Connect with us

NATO

România și NATO, cu un pas mai aproape de înființarea Corpului Multinațional Sud-Est pe teritoriul țării noastre. Ministrul Mihai Fifor: O inițiativă importantă pentru securitate la Marea Neagră

Published

on

Ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, a solicitat joi, în cadrul reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, concretizarea ofertei României de la summitul aliat din luna iulie cu privire la găzduirea unei structuri de comandă terestră pe teritoriul țării noastre pentru eficientizarea mecanismelor de comandă-control și de coordonare a eforturilor aliate în regiunea Mării Negre.

FOTO: NATO

Potrivit MApN, în ceea ce privește măsurile de asigurare pe flancul estic, Fifor „a evidențiat importanța concretizării ofertei României de a găzdui o capabilitate de comandă și control terestră, de nivel corp armată (Corpul Multinațional Sud-Est – MNC-SE)”.

În context, ministrul Apărării, care a efectuat recent și o vizită oficială în SUA,  a exprimat apreciere pentru sprijinul oferit de Comandamentul Aliat pentru Operații (SHAPE) și Comandamentul Forțelor Americane din Europa (US EUCOM) în dezvoltarea conceptului MNC-SE și a exprimat întreaga disponibilitate a părții române de a finaliza, împreună cu structurile militare NATO, procesul de planificare, astfel încât să poată fi prezentat pentru aprobare în cel mai scurt timp.

Țara noastră va depune toate eforturile pentru concretizarea acestei inițiative deosebit de importante în ecuația de securitate la Marea Neagră”, a transmis, ulterior, Fifor după o întâlnire cu comandamentul suprem al Forțelor NATO, generalul Curtis Scaparrotti.

Solicitarea României survine și în condițiile în care miniștrii aliați au discutat la Bruxelles despre partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO (burden sharing) pe cele trei dimensiuni, respectiv contribuții în bani (Cash) – alocarea de până la două procente din PIB pentru apărare, dezvoltarea și punerea de capabilități la dispoziția NATO, respectiv contribuții la operațiile și misiunile desfășurate de NATO.

”România îndeplinește cu succes toate aceste condiționalități, ceea ce dovedește că țara noastră este un aliat credibil și angajat în asigurarea stabilității întregii Alianțe”, a punctat, în context, ministrul Mihai Fifor.

Reamintim că la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, aliații au luat notă și de oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate.

În fapt, propunerea României privind o structură de comandă apare în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

De asemenea, NATO a decis la summitul din iulie și transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania.

În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București. Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, pentru implementarea reformelor

Published

on

©NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, în contextul în care aceasta continuă să pună în aplicare reforme importante, a precizat marți, la Bruxelles, adjunctul secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, în cadrul unei intevenții cu ministrul de externe georgian David Zalkaliani, conform unui comunicat al organizației transatlantice.

În acest context, Mircea Geoană a mulțumit Georgiei pentru angajamentul continuu față de securitatea euro-atlantică și pentru contribuția acestui stat în cadrul misiunii NATO în Afganistan.

Acesta a punctat că, în pofida provocărilor pe care le-a reprezentat criza de COVID-19, NATO și Georgia au continuat să își consolideze cooperarea. Astfel, Micea Geoană a lăudat eforturile Georgiei de a lupta împotriva pandemiei.

În urma solicitării înainte de autoritățile georgiene la trei aprilie, către Centrul euro-atlantic de cooperare a răspunsului la dezastre, mai multe state membre au oferit sprijinul lor Georgiei.

În cadrul vizitei sale, ministrul de externe georgian David Zalkaliani, a avut o intervenție în cadrul reuniunii Comisiei NATO-Georgia.

Georgia este țara parteneră care contribuie cel mai mult la misiunile și operațiunile NATO, fiind inclusiv a patra națiune ca număr de efective militare alocate pentru misiunea Resolute Support pe care NATO o desfășoară în Afganistan. Mai mult, Tbilisi alocă 2% din PIB pentru apărare, un criteriu important în cadrul NATO.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending