Connect with us

ROMÂNIA

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

România și Italia au semnat o ”declarația comună care pune bazele unui plan de acțiune care va întări la un alt nivel relațiile dintre cele două state”.

”Astăzi, România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului nostru Strategic Consolidat. La 13 ani de la ultima reuniune interguvernamentală în acest format, care a avut loc la București, avem ocazia să scriem un nou capitol important în istoria relațiilor noastre bilaterale”, a salutat prim-ministrul Marcel Ciolacu în declarațiile comune de presă cu omologul italian Giorgia Meloni, desfășurate în contextul ședinței comune a guvernelor celor două țări, desfășurate la Roma.

Acesta a apreciat ”deschiderea doamnei președinte Meloni privind intensificarea cooperării economice, dar și pentru valorizarea diasporei românești care trăiește în Italia, precum și a comunității italiene din țara noastră”.

”Cu toții știm importanța legăturilor istorice și culturale care unesc statele noastre. Suntem latini, iar pentru mulți dintre noi Italia este ca o a doua casă. Românii de aici și-au demonstrat deja contribuția la dezvoltarea relațiilor dintre țările noastre. Uneori, trebuie să admitem că politicienii nu s-au ridicat la nivelul potențialului nostru comun, dar ne propunem amândoi, doamnă președinte, să schimbăm acest lucru”, i-a transmis Ciolacu premierului italian.

În spiritul acestor legături istorice, premierul României a anunțat că țara noastră va contribui la ”reparațiile realizate în prezent Columnei lui Traian, un monument care reprezintă o piatră de temelie pentru poporul român, dar și a relațiilor culturale dintre cele două națiuni”.

Trebuie să ne protejăm valorile, să ne respectăm istoria și să învățăm din ea, privind împreună înainte spre ceea ce putem face pentru a menține pacea și stabilitatea pe continentul nostru și la nivel internațional”, a continuat oficialul român.

Făcând trimitere la comunitatea numeroasă de români care trăiesc în Italia – peste un milion – și cu care a avut miercuri o întâlnire, Marcel Ciolacu a punctat aspectul cuprins în documente care prevedere ”intensificarea cooperării pentru protejarea lucrătorilor români din Italia, combaterea criminalității și mobilitatea forței de muncă în condiții sigure”.

”Vreau să vă mulțumesc în mod special, atât dumneavoastră, cât și Ministerului Muncii și Politicilor Sociale din Italia, pentru deblocarea situației în ceea ce privește soluționarea dosarelor de pensie ale românilor care au lucrat în Italia. Dacă până acum durata de așteptare pentru soluționarea unui dosar ajungea la 2-3 ani, acum, prin suplimentarea funcționarilor italieni care se ocupă de acest lucru, acest termen s-a redus la 3-4 luni. Este extrem de important pentru un premier de stânga să aibă grijă de românii care se află în pragul pensionării, indiferent că trăiesc în țară sau în diaspora. Și vă mulțumesc încă o dată pentru acest lucru!”, a continuat prim-ministrul.

În egală măsură, el a transmis că se bazează pe sprijinul premierului Italiei pentru ”a reuși să finalizăm și negocierile asupra Acordului dintre Episcopia Ortodoxă Română și guvernul italian, începute în 2012, cu privire la statutul clerului ortodox românesc din Italia. Episcopia Ortodoxă reprezintă un sprijin esențial pentru românii de aici și sunt convins că vom ajunge la un consens”.

Un alt aspect atins în ședința comună a fost dimensiunea economică, Italia fiind al doilea partener comercial al țării noastre, existând semnale că ”statisticile oficiale vor arăta că schimburile comerciale bilaterale au depășit 20 de miliarde de euro în 2023, un nou record”.

În context, premierul Marcel Ciolacu a observat ”cu satisfacție că românii de aici au ajuns pe locul doi într-un clasament al străinilor care își deschid afaceri în Italia, cu zeci de mii de firme și întreprinderi individuale”, în vreme ce ”mai multe companii românești importante au investit în Italia în ultimii ani: Banca Transilvania, Digi, Bitdefender sau UiPath, toți lideri în domeniile lor de activitate”.

”Îmi doresc ca acest lucru să continue să se dezvolte; se vede în interesul ridicat pentru Forumul Economic Italia-România, care va avea loc în această după-amiază confirmă pe deplin acest lucru. Sunt aici pentru a da un semnal puternic și către firmele italiene. Veniți să investiți în România, pentru că veți avea numai de câștigat! Mediul de afaceri italian prezent deja în România contribuie la dezvoltarea economică a țării noastre. Chiar zilele trecute am fost la un șantier naval cu acționariat italian unde lucrează 4000  de oameni și am fost impresionat de modul și condițiile de lucru”, a continuat prim-ministrul. 

România își dorește să folosească și mai mult ”know-how-ul din Italia” și să realizeze ”un transfer de competențe și cunoștințe în așa fel încât competitivitatea economică a ambelor state să crească și să dezvoltăm cât mai multe inițiative comune”, conform declarațiilor lui Marcel Ciolacu.

Într-o anumită măsură, antreprenorii din România și din Italia ne-au luat-o înainte, iar noi trebuie să ne propunem să întărim aceste legături economice și să facilităm acoperirea mai multor piețe. În prezent, avem multe proiecte comune de o importanță strategică. În zona transporturilor și construcțiilor, în materie de energie sau în domeniul apărării, există un potențial semnificativ pe care dorim să îl valorizăm. De aceea, miniștrii de resort au discutat intens fiecare problematică în vederea identificării celor mai bune soluții pentru întărirea cooperării noastre”, a subliniat acesta.

Agenda europeană și internațională a reprezentat, de asemenea, un aspect abordat în ședința comună a guvernelor României și Italiei.

”România și Italia privesc la fel multe dintre provocările cu care ne confruntăm în prezent. Avem nevoie de o lume în care regulile internaționale să fie respectate, trebuie să ne protejăm valorile, iar Uniunea Europeană și NATO trebuie să ne ajute să identificăm cele mai bune soluții comune. Sunt convins că împreună, România și Italia, vor continua să fie actori influenți în cele două structuri internaționale și vom ajuta la modernizarea acțiunii lor în așa fel încât să devină mai eficiente”, a dat asigurări prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Spre finalul intervenției, acesta și-a arătat aprecierea față de ”sprijinul necondiționat al Italiei pentru aderarea României la spațiul Schengen” și a transmis că România va continua să se bazeze pe Guvernul Italiei pentru finalizarea procesului în cel mai scurt timp.

În încheiere, Marcel Ciolacu a transmis că le va solicita colegilor săi să urmeze îndeaproape planul de acțiune discutat pentru ca ”următoarea reuniune a celor două guverne să se realizeze mult mai rapid și să putem prezenta rezultate palpabile”.

”Potențial există, dar este nevoie ca România și Italia să demonstreze mai multă ambiție. Doamnă Președinte Meloni, îți mulțumesc pentru dialogul foarte bun de astăzi și deschiderea de care dai dovadă. Sunt convins că suntem pe drumul cel bun atât în ceea ce privește întărirea parteneriatului nostru strategic, cât și a prieteniei sincere dintre națiunile noastre”, a conchis premierul României.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

ICI București a participat la reuniunea de lansare a proiectului IAMI, care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor

Published

on

© ICI București/ Facebook

ICI București a participat, în perioada 4-5 februarie 2025, la The Kick-off Meeting (KoM) al Proiectului IAMI, desfășurat la Facultatea de Economie și Management a Universității Cehe de Științe ale Vieții din Praga.

Potrivit unui comunicat al institutului, această întâlnire a marcat un pas important în demararea proiectului, reunind toți membrii consorțiului pentru a pune bazele colaborării și a planifica etapele viitoare.

IAMI este un proiect care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor.

Metodele tradiționale de identificare se confruntă cu limitări semnificative, printre care probleme de scalabilitate, precizie și adaptabilitate.

Proiectul propune o abordare bazată pe software avansat cu inteligență artificială (AI), pentru a depăși aceste obstacole.

Prin colaborarea dintre ICI București și partenerii europeni, proiectul IAMI va contribui la dezvoltarea unor tehnologii de ultimă generație menite să sprijine organizațiile de aplicare a legii (LEAs) și instituțiile de securitate din Uniunea Europeană, oferindu-le capabilități avansate de intelligence, investigație și criminalistică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

39 de proiecte inovatoare din UE, două din România, beneficiază de sprijin financiar de 422 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a selectat 39 de proiecte inovatoare din întreaga Uniune Europeană, dedicate implementării infrastructurii pentru combustibilii alternativi.

Potrivit unui comunicat al instituției, o investiție totală de 422 de milioane de euro, furnizată prin intermediul Facilității pentru infrastructura de combustibili alternativi (AFIF), va sprijini aceste inițiative în vederea promovării tranziției către un transport mai curat.

”Cele 39 de proiecte pe care le sprijinim astăzi vor accelera implementarea infrastructurii critice de reîncărcare și realimentare necesare pentru extinderea parcurilor noastre de vehicule cu emisii zero. Împreună, acestea vor adăuga aproape 5 000 de noi puncte de încărcare, inclusiv 626 de încărcătoare de megawați, ajutând cetățenii să aleagă vehicule cu emisii zero și să contribuie la un mediu mai curat”, a precizat comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas.

Proiectele selectate, dintre care două din România, se vor concentra pe instalarea de stații publice de reîncărcare electrică, inclusiv stații de reîncărcare de mare putere, de megawați, atât pentru vehiculele grele, cât și pentru cele ușoare, pe dezvoltarea de stații de alimentare cu hidrogen și de instalații electrice terestre în porturi, precum și pe electrificarea aeroporturilor și pe furnizarea de infrastructură pentru combustibili alternativi, cum ar fi amoniacul și metanolul pentru transportul maritim.

Unul dintre proiecte vizează instalarea a 28 de puncte de încărcare la curent continuu, cu o putere minimă de 150 kW fiecare pentru vehiculele ușoare și 32 de puncte de încărcare la curent continuu, cu o putere minimă de 350 kW fiecare pentru vehiculele grele, de-a lungul rețelelor rutiere TEN-T în 29 de locații din România și Grecia.

Un alt proiect urmărește implementarea a 200 de centre de reîncărcare accesibile publicului în România, echipate cu un total de 496 de puncte de încărcare: 96 pentru LDV-uri la 150kW și 400 pentru HDV-uri la 350kW.

Această investiție semnificativă se aliniază eforturilor UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a îmbunătăți calitatea aerului și de a consolida competitivitatea industriilor europene.

AFIF funcționează prin intermediul unei cereri continue de propuneri, care permite finanțarea periodică a proiectelor noi și inovatoare pe tot parcursul anului.

Apelul actual, lansat la 29 februarie 2024, tocmai a finalizat prima sa rundă de evaluare.

Următoarea etapă va avea loc la 11 iunie 2025, când bugetul rămas de aproximativ 578 de euro de finanțare va fi disponibil pentru propunerile selectate.

Continue Reading

ROMÂNIA

Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR

Published

on

© Guvernul României

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, joi, la începutul ședinței de guvern, că va fi adoptat mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și de productivitatea muncii. El a precizat că este un mecanism de calcul european, asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Adoptăm mecanismul de actualizare a salariului minim, în funcție de rata inflației și de productivitatea muncii. Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR. Evoluția salariului minim devine astfel mult mai predictibilă, această formulă fiind stabilită anul trecut, împreună cu partenerii sociali”, a spus premierul în debutul ședinței de guvern.

Potrivit hotărârii de guvern, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește și se actualizează „cu evoluția ratei inflației și cu evoluția productivității muncii prognozate, potrivit unei formule de calcul”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Procedura de aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată finalizează procesul de transpunere a Directivei (UE) 2022/2041, care urmărește asigurarea unui salariu minim adecvat pentru toți lucrătorii.

Conform unui comunicat al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, acest demers reprezintă și atingerea jalonului numărul 392 aferent cererii de plată numărul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit sursei citate, salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi stabilit pe baza unor indicatori clari, respectiv: puterea de cumpărare, luând în considerare costul vieții; nivelul general al salariilor; rata de creștere a salariilor; productivitatea muncii la nivel național.

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4050 lei lunar, în creștere cu 9,4% față de nivelul precedent, de 3700 de lei. Salariul minim orar este de 24,496 lei/oră pentru un program normal de lucru de 165,334 ore, în medie, pe lună, conform HG 1505/2024

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.4 hours ago

Ungaria ar putea urma exemplul SUA de a părăsi Organizația Mondială a Sănătății: „Cu siguranță merită luat în considerare”, anunță biroul premierului Viktor Orban

SUA5 hours ago

Trump reiterează că Fâșia Gaza va fi predată de Israel Statelor Unite, dar exclude prezența trupelor americane la fața locului

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Kalla Kallas, laureata premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru mobilizarea sprijinului pentru Ucraina după invazia Rusiei

U.E.5 hours ago

Franța livrează Ucrainei primul lot de avioane de luptă Mirage 2000-5

ROMÂNIA6 hours ago

ICI București a participat la reuniunea de lansare a proiectului IAMI, care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

39 de proiecte inovatoare din UE, două din România, beneficiază de sprijin financiar de 422 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană solicită platformei Shein să furnizeze informații referitoare la produsele ilegale și la sistemul său de recomandare

ROMÂNIA7 hours ago

Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR

ROMÂNIA7 hours ago

Misiunea FMI în România. Barna: Am reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ4 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.6 days ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA1 week ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending