Connect with us

ROMÂNIA DIGITALĂ

România și Declarația UE de la Tallinn privind e-guvernarea: Ce progrese a realizat țara noastră pentru îndeplinirea obiectivelor Europei digitale

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

România a demarat mai multe inițiative naționale și a implementat proiecte pentru îndeplinirea obiectivelor asumate ca stat membru al Uniunii Europene ca parte a Declarației de la Tallinn din 2017 privind e-guvernarea, au declarat reprezentanții Autorității pentru Digitalizarea României în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit ADR, proiecte precum “Platforma software centralizată pentru identitate digitală” sau “SITUE – Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE” au fost asumate pentru ca România să își îndeplinească angajamentul pentru progresul în domeniul e-guvernării.

Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat, la data de 6 octombrie 2017, Declarația ministerială de la Tallinn privind guvernarea digitală, care reprezintă un angajament politic ferm al țărilor europene pentru accelerarea în continuare a transformării digitale a activităților guvernamentale, bazat pe mai multe principii pentru asigurarea accesibilității sau pe principiul “doar o singură dată” – care prevede faptul că cetățenii și întreprinderile pot furniza o anumită informație doar o singură dată unei administrații publice.

Precizările Autorității, venite la solicitarea CaleaEuropeană.ro, urmează adoptării Declarației de la Berlin privind societatea digitală la 8 decembrie anul trecut. Conform acesteia, toți cetățenii europeni ar trebui să aibă acces în lumea digitală într-un mod cât mai sigur, și să beneficieze de o identificare electronică ușor de utilizat, conformă cu standardele europene (e-ID), care să le permită accesul în siguranță. Printre obiectivele noi asumate se numără promovarea drepturilor fundamentale și a valorilor democratice în sfera digitală, consolidarea participării și incluziunii sociale, încurajarea alfabetizării digitale sau consolidarea suveranității digitale și a interoperabilității europene.

Autoritatea pentru Digitalizarea României: Care sunt măsurile adoptate și inițiativele lansate?

Potrivit monitorizărilor realizate de Autoritatea pentru Digitalizarea României, pot fi evidențiate următoarele inițiative naționale pentru îndeplinirea obiectivelor Europa 2020,  în ceea ce privește subiecte ca e-guvernare, interoperabilitate, identitate digitală unică etc. – domenii care vizează creșterea eficienței și reducerea costurilor în sectorul public.

Angajamentul României pentru progresul din domeniul e-guvernării, așa cum a fost aceasta definită prin Declarația de la Tallinn, e demonstrat prin lansarea mai multor inițiative și implementarea unor proiecte, menționează sursa citată.

Demararea procesului pentru realizarea identității digitale, concretizat prin Platforma software centralizata pentru identitate digitala (PSCID), proiect contractat în 2020 și în curs de implementare. De asemenea, licitația publică a fost demarată;

O altă acțiune concretă prin care ne îndeplinim cele asumate prin declarație vizează creșterea nivelului de interoperabilitate a sistemelor informatice din administrația publică – aspect ce va reduce semnificativ timpul necesar pentru gestionarea unui serviciu public, va asigura trasabilitatea informațiilor și va crește transparența serviciilor publice.

Parte esențială a implementării Regulamentului eIDAS, ADR desfășoară proiectul SITUE – Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE. Obiectivul general al proiectului este realizarea sistemului de interoperabilitate tehnologică cu statele membre ale UE, care se va baza pe construcția nodului eIDAS pentru România și va realiza interconectarea acestuia cu nodurile eIDAS din celelalte state membre și cu furnizorii de servicii de identitate și servicii electronice din România.

European Digital Innovation Hubs – procedura națională de selecție a centrelor de inovare digitală este finalizată. Aceste centre vor deveni, în urma deciziei Comisiei Europene, membre ale rețelei europene EDIH. Selecția reprezintă un pas esențial în implementarea cu succes a Programului Europa Digitală, primul program de finanțare din Cadrul Financiar Multianual dedicat sectorului digital, care are alocate peste 8 miliarde de euro;

Pentru atingerea obiectivului principal al Declarației de la Tallinn –  furnizarea de cât mai multe servicii digitale, sigure și eficiente, în beneficiul cetățenilor și companiilor, ca parte a proiectului EGOV, a fost finalizată Propunerea de Politică publică în domeniul e-guvernării – documentul este în prezent în consultare publică, desfășurată de partenerul din proiect, Secretariatul General al Guvernului;

În plus, in luna octombrie, ADR a lansat Consiliul Național pentru Transformare Digitală (CNTD) – o agora digitală care va aduce expertiză din mediul privat și mediul academic pentru instituțiile statului, în procesul de elaborare a politicilor publice, a actelor normative și de validare a abordărilor tehnologice la nivel național. CNTD are aproape 300 de oameni, o masă de experți cu rol consultativ organizați în 7 grupuri de lucru. Acești experți vor dezbate și elabora propuneri pentru strategiile naționale privitoare la AI & Big Data, Digital Skills, Interoperabilitate etc.

Realizarea Catalogului de servicii publice electronice – instrument pentru monitorizarea progresului transformării digitale a administraţiei publice şi pentru informarea deciziilor strategice ale Guvernului României în materie de transformare digitală. Până în prezent, a fost întocmită lista preliminară;

În ceea ce privește proiectele noi, în perspectiva programării financiare pentru perioada 2021-2027, liderii europeni propun un nou instrument – Instrumentul pentru Asistență Tehnică (TSI), care reprezintă o continuare a Programului de Sprijin pentru Reforme Structurale. Noul Instrument pentru asistență tehnică (TSI), care face parte din pachetul de măsuri ”Next Generation EU” este strâns corelat cu Mecanismul pentru Reconstrucție și Reziliență pentru perioada 2021-2024 și are prevăzută o sumă totală de peste 864 milioane EURO în perioada 2021-2027 pentru toate statele membre, o alocare cu aproximativ 40% mai mare decât în perioada 2017-2020;

Ulterior analizării TSI gestionat de Comisia Europeană, ADR a identificat oportunități de finanțare pe trei direcții principale: transformare digitală, competențe digitale și inteligență artificială.

In ceea ce privește angajamentul statelor membre de a crea o cultură a reutilizării, inclusiv reutilizarea responsabilă și transparentă a datelor în cadrul administrațiilor noastre, România a realizat acest obiectiv. Potrivit statisticilor, suntem puțin sub media UE în ceea ce privește politica de date deschise și portalul național de date deschise (62% față de 64%).

Portalul de date deschise – data.gov.ro este o inițiativă care oferă peste 1300 de seturi de date actualizate de 92 de instituții din administrația publică centrală. Seturile de date sunt în mare parte actualizate automat și oferă o senzație puternică de transparență în ceea ce privește activitățile din cadrul instituțiilor abonate.

Un alt principiu, cel de a folosi fondurile disponibile pentru a digitaliza toate datele-cheie necesare și a implementa servicii de schimb de date între administrații pentru a aplica o singură dată atât la nivel național, cât și / sau transfrontalier, este pus în aplicare prin proiectul SIIEASC – Sistem computerizat integrat pentru emiterea documentelor de stare civilă.

În privința disponibilității și calității datelor guvernamentale deschise, care sunt de valoare pentru economie și societate), ADR a elaborat draftul legii Open data, aflat în consultare publică.

România s-a angajat de asemenea să ia măsuri pentru a asigura conservarea pe termen lung a resurselor de informații publice într-un mod rentabil, luând-o în considerare la proiectarea soluțiilor TIC ale administrației publice. În aceste sens, a fost creat portalul românesc de date deschise (Portalul de date deschise – data.gov.ro), care oferă seturi de date istorice.

În plus, a fost aprobată noua Lege a arhivelor, care abrogă Legea arhivelor naționale nr. 16/1996 și creează un cadru legislativ adaptat la realitățile instituționale și tehnologice ale momentului, precum și la reglementările și practicile europene în domeniul arhivelor.

Proiectul de lege vizează o mai bună gestionare a domeniului arhivei, conturarea clară a patrimoniului arhivistic protejat de stat, delimitarea responsabilităților între sectorul public și cel privat, consolidarea statutului Arhivelor Naționale ale României ca autoritate unică în domeniu și arhive în general, ca element esențial de identitate și instrument de bună guvernare.

Proiectul „Soluții transeuropene de interconectare – implementarea unui proiect AccessPoint eDelivery” contribuie la îndeplinirea cerințelor stabilite de Regulamentele eIDAS pentru a permite utilizarea acestora în furnizarea de servicii electronice. Proiectul contribuie, de asemenea, la implementarea cerințelor referitoare la livrarea și operarea punctelor de acces alte reglementări europene (facturare electronică, transport, mediu, energie, sănătate, achiziții, justiție electronică).

Scopul proiectului va fi atins prin punerea în aplicare a punctelor de acces și a editorilor de servicii de metadate (servicii) care interconectează platforma de servicii de bază existentă din UE (EU Core Service Platform) pentru a crește schimbul transfrontalier de documente electronice între mediul public și cel privat, precum și între aceste entități și cetățeni sau mediul de afaceri.

Soluția eProcurement în România este Sistemul electronic pentru achiziții publice (ESPP). ESPP aplică legislația națională în domeniul achizițiilor publice, potrivit legii și transpune Directivele europene (Directivele 2014/23, 2014/24, 2014/25 și 2009/81) și Regulamentele europene (2015/1986, 2008/213 și 2016/7). ESPP integrează, de asemenea, Documentul European de Achiziții Unice (ESPD) și platforma e-Certis.

În ceea ce privește abilitățile digitale mai larg în cadrul administrației publice la toate nivelurile, ca o condiție prealabilă necesară pentru orice transformare digitală de succes, Institutul Național de Administrație (INA) și ECDL ROMÂNIA au semnat la sfârșitul anului 2018 un Acord de parteneriat. Acesta vizează stabilirea unei strategii și a unui plan de implementare a certificărilor ECDL în administrația publică din România, pentru desfășurarea unei proceduri de acreditare.

Un alt principiu asumat, cel al asigurării de resurse de finanțare adecvate și în timp util pentru transformarea digitală prioritară în administrația publică, la toate nivelurile este pus în practica prin activitatea Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI). Această structură din cadrul ADR gestionează 229 de proiecte în diferite stadii de implementare/sustenabilitate, cu valoarea totală a finanţării nerambursabile de 735,09 milioane de euro. OIPSI asigură fondurile necesare digitalizării administrației publice românești.

De la preluarea de către ADR a OIPSI, personalul direcţiei de monitorizare din cadrul OIPSI a primit, analizat şi soluţionat/formulat:

  • peste 500 de notificări de modificare a contractelor de finanţare;
  • recomandări la peste 100 de rapoarte de progres;
  • peste 30 de acte adiţionale la contractele de finanţare;
  • a desfăşurat activitatea specifică de închidere a 40 de proiecte.
  • a realizat 24 de vizite pe teren pentru susţinerea închiderii proiectelor.

Această activitate a fost influenţată în mod direct de restricţiile generate de pandemie. De asemenea, au fost realizate 6 verificări la distanţă.

În ceea ce priveşte apelurile lansate, acestea vizează:

  1. Acţiunea 2.2.1 – Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere – apel 3;
  2. Acţiunea 2.2.2 – Digitalizarea IMM-urilor + schemele de ajutor de stat
  3. Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură – SECŢIUNEA E-EDUCAŢIE – apel 2 pentru achiziționarea de tablete;
  4. Acţiunea 2.3.2 – Asigurarea securităţii cibernetice a sistemelor TIC şi a reţelelor informatice- apel 2.

România, în Indexul DESI

Amintim că, începând din 2014, Comisia Europeană monitorizează progresele digitale ale statelor membre în cadrul rapoartelor privind Indexul economiei și societății digitale (DESI).

România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Index-ului economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020. Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani. România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare.

(Autor: Calea Europeană; Editor articol: Robert Lupițu; Documentare articol: Andreea Radu, stagiar)

ROMÂNIA

Octavian Oprea, președintele interimar ADR: RegInterMed va digitaliza înregistrările în registrele de sănătate. Platforma va fi interoperabilă cu sistemele informatice ale UE

Published

on

© European Commission

Autoritatea pentru Digitalizarea României, în calitate partener, împreună cu Ministerul Sănătății, în calitate de lider de parteneriat și beneficiar, implementează proiectul ”Sistem Informatic pentru registrele de sănătate – RegInterMed”, ce urmărește digitalizarea registrelor de sănătate și interconectarea acestora cu alte platforme IT din domeniul e-sănătate, inclusiv cu sistemele informatice ale Uniunii Europene (UE).

Într-o declarație pentru Agerpres, președintele interimar al ADR, Octavian Oprea, a declarat că ”proiectul RegIntermed va schimba complet această abordare, prin digitalizarea înregistrărilor în registrele de sănătate, prin dezvoltarea sistemelor informatice existente şi prin implementarea interoperabilităţii acestor sisteme. Scopul este constituirea unei baze de date actualizate despre pacienţi, tratamentele aplicate şi evoluţia bolilor. Această bază de date va integra toate cerinţele GDPR şi normele de confidenţialitate. Pe baza datelor, se vor putea genera rapoarte şi statistici anonimizate despre boli şi tratamente la nivelul tuturor segmentelor populaţiei – în funcţie de vârstă, geolocaţie, afecţiune etc.”

”Sistemul informatic al registrelor de sănătate va fi interoperabil cu sistemul DES (n.r. Dosarul Electronic de Sănătate) al CNAS şi cu sistemele informatice ale UE, prin utilizarea standardelor compatibile cu cele utilizate de platformele pentru schimb de date ale proiectelor Cross-border health, dezvoltate la nivelul Uniunii Europene şi în Cadrul European de Interoperabilitate pentru Sănătate”, a precizat Oprea.

Proiectul ”Sistem Informatic pentru registrele de sănătate – RegIntermed” a demarat la 22.12.2020, iar valoarea totală a acestuia este de este de 67.591.875.80 lei cu TVA, din care 57.114.146,19 lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.

Potrivit datelor furnizate de ADR, obiectivele specifice sunt:

1. Realizarea registrelor de sănătate și interconectarea acestora cu alte platforme IT din domeniul e-sănătate;

2. Creșterea utilizării sistemelor de e-sănătate prin realizarea sistemului informatic pentru registrele de sănătate – „RegInterMed”:

3. Actualizarea progresivă de informații, în funcție de nevoile de informații de sănătate identificate – diagnostic, tratament, evoluție, luarea deciziilor în situaţii de urgenţă respectând însă particularitățile și scopul secundar pentru care se colectează aceste date (calculul indicatorilor de incidență, prevalență, morbiditate și mortalitate, cercetare medicală etc.);

4. Dezvoltarea infrastructurii informatice în domeniul e-sănătate, pentru a sprijini utilizarea TIC;

5. Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat în domeniul sănătății prin implementarea soluțiilor sustenabile de e-sănătate;

6. Integrare în platforme de e-sănătate existente la nivel european.

Sistemul informatic urmăreșe implementarea și punerea la dispoziție, prin acces securizat la internet, a unor servicii online care vor permite:

  • Pentru beneficiarii direcți ai serviciilor de sănătate (persoanele înscrise în registre): istoricul evoluției în cazul tratamentelor, si extragerea cu usurință a unor statistici pentru luarea de decizii în beneficiul pacienților; îmbunatațirea participării pacienților și motivării acestora pentru participarea activă în domeniul e-sănătate
  • Pentru medici: consistența informațiilor, centralizate într-o bază unică; păstrarea istoricului pentru fiecare pacient; urmărirea eventualelor interferențe ale diverselor tratamente acordate într-o anumită perioadă de timp, care ajută la luarea unei decizii medicale optime
  • Pentru Ministerul Sănătații: posibilitatea realizării unor statistici, în baza informațiilor deținute într-o bază de date reală și curentă, în vederea elaborării de decizii.

Succesul revoluției digitale într-o Europă a deceniului digital va depinde și de sisteme de sănătate performate care trebuie să pună digitalizarea n serviciul realizării și activării drepturilor noastre fundamentale în materie de sănătate, și nu al diminuării acestora.

Așadar, digitalizarea trebuie să fie un vector al consolidării capacităților individuale și colective și, totodată, o pârghie puternică a exercitării efective a drepturilor și a dezvoltării unor noi forme de organizare și de guvernanță în domeniul sănătății.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

Published

on

© Guvernul României / Facebook

Digitalizarea este un mod natural de a reforma administrația publică și de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni, a transmis prim-ministrul Florin Cîțu în cadrul dezbaterii ”Digitalizarea României, prioritate zero”, organizată de DC News Media Group.

Premierul României a punctat că ”nu putem merge mai departe fără a reforma apartatul de stat și a-l aduce la nivelul de performanță al sectorului privat, pentru a susține dezvoltarea economică”. 

Astfel, Florin Cîțu a anunțat că ”digitalizarea administrației va fi finanțată din fonduri europene, sunt incluse două miliarde de euro în Planul Național de Recuperare și Reziliență, document aflat în lucru, în etapă avansată”.

”Pe lângă platforma ghișeul.ro, unde cetățenii pot plăti online taxe și impozite, digitalizarea ANAF va începe cu proiectul e-facturare. În ceea ce privește interconectarea caselor de marcat electronice fiscale, proiect destinat reducerii evaziunii și încurajării conformării voluntare, avem două soluții pe care le analizăm. Sunt proiecte concrete pe care le urmărim pentru că 2021 este anul reformei și al investițiilor”, a completat șeful Executivului.

La momentul declanșării pandemiei de COVID-19, România se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020 (datele sunt la nivelul anului 2019).

Acest lucru se poate schimba cu ajutorul celor peste 30 de miliarde de euro ce revin României prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, elementul central al Next Generation EU, al cărui cuantum se ridică la 750 de miliarde de euro.

Să nu uităm că țara noastră trebuie să aloce minimum 20% pentru digitalizare și sporirea competențelor digitale din suma amintită mai sus, de care va beneficia în urma înaintării Comisiei Europene a unui Plan Național de Redresare și Reziliență, data scadentă fiind 30 aprilie 2021.

Potrivit unui raport realizat de Deloitte, creşterea gradului de digitalizare a serviciilor şi lanţurilor valorice în Europa în următorii şase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% şi al productivităţii cu 16,7%.

Raportul intitulat ”Digitalizarea: o oportunitate pentru Europa” analizează cei cinci indicatori cheie – conectivitatea, capitalul uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale – măsuraţi de Indicele Economiei şi Societăţii Digitale al Comisiei Europene (DESI) şi demonstrează faptul că inclusiv mici progrese pot avea un impact semnificativ.

Raportul Deloitte este secondat de un document de analiză realizat de Banca Europeană de Investiții, care semnalează că investițiile în digitalizare, esențiale pentru o ”Europă mai ecologică și inteligentă în era COVID”.

Pentru a veni în sprijinul statelor membre în procesul de digitalizare, UE a lansat programul Europa digitală, prin care Bruxelles-ul urmărește să promoveze implementarea pe scară largă a tehnologiilor de ultimă generație, cum ar fi inteligența artificială și cele mai recente instrumente de securitate cibernetică, pentru a accelera transformarea digitală a societăților și economiilor europene.

Programul se va derula pe durata cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, având un buget total substanțial de 7.588 de milioane de euro.

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu Deloitte: Digitalizarea serviciilor ar putea crește PIB-ul României cu 16,48% 

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

Un raport realizat de Deloitte pentru Vodafone arată că o creştere a gradului de digitalizare a serviciilor şi lanţurilor valorice în Europa în următorii şase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% şi al productivităţii cu 16,7%, relatează Agerpres

Raportul “Digitalizarea: o oportunitate pentru Europa” analizează cei cinci indicatori cheie – conectivitatea, capitalul uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale – măsuraţi de Indicele Economiei şi Societăţii Digitale al Comisiei Europene (DESI) şi demonstrează faptul că inclusiv mici progrese pot avea un impact semnificativ.

Potrivit raportului întocmit pe baza datelor colectate din toate cele 27 de ţări ale UE şi din Marea Britanie în perioada 2014-2019, o creştere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alţi factori cheie rămân constanţi, cum ar fi forţa de muncă, investiţiile în economie, capitalul şi consumul guvernamental.

În cazul României, de exemplu, creşterea scorului înregistrat în 2019 cu doar 5 puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% şi al productivităţii pe termen lung de 4,30%. Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârşitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea creşte cu 16,48%.

Raportul menţionează că, dacă fiecare stat membru ar atinge ţinta de 90, “PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârşitul perioadei, ţările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari.”

De asemenea, Curtea de Conturi Europeană evidențiază într-un document de analiză necesitatea unor eforturi mai mari în perioada de programare 2021-2027 atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivelul statelor membre, pentru a le permite tuturor europenilor să dobândească competențe digitale de bază și pentru a realiza obiectivul stabilit de Executivul European de creștere a ponderii adulților care dețin competențe digitale esențiale de la 56% în 2019 la 70% în 2025. 

Citiți și: Curtea de Conturi Europeană: Ponderea forței de muncă din România care deține competențe digitale de bază a crescut de la cca. 28% la 37% între 2015-2019, dar sunt necesare eforturi mai mari pentru atingerea obiectivului european de 70% în 2025

În lumea de astăzi, competențele digitale sunt din ce în ce mai importante. Cu toate acestea, în ultimii ani, în cadrul UE s-au înregistrat progrese reduse în îmbunătățirea competențelor digitale de bază în rândul europenilor adulți. Comisia a emis orientări și a sprijinit statele membre, dar au existat relativ puține proiecte finanțate de UE axate pe competențele digitale de bază ale adulților. Curtea de Conturi Europeană a analizat acțiunile întreprinse de UE pentru a spori competențele digitale în rândul adulților, precum și acțiunile planificate pentru perioada 2021-2027.

Reamintim că 20% din banii europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui folosiți pentru proiecte de digitalizare. Acest prag de 20% reprezinta unul dintre cei 6 piloni care trebuie să stea la baza PNRR. 

PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe șase piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Varianta PNRR din noiembre prevedea acest lucru.

Citiți și: EXCLUSIV Ministerul Fondurilor Europene: Cum plănuiește România să investească 20% din planul de redresare de 30 miliarde de euro în digitalizare

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE1 hour ago

Rareș Bogdan face apel la cetățeni să se informeze: România este printre cele mai relaxate țări ca măsuri anti-COVID-19 și în top 3 ca număr de persoane de vaccinate

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Kamala Harris a pledat pentru consolidarea “alianței transatlantice” într-o intervenție premieră în plenul Parlamentului European de Ziua Internațională a Femeii

NATO15 hours ago

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

ROMÂNIA17 hours ago

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

ROMÂNIA17 hours ago

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

FONDURI EUROPENE17 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene”

SUA17 hours ago

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

MAREA BRITANIE18 hours ago

Uniunea Europeană și Statele Unite încheie negocierile pentru acordul privind cotele agricole post-BREXIT

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE4 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending