Connect with us

NATO

România și NATO, cu un pas mai aproape de înființarea Corpului Multinațional Sud-Est pe teritoriul țării noastre. Ministrul Mihai Fifor: O inițiativă importantă pentru securitate la Marea Neagră

Published

on

Ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, a solicitat joi, în cadrul reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, concretizarea ofertei României de la summitul aliat din luna iulie cu privire la găzduirea unei structuri de comandă terestră pe teritoriul țării noastre pentru eficientizarea mecanismelor de comandă-control și de coordonare a eforturilor aliate în regiunea Mării Negre.

FOTO: NATO

Potrivit MApN, în ceea ce privește măsurile de asigurare pe flancul estic, Fifor „a evidențiat importanța concretizării ofertei României de a găzdui o capabilitate de comandă și control terestră, de nivel corp armată (Corpul Multinațional Sud-Est – MNC-SE)”.

În context, ministrul Apărării, care a efectuat recent și o vizită oficială în SUA,  a exprimat apreciere pentru sprijinul oferit de Comandamentul Aliat pentru Operații (SHAPE) și Comandamentul Forțelor Americane din Europa (US EUCOM) în dezvoltarea conceptului MNC-SE și a exprimat întreaga disponibilitate a părții române de a finaliza, împreună cu structurile militare NATO, procesul de planificare, astfel încât să poată fi prezentat pentru aprobare în cel mai scurt timp.

Țara noastră va depune toate eforturile pentru concretizarea acestei inițiative deosebit de importante în ecuația de securitate la Marea Neagră”, a transmis, ulterior, Fifor după o întâlnire cu comandamentul suprem al Forțelor NATO, generalul Curtis Scaparrotti.

Solicitarea României survine și în condițiile în care miniștrii aliați au discutat la Bruxelles despre partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO (burden sharing) pe cele trei dimensiuni, respectiv contribuții în bani (Cash) – alocarea de până la două procente din PIB pentru apărare, dezvoltarea și punerea de capabilități la dispoziția NATO, respectiv contribuții la operațiile și misiunile desfășurate de NATO.

”România îndeplinește cu succes toate aceste condiționalități, ceea ce dovedește că țara noastră este un aliat credibil și angajat în asigurarea stabilității întregii Alianțe”, a punctat, în context, ministrul Mihai Fifor.

Reamintim că la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, aliații au luat notă și de oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate.

În fapt, propunerea României privind o structură de comandă apare în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

De asemenea, NATO a decis la summitul din iulie și transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania.

În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București. Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Președintele american Donald Trump va participa la summitul NATO de Londra, organizat la începutul lunii decembrie. Liderul de la Casa Albă va saluta ” progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare”

Published

on

Președintele american Donald Trump se va deplasa la începutul lunii decembrie la Londra pentru a participa la summitul NATO, ocazie cu care va fi primit de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Palatul Buckingham, a anunțat vineri Casa Albă, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Summitul NATO, găzduit de Regatul Unit în perioada 3-4 decembrie cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianței, va avea loc într-un luxos centru de golf de lângă Londra.

Donald Trump se va afla în Marea Britanie în ultimele zile ale campaniei pentru alegerile legislative din 12 decembrie, considerate cruciale în problema Brexit. El nu îşi ascunde sprijinul pentru premierul conservator Boris Johnson, căruia i-a promis un acord comercial ”magnific” după ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, chiar dacă recent s-a arătat mai rezervat în legătură cu acordul de separare negociat de “prietenul” său cu Bruxelles-ul.

Să nu uităm că la începutul lunii iunie, liderul de la Casa Albă a efectuat o vizită la Londra în timpul unui moment crucial pentru scena politică britanică, chiar înainte de demisia Theresei May din funcția de premier.

De altfel, înainte de această vizită, Donald Trump a declarat că Boris Johnson, pe atunci pretendent la funcția de prim-ministru britanic, actualmente șef al Guvernului de la Londra, ar fi un ”excelent” premier pentru a-i succeda Theresei May.

Trump a criticat-o pe May pentru modul în care a gestionat dosarul Brexit-ului, spunând că aceasta le-a lăsat europenilor ”toate cărțile” și că aceștia ”nu aveau nimic de pierdut”.

”I-am spus Theresei May că trebuia mai întâi să-şi pregătească muniţia. Cred că Regatul Unit a lăsat Uniunii Europene toate cărţile în mână. Este foarte dificil să joci când o parte are toate avantajele”, a spus Trump.

La summitul NATO, preşedintele american urmează, potrivit Casei Albe, să salute ”progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare, în special cu peste o sută de miliarde de dolari de cheltuieli noi pentru apărare din 2016”.

”La 70 de ani de la creare, NATO rămâne alianţa cu cel mai mare număr de succese la activ în istorie, garantând securitatea, prosperitatea şi libertatea membrilor săi”, a subliniat preşedinţia americană într-un comunicat, în vreme ce atașamentul lui Donald Trump față de această organizație a părut deseori fragil.

Cu doar câteva zile înainte de a-și prelua mandatul de președinte al SUA, Donald Trump a calificat din nou Alianța ca fiind foarte învechită și reproșând statelor membre că nu-și achită contribuția la apărarea comună.

O reacție dură a venit, de asemenea, și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron, care a declarat într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie că septuagenara Alianță se se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Afirmațiile liderului francez a provocat un val de nemulțumiri și dezaprobare din partea mai multor lideri, inclusiv cei europeni.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept ”inacceptabile” declarațiile omologului francez, Emmanuel Macron.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron la adresa NATO, pe care le-a calificat ”periculoase”.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

”Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Continue Reading

NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la Paris: Am discutat cu oficialii francezi despre calea spre și dincolo de reuniunea liderilor NATO de la Londra

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană,  a discutat joi, la Paris, cu ministrul francez al Apărării, Florence Parly, și cu oficiali din cadrul administrației președintelui Emmanuel Macron despre valorificarea capacității militare și strategice a Franței și despre pregătirea reuniunii șefilor de stat și guvern din NATO de la Londra, care va avea loc pe 3-4 decembrie cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Doar ce am încheiat prima mea vizită bilaterală în calitate de secretar general adjunct al NATO, la Paris. Întâlniri de substanță și profund la Ministerul francez al Apărării, la Ministerul de Externe francez și la Elysee. Pe agendă s-au aflat: valorificarea capacității militare și strategice a Franței, cooperarea UE-NATO și calea spre și dincolo de reuniunea liderilor NATO”, a scris Geoană, pe Twitter.

Geoană s-a întâlnit și cu Florence Parly, ministrul francez al forțelor armate, în marja participării sale la Summitul GovTech de la Paris, precizând că a avut ”un constructiv schimb de opinii” înaintea reuniunii liderilor NATO de la Londra.

 

Vizita lui Geoană la Paris este prima a unui înalt oficial aliat după afirmațiile lui Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” pe fondul dezangajării Statelor Unite și a comportamentului Turciei.

Mai mult, cu o zi înaintea deplasării în capitala Franței a secretarului general adjunct al NATO, ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a reluat teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra.

Vizita lui Geoană a Paris avut loc și în contextul în care Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, s-a aflat la Washington, unde s-a întâlnit cu Donald Trump și de unde a respins temerile referitoare la viitorul şi unitatea Alianţei Nord-Atlantice, exprimate în urmă cu o săptămână de către preşedintele francez Emmanuel Macron.

 

Continue Reading

NATO

De la Washington, Jens Stoltenberg respinge temerile legate de viitorul NATO: Alianța implementează cea mai mare consolidare a apărării colective de la încheierea Războiului Rece

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins joi, la Washington, temerile referitoare la viitorul şi unitatea Alianţei Nord-Atlantice, exprimate în urmă cu o săptămână de către preşedintele francez Emmanuel Macron, relatează Xinhua.

”NATO este solidă şi a implementat cea mai mare consolidare a apărării colective de la încheierea Războiului Rece. NATO este mai puternică şi mai agilă decât ceea ce am avut pentru mulţi, mulţi ani”, a afirmat Stoltenberg, după o întrevedere la Casa Albă cu preşedintele SUA, Donald Trump, citat de Agerpres.

Conform unui comunicat al NATO dat publicității după întrevederea din Biroul Oval, în timpul întâlnirii Jens Stoltenberg e evidenţiat că aliaţii europeni şi Canada îşi sporesc investiţiile în apărare, care s-au suplimentat cu peste 100 de miliarde de dolari în ultimii ani.

De asemenea, Stoltenberg a remarcat rolul important al NATO în combaterea terorismului internaţional, inclusiv prin misiunile de pregătire a forţelor de securitate din Afganistan şi Irak, şi l-a felicitat pe Donald Trump pentru recenta operaţiune americană împotriva liderului grupării Stat Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi.

Reamintim că Franța a reluat miercuri, prin vocea ministrului Apărării, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez. De altfel, joi, la Paris, Florence Parly a purtat discuții cu Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO și primul înalt oficial aliat care efectuează o vizită în capitala Franței după declarațiile președintelui Emmanuel Macron.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

Rusia a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron, în timp ce lideri precum cancelarul german Angela Merkel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen sau premierul polonez Mateusz Morawiecki au criticat poziția radicală a președintelui francez și au reacționat în sprijinul NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending