Connect with us

ROMÂNIA DIGITALĂ

România și Declarația UE de la Tallinn privind e-guvernarea: Ce progrese a realizat țara noastră pentru îndeplinirea obiectivelor Europei digitale

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

România a demarat mai multe inițiative naționale și a implementat proiecte pentru îndeplinirea obiectivelor asumate ca stat membru al Uniunii Europene ca parte a Declarației de la Tallinn din 2017 privind e-guvernarea, au declarat reprezentanții Autorității pentru Digitalizarea României în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit ADR, proiecte precum “Platforma software centralizată pentru identitate digitală” sau “SITUE – Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE” au fost asumate pentru ca România să își îndeplinească angajamentul pentru progresul în domeniul e-guvernării.

Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat, la data de 6 octombrie 2017, Declarația ministerială de la Tallinn privind guvernarea digitală, care reprezintă un angajament politic ferm al țărilor europene pentru accelerarea în continuare a transformării digitale a activităților guvernamentale, bazat pe mai multe principii pentru asigurarea accesibilității sau pe principiul “doar o singură dată” – care prevede faptul că cetățenii și întreprinderile pot furniza o anumită informație doar o singură dată unei administrații publice.

Precizările Autorității, venite la solicitarea CaleaEuropeană.ro, urmează adoptării Declarației de la Berlin privind societatea digitală la 8 decembrie anul trecut. Conform acesteia, toți cetățenii europeni ar trebui să aibă acces în lumea digitală într-un mod cât mai sigur, și să beneficieze de o identificare electronică ușor de utilizat, conformă cu standardele europene (e-ID), care să le permită accesul în siguranță. Printre obiectivele noi asumate se numără promovarea drepturilor fundamentale și a valorilor democratice în sfera digitală, consolidarea participării și incluziunii sociale, încurajarea alfabetizării digitale sau consolidarea suveranității digitale și a interoperabilității europene.

Autoritatea pentru Digitalizarea României: Care sunt măsurile adoptate și inițiativele lansate?

Potrivit monitorizărilor realizate de Autoritatea pentru Digitalizarea României, pot fi evidențiate următoarele inițiative naționale pentru îndeplinirea obiectivelor Europa 2020,  în ceea ce privește subiecte ca e-guvernare, interoperabilitate, identitate digitală unică etc. – domenii care vizează creșterea eficienței și reducerea costurilor în sectorul public.

Angajamentul României pentru progresul din domeniul e-guvernării, așa cum a fost aceasta definită prin Declarația de la Tallinn, e demonstrat prin lansarea mai multor inițiative și implementarea unor proiecte, menționează sursa citată.

Demararea procesului pentru realizarea identității digitale, concretizat prin Platforma software centralizata pentru identitate digitala (PSCID), proiect contractat în 2020 și în curs de implementare. De asemenea, licitația publică a fost demarată;

O altă acțiune concretă prin care ne îndeplinim cele asumate prin declarație vizează creșterea nivelului de interoperabilitate a sistemelor informatice din administrația publică – aspect ce va reduce semnificativ timpul necesar pentru gestionarea unui serviciu public, va asigura trasabilitatea informațiilor și va crește transparența serviciilor publice.

Parte esențială a implementării Regulamentului eIDAS, ADR desfășoară proiectul SITUE – Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE. Obiectivul general al proiectului este realizarea sistemului de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE, care se va baza pe construcția nodului eIDAS pentru România și va realiza interconectarea acestuia cu nodurile eIDAS din celelalte state membre și cu furnizorii de servicii de identitate și servicii electronice din România.

European Digital Innovation Hubs – procedura națională de selecție a centrelor de inovare digitală este finalizată. Aceste centre vor deveni, în urma deciziei Comisiei Europene, membre ale rețelei europene EDIH. Selecția reprezintă un pas esențial în implementarea cu succes a Programului Europa Digitală, primul program de finanțare din Cadrul Financiar Multianual dedicat sectorului digital, care are alocate peste 8 miliarde de euro;

Pentru atingerea obiectivului principal al Declarației de la Tallinn –  furnizarea de cât mai multe servicii digitale, sigure și eficiente, în beneficiul cetățenilor și companiilor, ca parte a proiectului EGOV, a fost finalizată Propunerea de Politică publică în domeniul e-guvernării – documentul este în prezent în consultare publică, desfășurată de partenerul din proiect, Secretariatul General al Guvernului;

În plus, in luna octombrie, ADR a lansat Consiliul Național pentru Transformare Digitală (CNTD) – o agora digitală care va aduce expertiză din mediul privat și mediul academic pentru instituțiile statului, în procesul de elaborare a politicilor publice, a actelor normative și de validare a abordărilor tehnologice la nivel național. CNTD are aproape 300 de oameni, o masă de experți cu rol consultativ organizați în 7 grupuri de lucru. Acești experți vor dezbate și elabora propuneri pentru strategiile naționale privitoare la AI & Big Data, Digital Skills, Interoperabilitate etc.

Realizarea Catalogului de servicii publice electronice – instrument pentru monitorizarea progresului transformării digitale a administraţiei publice şi pentru informarea deciziilor strategice ale Guvernului României în materie de transformare digitală. Până în prezent, a fost întocmită lista preliminară;

În ceea ce privește proiectele noi, în perspectiva programării financiare pentru perioada 2021-2027, liderii europeni propun un nou instrument – Instrumentul pentru Asistență Tehnică (TSI), care reprezintă o continuare a Programului de Sprijin pentru Reforme Structurale. Noul Instrument pentru asistență tehnică (TSI), care face parte din pachetul de măsuri ”Next Generation EU” este strâns corelat cu Mecanismul pentru Reconstrucție și Reziliență pentru perioada 2021-2024 și are prevăzută o sumă totală de peste 864 milioane EURO în perioada 2021-2027 pentru toate statele membre, o alocare cu aproximativ 40% mai mare decât în perioada 2017-2020;

Ulterior analizării TSI gestionat de Comisia Europeană, ADR a identificat oportunități de finanțare pe trei direcții principale: transformare digitală, competențe digitale și inteligență artificială.

In ceea ce privește angajamentul statelor membre de a crea o cultură a reutilizării, inclusiv reutilizarea responsabilă și transparentă a datelor în cadrul administrațiilor noastre, România a realizat acest obiectiv. Potrivit statisticilor, suntem puțin sub media UE în ceea ce privește politica de date deschise și portalul național de date deschise (62% față de 64%).

Portalul de date deschise – data.gov.ro este o inițiativă care oferă peste 1300 de seturi de date actualizate de 92 de instituții din administrația publică centrală. Seturile de date sunt în mare parte actualizate automat și oferă o senzație puternică de transparență în ceea ce privește activitățile din cadrul instituțiilor abonate.

Un alt principiu, cel de a folosi fondurile disponibile pentru a digitaliza toate datele-cheie necesare și a implementa servicii de schimb de date între administrații pentru a aplica o singură dată atât la nivel național, cât și / sau transfrontalier, este pus în aplicare prin proiectul SIIEASC – Sistem computerizat integrat pentru emiterea documentelor de stare civilă.

În privința disponibilității și calității datelor guvernamentale deschise, care sunt de valoare pentru economie și societate), ADR a elaborat draftul legii Open data, aflat în consultare publică.

România s-a angajat de asemenea să ia măsuri pentru a asigura conservarea pe termen lung a resurselor de informații publice într-un mod rentabil, luând-o în considerare la proiectarea soluțiilor TIC ale administrației publice. În aceste sens, a fost creat portalul românesc de date deschise (Portalul de date deschise – data.gov.ro), care oferă seturi de date istorice.

În plus, a fost aprobată noua Lege a arhivelor, care abrogă Legea arhivelor naționale nr. 16/1996 și creează un cadru legislativ adaptat la realitățile instituționale și tehnologice ale momentului, precum și la reglementările și practicile europene în domeniul arhivelor.

Proiectul de lege vizează o mai bună gestionare a domeniului arhivei, conturarea clară a patrimoniului arhivistic protejat de stat, delimitarea responsabilităților între sectorul public și cel privat, consolidarea statutului Arhivelor Naționale ale României ca autoritate unică în domeniu și arhive în general, ca element esențial de identitate și instrument de bună guvernare.

Proiectul „Soluții transeuropene de interconectare – implementarea unui proiect AccessPoint eDelivery” contribuie la îndeplinirea cerințelor stabilite de Regulamentele eIDAS pentru a permite utilizarea acestora în furnizarea de servicii electronice. Proiectul contribuie, de asemenea, la implementarea cerințelor referitoare la livrarea și operarea punctelor de acces alte reglementări europene (facturare electronică, transport, mediu, energie, sănătate, achiziții, justiție electronică).

Scopul proiectului va fi atins prin punerea în aplicare a punctelor de acces și a editorilor de servicii de metadate (servicii) care interconectează platforma de servicii de bază existentă din UE (EU Core Service Platform) pentru a crește schimbul transfrontalier de documente electronice între mediul public și cel privat, precum și între aceste entități și cetățeni sau mediul de afaceri.

Soluția eProcurement în România este Sistemul electronic pentru achiziții publice (ESPP). ESPP aplică legislația națională în domeniul achizițiilor publice, potrivit legii și transpune Directivele europene (Directivele 2014/23, 2014/24, 2014/25 și 2009/81) și Regulamentele europene (2015/1986, 2008/213 și 2016/7). ESPP integrează, de asemenea, Documentul European de Achiziții Unice (ESPD) și platforma e-Certis.

În ceea ce privește abilitățile digitale mai larg în cadrul administrației publice la toate nivelurile, ca o condiție prealabilă necesară pentru orice transformare digitală de succes, Institutul Național de Administrație (INA) și ECDL ROMÂNIA au semnat la sfârșitul anului 2018 un Acord de parteneriat. Acesta vizează stabilirea unei strategii și a unui plan de implementare a certificărilor ECDL în administrația publică din România, pentru desfășurarea unei proceduri de acreditare.

Un alt principiu asumat, cel al asigurării de resurse de finanțare adecvate și în timp util pentru transformarea digitală prioritară în administrația publică, la toate nivelurile este pus în practica prin activitatea Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI). Această structură din cadrul ADR gestionează 229 de proiecte în diferite stadii de implementare/sustenabilitate, cu valoarea totală a finanţării nerambursabile de 735,09 milioane de euro. OIPSI asigură fondurile necesare digitalizării administrației publice românești.

De la preluarea de către ADR a OIPSI, personalul direcţiei de monitorizare din cadrul OIPSI a primit, analizat şi soluţionat/formulat:

  • peste 500 de notificări de modificare a contractelor de finanţare;
  • recomandări la peste 100 de rapoarte de progres;
  • peste 30 de acte adiţionale la contractele de finanţare;
  • a desfăşurat activitatea specifică de închidere a 40 de proiecte.
  • a realizat 24 de vizite pe teren pentru susţinerea închiderii proiectelor.

Această activitate a fost influenţată în mod direct de restricţiile generate de pandemie. De asemenea, au fost realizate 6 verificări la distanţă.

În ceea ce priveşte apelurile lansate, acestea vizează:

  1. Acţiunea 2.2.1 – Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere – apel 3;
  2. Acţiunea 2.2.2 – Digitalizarea IMM-urilor + schemele de ajutor de stat
  3. Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură – SECŢIUNEA E-EDUCAŢIE – apel 2 pentru achiziționarea de tablete;
  4. Acţiunea 2.3.2 – Asigurarea securităţii cibernetice a sistemelor TIC şi a reţelelor informatice- apel 2.

România, în Indexul DESI

Amintim că, începând din 2014, Comisia Europeană monitorizează progresele digitale ale statelor membre în cadrul rapoartelor privind Indexul economiei și societății digitale (DESI).

România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Index-ului economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020. Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani. România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare.

(Autor: Calea Europeană; Editor articol: Robert Lupițu; Documentare articol: Andreea Radu, stagiar)

ROMÂNIA DIGITALĂ

Autoritatea pentru Digitalizarea României: Adoptarea de către Guvern a politicii publice în domeniul e-guvernării, cel mai important livrabil al digitalizării administrației

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

Finalizarea documentului ”Barierele digitalizării mediului public şi privat din România”, care va fundamenta şi prioritiza proiectele derulate prin fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2021 – 2027, reprezintă una dintre ţintele atinse de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) pe parcursul trimestrului II din acest an, reiese din Raportul Digitalizării, publicat miercuri de instituţie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Raportul Digitalizării Q2 2021 marchează cel mai important livrabil al digitalizării administraţiei pentru următorii 10 ani: adoptarea de către Guvernul României a Politicii Publice în domeniul e-guvernării. Acest document reprezintă foaia de parcurs a întregului proces de transformare digitală în sectorul public, în următorul deceniu”, a declarat Octavian Oprea, preşedintele ADR.

Conform documentului, în intervalul aprilie – iunie 2021, ADR a deschis Sistemul Naţional Electronic de Plăţi – Ghişeul.ro pentru interconectarea cu platforme private de plăţi şi servicii, cu respectarea tuturor condiţiilor de securitate necesare.

De asemenea, a finalizat documentul “Barierele digitalizării mediului public şi privat din România”, care va fundamenta şi prioritiza proiectele derulate prin fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2021 – 2027, şi a prezentat Comitetului pentru E-guvernare şi Debirocratizare stadiul procesului de realizare a Catalogului Naţional al Serviciilor Publice, prin care se inventariază toate serviciile publice furnizate de statul român.

Raportul evidenţiază, totodată, că ADR dezvoltă şi va lansa primul sistem de interoperabilitate al instituţiilor administraţiei publice din România.

În plus, implementează proiectul Sistem Informatic pentru Evidenţa Clinică a Secţiilor ATI, al cărui beneficiar este Ministerul Sănătăţii, prin care va fi realizat un Centru operativ ce va distribui urgenţele medico-chirurgicale şi va monitoriza direcţionarea corectă a pacienţilor în cele mai importante 18 spitale de adulţi şi copii din România.

Autoritatea a organizat, de asemenea, conferinţa oficială de lansare a proiectului PSCID – Platforma Software Centralizată de Identificare Digitală, “poarta” de acces şi primul punct de securizare a serviciilor electronice de e-guvernare.

Nu în ultimul rând, ADR realizează schimburi de experienţă cu state europene care beneficiază de expertiză în transformarea digitală a instituţiilor publice, în acest caz fiind amintită întâlnirea şefului instituţiei din România, Octavian Oprea, cu ambasadorul Regatului Danemarcei, statul european cel mai performant în pilonul “Servicii publice digitale” în clasamentul DESI. 

Continue Reading

ROMÂNIA

ADR și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca lansează procesul de consultare publică privind utilizarea inteligenței artificiale în România

Published

on

© ADR

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), alături de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), partenerul în proiect, a demarat miercuri, 14 iulie, prima etapă a procesului de consultare publică în proiectul „Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea de tehnologii inovative în administrația publică 2021-2027 – soluții pentru eficientizarea activității”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, consultarea publică privind dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale (AI) în România este o etapă esențială în configurarea primului cadru național pentru utilizarea noilor tehnologii.

”Inteligența Artificială are capacitatea de a revoluționa activitatea administrației publice. Datorită AI, vom putea beneficia de servicii publice mai bune, de sisteme de transport mai sigure, de produse și servicii personalizate, mai ieftine și mai durabile. De asemenea, AI va duce la apariția unor noi profesii, pe măsură ce industriile bazate pe aceste tehnologii se dezvoltă. Obiectivul nostru concret este asigurarea unor servicii digitale de calitate pentru cetățeni și companii. Avem nevoie de o cooperare solidă cu toți stakeholderii, pentru că transformarea digitală a sectorului public se realizează cu aceleași tehnologii din mediul de business. Strategia națională în AI trebuie să fie asumată de toți actorii relevanți din domeniu și să reflecte pe deplin perspectivele și nevoile de dezvoltare, sens în care lansăm astăzi prima etapă a consultării publice. ADR va rămâne un partener activ, deschis discuțiilor, pentru armonizarea punctelor de vedere ale organizațiilor și coagularea inițiativelor în domeniul AI”, a precizat Octavian Oprea, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

ADR și UTCN invită toate parțile interesate să contribuie cu experiențe relevante și informații actualizate despre utilizarea AI în România – atât în mediul academic, cât și în mediul de afaceri și cel asociativ.

Chestionarul de consultare privind dezvoltarea și implementarea AI în România este disponibil în perioada 14 iulie – 14 septembrie și poate fi completat aici: https://bit.ly/ADRConsultarePublicaAI .

Inteligența artificială este considerată o tehnologie determinantă a viitorului, însă impactul său asupra vieții fiecăruia dintre noi este deja vizibil.

Creșterea puterii de calcul, generarea și procesarea unor cantități enorme de date, precum și dezvoltarea unor noi algoritmi continuă să producă progrese majore în domeniul AI, făcând din această tehnologie un element central al transformării digitale a societății și, în același timp, o prioritate pentru politicile guvernamentale.

Derulat în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi finanţat din fonduri UE, proiectul va definitiva cadrul strategic național şi instrumentele de finanţare pentru participarea României la reţele şi ecosisteme europene de management al datelor ştiinţifice – open science, pentru adopţia tehnologiilor de tip blockchain în domenii cheie de intervenţie guvernamentală, precum identitatea persoanelor şi gestiunea documentelor din domeniul educaţiei, dar şi pentru definitivarea cadrului naţional în domeniul inteligenţei artificiale, tehnologie care – prin aplicaţiile sale complexe – prezintă un impact major asupra îmbunatăţirii calităţii vieţii cetăţenilor şi dezvoltării afacerilor.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Digitalizării semnalează că ”trăim zile în care datele se generează din surse nu neapărat bazate pe strategii”: Sunt cinci arii pe care fiecare dintre noi ar trebui să le reanalizeze

Published

on

© Ciprian Teleman/ Facebook

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ciprian Teleman, a semnalat în cadrul unei dezbateri că datele se generează în prezent în volume fără precedent și din surse care nu sunt făcute neapărat pe baza unei strategii, astfel că, pentru a ne raporta la lumea tehnologizată, sunt cinci arii pe care fiecare dintre noi ar trebui să ne reanalizeze.

”Trăim zile în care datele se generează în volume fără precedent şi din surse nu neapărat care sunt făcute în baza unei strategii. Datele vin peste noi şi atunci cum ne aşteptăm noi să beneficiem de ele? Şi pentru că ministerul se numeşte şi al digitalizării, aş vrea să menţionez de la început că misiunea noastră nu e în primul rând de a digitaliza, ci mai degrabă de a asista societatea românească şi administraţia în ceea ce înseamnă transformarea digitală, care înseamnă mai degrabă un nou mod de a ne raporta la lumea tehnologizată. Când spun asta mă gândesc la cinci arii pe care fiecare dintre noi ar trebui să le reviziteze”, a afirmat Teleman în cadrul conferinței ”Time for Action: The road to economic development and cooperation. The crucial role of the official statistics”, organizată de Institutul Naţional de Statistică, potrivit Agerpres.

Ministrul a precizat că este nevoie de o ”revitalizare” a modului în care sunt percepuți clienții, care acum sunt interconectați, au cont pe Instagram, au cont de Facebook, sunt în grupuri diferite, deci se poate vorbi de o rețea.

Cel de-al doilea aspect asupra căruia ar trebui să ne concentrăm atenția, a mai precizat Teleman, este competiția privind generarea de date, domeniu unde companiile private sunt mai avansate comparativ cu statul.

O a treia arie menționată de ministrul Digitalizării se referă la felul în care folosim datele, în condiţiile în care se generează în cantităţi fără precedent şi volumul acesta va creşte în următorii ani, şi, de aceea este important cum le privim şi ce facem cu ele.

Referitor la a patra arie care ar trebui revizuită, Teleman a subliniat că aceasta este inovarea, domeniu în care statul nu se poate lăuda că este un campion, în condiţiile în care sunt aplicaţii făcute acum 10 -15 ani şi care au rămas aproape la fel.

În opinia acestuia, al cincilea lucru pe care trebuie să-l ”revizităm” este valoarea, modul în care clienţii percep valoarea serviciilor sau produselor ce le sunt oferite, a rapoartelor oferite către autorităţile publice.

Citiți și:
Ministrul Digitalizării Ciprian Teleman: Componenta de digitalizare din PNRR este alcătuită pe patru mari piloni. Suntem în faţa unui şantier care abia începe

România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și ReziliențăGuvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro și 2 miliarde pentru digitalizare.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu9 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH10 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.10 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA12 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda12 hours ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA13 hours ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

ROMÂNIA12 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending