Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a efectuat vineri, în cadrul deplasării sale oficiale în Spania, o vizită de lucru la Ministerul Industriei din Spania, unde a discutat împreună cu omologii săi despre dezvoltarea și stimularea producției naționale de medicamente și consumabile medicale, un aspect esențial pentru viitorul sistemelor de sănătate.

Discuțiile au vizat experiența Spaniei în implementarea programului Pro-Farma, care sprijină producția internă de medicamente și dispozitive medicale, oferind beneficii clare: stabilitate pentru sistemul de sănătate, acces mai rapid la tratamente pentru pacienți și o industrie farmaceutică mai puternică.

„Acest tip de abordare arată că politicile publice pot crea capacitate reală, nu doar dependență de importuri. Exact această experiență este valoroasă pentru România”, a declarat Rogobete, potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook.

Ministrul român a anunțat că, împreună cu omologul spaniol Jordi Garcia Brustenga, au convenit să demareze procedurile pentru semnarea unui Memorandum de colaborare între cele două ministere, menit să faciliteze schimbul de expertiză și bune practici și să permită dezvoltarea unui program similar în România.

Citiți și

Alexandru Rogobete a discutat cu omologul spaniol despre strategiile de sănătate, accesul pacienților la servicii și medicamente și importanța coordonării între toate componentele sistemului

Modelul spaniol, discutat de ministrul sănătății cu autoritățile de la Madrid pentru sprijinirea industriei farmaceutice din România și a medicamentelor inovative

„Cred cu tărie că trebuie să ieșim din logica lui ‘nu se poate’ și să gândim strategic dezvoltarea sănătății pe toate palierele: infrastructură, resursă umană, industrie și acces real la tratamente pentru oameni. Încrederea ne face bine, mai ales atunci când este construită prin decizii concrete și parteneriate serioase”, a mai spus Alexandru Rogobete.

Inițiativa vizează consolidarea producției interne de medicamente și întărirea industriei farmaceutice românești, contribuind la securitatea sanitară și la independența sistemului de sănătate național.

Ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi că discuțiile oficiale purtate la Madrid cu autoritățile spaniole din domeniul farmaceutic au vizat soluții concrete pentru consolidarea pieței medicamentelor, cu accent pe producția internă, accesul pacienților la tratamente și susținerea inovării.

Vizita s-a încheiat la Agenția Spaniolă pentru Medicamente și Produse Sanitare, unde delegația română a avut o întâlnire aplicată cu conducerea instituției.

„Întâlnirile de astăzi din Madrid s-au încheiat la Agenția Spaniolă pentru Medicamente și Produse Sanitare, unde am avut o discuție aplicată cu conducerea instituției despre reglementare, lanțuri de aprovizionare și mecanisme care pot asigura stabilitatea pieței farmaceutice”, a transmis ministrul, potrivit unei postări pe Facebook a Ministerului Sănătății.

Potrivit acestuia, temele abordate sunt strâns legate de direcțiile strategice urmărite de România în domeniul sănătății, în special în ceea ce privește reducerea vulnerabilităților din aprovizionarea cu medicamente. Alexandru Rogobete a subliniat că obiectivele autorităților române vizează dezvoltarea capacităților interne și crearea unui cadru mai predictibil pentru pacienți și industrie.

„Pentru România, aceste teme sunt direct legate de direcția pe care o urmărim consecvent: creșterea capacității de producție internă, un acces mai sigur și mai predictibil la medicamente și susținerea inovării, inclusiv prin dezvoltarea unor proiecte dedicate medicamentelor critice”, a afirmat ministrul.

Citiți și Alexandru Rogobete a discutat cu omologul spaniol despre strategiile de sănătate, accesul pacienților la servicii și medicamente și importanța coordonării între toate componentele sistemului

Un punct important al discuțiilor l-a reprezentat identificarea unor mecanisme financiare care să sprijine accesul la medicamente inovatoare, în special pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare. Ministrul sănătății a arătat că modelele existente în alte state europene pot constitui exemple viabile pentru România.

„Am discutat, de asemenea, despre mecanisme financiare de susținere a medicamentelor inovative, în special pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare – exemple deja testate, funcționale, care pot fi adaptate și în România. Am spus-o de multe ori și o repet: nu trebuie să reinventăm roata, ci să învățăm din modelele care funcționează deja în alte state și să le adaptăm inteligent la realitatea noastră”, a declarat Alexandru Rogobete.

Agenda discuțiilor a inclus și aspecte legate de reglementarea tratamentelor utilizate off-label, precum și de sprijinirea industriei farmaceutice locale, în vederea creșterii producției în România, ca element de securitate sanitară.

Totodată, ministrul a amintit de progresele recente în ceea ce privește accesul pacienților la tratamente compensate, subliniind că acest demers va continua.

„O altă componentă importantă a vizat reglementarea tratamentelor off-label, dar și sprijinirea industriei farmaceutice pentru a produce mai mult în România. Mă bucur că în septembrie am reușit să introducem 41 de medicamente în lista de compensate, medicamente care așteptau și de 2 ani – nu o să ne oprim aici. Este un demers despre siguranță, predictibilitate și acces real pentru pacienți”, a transmis ministrul Sănătății.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a subliniat că politicile europene în domeniul sănătății trebuie privite ca investiții strategice, nu ca simple costuri bugetare, cu impact direct asuprea calității vieții cetățenilor și asupra competitivității economice.

„Într-o Europă marcată de crize succesive, sănătatea a rămas pentru mine o prioritate reală în 2025, tratată cu responsabilitate și rezultate concrete, în Parlamentul European și dincolo de el”, a punctat eurodeputatul social-democrat într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook. 

Potrivit acestuia, una dintre direcțiile majore susținute în 2025 a fost alocarea de fonduri europene suplimentare pentru consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate, facilitarea accesului la medicamente și materiale medicale esențiale, precum și sprijinirea statelor membre în gestionarea situațiilor de criză sanitară.