Corespondență din Vilnius

Reuniți pentru summitul Alianței Nord-Atlantice de la Vilnius, la 150 de kilometri de Rusia, liderii celor 31 de state membre ale NATO, în frunte cu Joe Biden, Emmanuel Macron, Recep Tayyip Erdogan sau Klaus Iohannis, au adoptat cele mai cuprinzătoare planuri de apărare regională de la sfârșitul Războiului Rece, fapt consemnat în declarația finală a summitului. Cele trei planuri de ultimă generație, concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul, prevăd 300.000 de soldați la nivel de pregătire ridicat, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială. Unul dintre cele trei planuri, cel sudic, vizează regiunii Mării Mediterane și regiunii Mării Negre, aceasta din urmă fiind reconfirmată ca regiune de importanță strategică pentru NATO. Aliații au aprobat, de asemenea, un nou plan de acțiune privind producția de apărare pentru a accelera achizițiile comune, a stimula capacitatea de producție și a spori interoperabilitatea aliaților. Pentru a-și satisface nevoile de apărare, aliații și-au luat un angajament durabil de a investi în apărare cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB), într-o schimbare de paradigmă față de angajamentul din 2014, din Țara Galilor, având în vedere că națiunile aliate “se confruntă acum cu amenințări și provocări de securitate mai profunde decât oricând de la sfârșitul Războiului Rece”. La summitul din Lituania, primul în formula de 31 de state membre după aderarea Finlandei, Alianța a reafirmat că așteaptă aderarea Suediei, odată cu acordul mediat de secretarul general al NATO între președintele Turciei și premierul Suediei. Reafirmând că Rusia este principala amenințare la adresa securității euro-atlantice, declarația finală a summitului cuprinde nu mai puțin de 45 de mențiuni cu privire la Ucraina, liderii celor 31 de state membre ale NATO luând decizia că vor invita Ucraina să adere la Alianța Nord-Atlantică atunci când “aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”. De asemenea, aliații au aprobat cele trei elemente coordonatoare propuse de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și anume un program multianual de asistență pentru Ucraina, care va permite tranziția de la standardele, instruirea și doctrinele din epoca sovietică la cele ale NATO și reconstrucția sistemului de securitate și apărare a țării, un nou Consiliu NATO-Ucraina, un forum pentru consultări și luarea deciziilor în situații de criză în care aliații și Kievul se vor întâlni de la egal la egal, și angajamentul față de viitorul euro-atlantic al Ucrainei. Declarația de la Vilnius tratează încă din primele sale paragrafe provocările pe care o China “coercitivă” le reprezintă pentru securitatea și valorile euro-atlantice și alocă mesaje de sprijin politic în premieră pentru Republica Moldova, îndeosebi privind integrarea europeană a țării și dreptul acesteia de a-și decide propriul curs de politică externă.

“Șefii de stat și de guvern din NATO au luat decizii importante într-un moment critic pentru securitatea noastră”,a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce a avut loc la finalul primei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic.

Declarația adoptată cuprinde 90 de paragrafe și redefinește Rusia drept principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, context în care aliații NATO atrag atenția că Rusia și-a sporit consolidarea și prezența militară multi-domeniu în regiunile Mării Baltice, Mării Negre și Mării Mediterane și menține capacități militare semnificative în Arctica.

“Poziția mai asertivă a Rusiei, capacitățile militare noi și activitățile provocatoare ale acesteia, inclusiv în apropierea granițelor NATO, precum și exercițiile sale de amploare fără notificare și exercițiile rapide, continuă să amenințe securitatea zonei euro-atlantice. (…) NATO și aliații vor continua să întreprindă activitățile necesare, calibrate și coordonate”, au transmis cei 31 de lideri euro-atlantici.

Astfel, paragraful al 34-lea din Declarația summitului, consfințește adoptarea celor trei planuri regionale, în concordanță cu paragraful al 27-lea care cuprinde “un angajament permanent” de a investi anual cel puțin 2% din PIB pentru apărare, printre obiective fiind și acela “de a finanța noile planuri de apărare și modelul de forțe ale NATO”.

Cele trei planuri vizează partea nordică a Alianței, pe cea centrală și pe cea sudică. Potrivit lui Jens Stoltenberg, “planul regional pentru nord vizează Atlanticul și Arctica europeană, planul pentru centru care acoperă regiunea baltică și Europa Centrală, iar planul sudic vizează Marea Mediterană și Marea Neagră“.

“Ca răspuns la un mediu de securitate radical schimbat, consolidăm apărarea colectivă a NATO, împotriva tuturor amenințărilor, din toate direcțiile. Nu putem exclude posibilitatea unui atac împotriva suveranității și integrității teritoriale a aliaților”, subliniază aliații.

Astfel, conform declarației, cei 31 de șefi de state și de guverne din cadrul NATO pun în aplicare “o nouă generație de planuri de apărare regională”, care include și Marea Neagră, după cum anunțase și președintele Klaus Iohannis, precum și planul detaliat al ridicării grupului de luptă din România la nivel de brigadă.

“Împreună, această familie de planuri va îmbunătăți semnificativ capacitatea și pregătirea noastră de a descuraja și de a ne apăra împotriva oricăror amenințări, inclusiv pe termen scurt sau fără preaviz, și va asigura consolidarea în timp util a tuturor aliaților, în conformitate cu abordarea noastră de 360 de grade. Într-o măsură mai mare decât oricând de la sfârșitul Războiului Rece, planificarea apărării noastre colective va fi pe deplin coerentă cu planificarea forțelor noastre, cu gestionarea posturilor, cu capacitățile și cu comanda și controlul. Ne-am angajat să alocăm toate resursele necesare și să exersăm în mod regulat aceste planuri pentru a fi pregătiți pentru o apărare colectivă de mare intensitate și multi-domeniu”, au decis aliații.

Astfel, țările NATO au convenit că “planurile noastre de apărare sunt principalul motor pentru organizarea forțelor noastre și pentru cerințele militare specifice pe care NATO le solicită acestora, permițându-ne să răspundem mai rapid și la o scară mai mare“.

Prin noul model de forțe NATO, convenit la summitul de la Madrid, vor furniza un grup mai mare de forțe dedicate, capabile de luptă, inclusiv forțe cu grad ridicat de pregătire, îmbunătățind capacitatea noastră de reacție militară și valorificând expertiza regională și proximitatea geografică. Deciziile de la Madrid de acum un an prevedeau resetarea posturii NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, crearea planurilor de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.

De asemenea, Alianța va înființa o nouă forță de reacție aliată multinațională și multi-domeniu, care va oferi mai multe opțiuni pentru a răspunde rapid la amenințări și crize din toate direcțiile și va consolida structurile de comandă și controlul ale NATO, pentru a se asigura că linia de comandă este “suficient de agilă, rezistentă și dotată cu personal pentru a ne executa planurile”. 

Nu în ultimul rând, aliații au reafirmat deciziile de la reuniunea la nivel înalt de la Madrid de a pune în funcțiune forțe suplimentare robuste și pregătite de luptă pe flancul estic al NATO, care să fie extinse de la grupurile de luptă existente la unități de mărimea unei brigăzi, acolo unde și atunci când este necesar, susținute de întăriri credibile și disponibile rapid, de echipamente pre-poziționate și de o comandă și un control sporit.

“Cele opt grupuri de luptă multinaționale sunt acum în funcțiune. Ne vom continua eforturile pentru a pune în aplicare aceste decizii, inclusiv prin demonstrarea capacității de a ne spori prezența militară prin exerciții reale solide pe flancul estic al Alianței. Salutăm eforturile continue ale aliaților de a-și spori prezența pe flancul estic al NATO, ceea ce contribuie și mai mult la o descurajare și apărare credibile. Toate aceste forțe demonstrează hotărârea și disponibilitatea noastră de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, au consemnat aliații.

La nivelul celor trei planuri regionale țările NATO au convenit să îmbunătățească în continuare gradul de pregătire, promptitudine și interoperabilitate a apărării antiaeriene și antirachetă integrate a NATO, în special prin antrenamente periodice și prin prezența prin rotație a sistemelor și capacităților moderne de apărare aeriană în întreaga zonă de responsabilitate a SACEUR, cu un accent inițial pe flancul estic, consolidând astfel postura de descurajare a NATO.

Declarația finală a summitului de la Vilnius este disponibilă aici.

Citiți și

“Un nivel superior de protecție și apărare” – Mizele României la summitul de la Vilnius: Planuri de apărare premieră în istoria NATO, protejarea infrastructurii Mării Negre, sprijin aliat pentru R. Moldova și hub-ul pentru piloții F-16

Klaus Iohannis: La summitul NATO de la Vilnius, România va obține un plan regional de apărare pentru Marea Neagră, un plan pentru brigada de luptă și o atenție sporită pentru R. Moldova