturilor, făcând un pas important pentru transformarea digitală a relației dintre antreprenor și stat, și un salt uriaș pentru transparentizarea achizițiilor publice din România.

Potrivit unui comunicat, RO e-Factura este sistemul care permite 100% monitorizarea, analizarea și compararea costurilor pentru achizițiile publice, în timp real.

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, a susținut încă de la preluarea mandatului că unul dintre cele mai importante obiective este transformarea digitală a relației dintre mediul privat și administrația fiscală. Importanța digitalizării interacțiunii dintre antreprenor și stat nu constă doar în eliminarea drumurilor la ghișeu sau economisirea timpului, ci presupune depășirea proceselor scriptice vechi, a sistemelor disparate și a metodelor de lucru care au ca bază hârtia sau dosarul cu șină.

”Digitalizarea este în egală măsură despre tehnologie, dar și despre oameni. Sperăm că angajații din sistemul public vor face acest salt și vor răspunde rapid cerințelor de astăzi ale cetățenilor. Ne propunem o schimbare de paradigmă, astfel încât să asigurăm o abordare proactivă a relației dintre instituțiile statului și cetățean în domeniul fiscal. Sistemul RO e-Factura pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor este catalizatorul schimbării paradigmei din administrația publică. Transparentizarea cheltuirii banilor publici și digitalizarea interacțiunii mediul privat – stat sunt obiective asumate încă de când am preluat mandatul, iar implementarea sistemului este dovada că le îndeplinim” , a declarat ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu.

Pe pagina web a Ministerului Finanțelor a fost dezvoltată o secțiune specială dedicată RO e-Factura.

Autoritățile publice și contribuabilii au la dispoziție atât cadrul legal, cât și informații tehnice privind utilizarea sistemului. Platforma de informare cuprinde documentație separată atât privind sistemul național privind factura electronică Ro e-Factura pentru instituții publice, cât și prezentarea serviciilor web pentru sistemul național de plăți privind factura electronică disponibilă pentru toate persoanele juridice. Secțiunea cuprinde și un tuturial video cu toți pași care trebuie urmați.

După o perioadă de acomodare cu lucru în platforma Ro e-Factura, aceasta va deveni obligatorie pentru toate achizițiile publice realizate în România. De asemenea, Ro e-Facturare va deveni instrumentul exclusiv pentru facturare începând, cel mai probabil, din 2023.

RO e-Factura are nenumărate beneficii atât pentru administrația publică, cât și pentru mediul privat:

  • Oferă o imagine de ansamblu, în timp real, asupra execuției bugetare și în următoarea etapă, a tranzacțiilor în relația B2B;
  • Contribuie semnificativ la reducerea fraudei TVA la nivel național, cât și în cadrul Uniunii Europene. Va reduce pierderile asociate cu evaziunea fiscală;
  • Va fi un sistem interconectat cu celelalte sisteme deținute de statele membre ale U.E.;
  • Va asigura posibilitatea participării în procesul de achiziții publice a oricărei entități din oricare stat membru al Uniunii Europene;
  • Sistemul va oferi date în timp real, lucru care va conduce la eficientizarea procesului de colectare și, implicit, asigurarea necesității de investiții ale statului român;
  • Eficiență, predictibilitate și transparență în cheltuirea banilor de către instituțiile publice;
  • Va contribui la dezvoltarea mecanismului de verificare documentară (desk – audit – control ANAF – Antifraudă de la distanță) pentru acțiunile de conformare și prevenire;
  • Datele colectate prin acest sistem vor fi suport pentru analize predictive mai detaliate ale evoluției economice, identificarea asimetriilor din economie și implementarea unor politici fiscale pertinente care să asigure un cadru natural de dezvoltare al mediului de afaceri;
  • Elimină vulnerabilitățile vechiului sistem de facturare pe suport hârtie.

Continue Reading

ROMÂNIA

ADR a finalizat prima versiune a Catalogului Național al Serviciilor Publice. Statul român oferă cetățenilor și companiilor peste 2300 de servicii publice

Published

on

©Digital EU/ Twitter

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a publicat prima versiune a Catalogului Naţional al Serviciilor Publice, iar pentru realizarea acestuia au fost inventariate 2.333 de servicii publice oferite cetăţenilor şi companiilor de 255 de instituții din administrația centrală.

”Am reușit să colectăm și să prezentăm, într-un singur loc, serviciile publice oferite de administrația centrală din România. Acest livrabil va fundamenta următoarele proiecte de transformare digitală. Totodată, Catalogul este și o dovadă a faptului că eforturile noastre de digitalizare au fost corect întemeiate – patru din cele mai accesate servicii publice digitalizate din România au fost adăugate în platforma Ghișeul.ro în ultimul an”, a transmis președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Octavian Oprea într-un comunicat.

Acesta a anunțat că în următoarele două săptămâni ”echipa ADR va lucra la realizarea unei platforme online dedicate acestui Catalog Național. Platforma va permite cetățenilor și companiilor să identifice precis fiecare dintre serviciile publice oferite de statul român, instituția care îl prestează, precum și accesarea directă a serviciilor publice deja digitalizate”.

Analiza arată:

  • care sunt cele mai accesate servicii publice;
  • care servicii publice sunt digitalizate;
  • câte servicii publice presupun o taxă sau sunt gratuite;
  • câte servicii publice pot fi achitate online.

Această primă versiune a Catalogului Național al Serviciilor Publice afișează numărul serviciilor completate de ministerele și instituțiile lor subordonate din administrația centrală – atât numărul total, cât și numărul de servicii publice completate de fiecare instituție în parte. Odată cu rafinarea și actualizarea datelor introduse, Catalogul Serviciilor Publice va beneficia de versiuni ulterioare.

Datele necesare au fost colectate de la instituțiile și autoritățile publice centrale responsabile (inclusiv instituțiile subordonate/coordonate/sub autoritate), printr-un proces direct de completare într-o platformă informatică, prin urmare, responsabilitatea acurateței și a corectitudinii acestor date este în sarcina instituțiilor raportoare.

Încadrarea în categoria servicii digitalizate/parțial digitalizate sau nedigitalizate relevă accepțiunea fiecărei instituții în parte asupra acestui concept. Ca notă generală, distincția a fost stabilită în funcție de gradul de sofisticare al serviciului public, fiind identificate ca digitalizate/ parțial digitalizate acele servicii care au cel puțin gradul 1 de sofisticare.

Catalogul inventariază serviciile oferite cetățenilor și companiilor, fiind un instrument esențial pentru măsurile şi acţiunile guvernamentale în ceea ce privește transformarea digitală și debirocratizarea administrației. Mai mult, iniţiativa reprezintă o prioritate a Comitetului de E-guvernare şi Reducerea Birocraţiei.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE3 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.5 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA6 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA7 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO8 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA9 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi10 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.11 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.12 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA13 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending