România și Polonia vor continua să facă apel la toate instrumentele de care dispun pentru a sprijini în continuare interconectivitatea cu vecinii lor estici prin promovarea cooperării cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia, inclusiv în cadrul Inițiativei celor Trei Mări și prin politica Parteneriatului Estic, transmit premierii celor două țări într-o declarație comună. 

Nicolae Ciucă și Mateusz Morawiecki au prezidat marți, la București, cea de-a patra rundă de consultări interguvernamentale dintre guverne.

Această cea de-a patra rundă de consultări interguvernamentale are loc într-un context aniversar, în condițiile în care acum 30 de ani, la 25 ianuarie 1993, România și Polonia au semnat „Tratatul cu privire la relațiile prietenești și de cooperare”.

”După trei decenii, România și Polonia continuă să demonstreze angajamentului lor ferm pentru consolidarea relațiilor de prietenie și a cooperării lor strategice, în calitate de membri activi ai Uniunii Europene și de aliați de încredere în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Ne exprimăm intenția de a stabili data de 3 martie drept Zi a Solidarității româno-poloneze. În această privință, cu sprijinul activ al celor două guverne și prin acțiunile coordonate la nivelul organismelor noastre legislative, ambele părți vor lua măsurile necesare pentru a finaliza procedurile lor interne, cât mai curând posibil. Astfel, ne vom sărbători prietenia, cooperarea și parteneriatul de lungă durată celebrând data semnării, în 1921, a Convenției privind Alianța Defensivă româno-poloneză, care reprezintă un reper istoric și simbolic important pentru relațiile noastre bilaterale și care reprezintă fundamentul unor legături strânse și bazate pe încredere între națiunile noastre”, au subliniat cei doi prim-miniștrii. 

Aceștia au anunțat decizia de lansare a unui sezon cultural româno-polonez, în 2024-2025, pentru a sublinia clar istoria noastră comună și pentru a continua să stimulăm cooperarea dintre sectoarele creative din cele două țări.

Cele două țări ”susțin și promovează pe deplin o Uniune Europeană unită și rezilientă, care acționează într-un mod coordonat, pe baza solidarității, coeziunii, democrației și angajamentului față de valorile și principiile fundamentale”.

”Reafirmăm importanța vitală a parteneriatului transatlantic, rolul central al NATO în protejarea Europei și însemnătatea cooperării NATO-UE în conformitate cu principiile complementarității, evitării duplicării și al menținerii interoperabilității. Ne angajăm să colaborăm pentru implementarea deciziilor Summit-ului de la Madrid, inclusiv privind consolidarea posturii Aliate pe Flancul Estic și pentru obținerea unor rezultate substanțiale în această privință la Summitul de la Vilnius, care va avea loc anul acesta. România și Polonia au continuat să se coordoneze îndeaproape cu Aliații și partenerii lor, inclusiv în cadrul formatelor regionale de cooperare, precum București 9 și Trilaterala România – Polonia – Turcia, a căror utilitate și relevanță sporită au fost constant reconfirmate prin adoptarea și punerea în practică a unor măsuri menite să protejeze valorile noastre fundamentale, țările noastre și pe cetățenii noștri”, amintește documentul.

Premierii României și Poloniei au lansat un ”apel hotărât la adresa Rusiei de a pune capăt necondiționat utilizării ilegale a forței și pentru a își retrage complet și imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”.

”Războiul de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei cu peste un an în urmă constituie o provocare la adresa stabilității euro-atlantice, precum și a ordinii internaționale bazată pe norme. Confruntați cu cea mai mare criză a refugiaților de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, creșterea prețurilor la energie, inflație, insecuritatea alimentară, precum și cu un război hibrid insidios și acțiunile rău-voitoare întreprinse de Rusia, cu impact global negativ, am rămas uniți și am continuat să ne opunem vehement redesenării hărților prin intermediul utilizării forței armate și al încălcării suveranității și integrității teritoriale a statelor învecinate. Sub presiunea războiului purtat la porțile UE și ale NATO, România și Polonia s-au aflat în prima linie de sprijin pentru Ucraina și pentru curajosul popor ucrainean afectat de războiul de agresiune al Rusiei, pe care-l condamnăm în cei mai fermi termeni posibil”, afirmă Ciucă și Morawiecki.

România și Polonia se angajează să ofere ”sprijin neclintit pentru eforturile de a-i trage la răspundere pe toți cei care se fac vinovați de toate infracțiunile grave comise în Ucraina, inclusiv crima de agresiune și pentru combaterea impunității”.

”Rusia și statul său complice, Belarus, trebuie să suporte consecințele acțiunilor lor și să plătească reparații pentru distrugerea amplă cauzată în Ucraina. Sprijinul nostru pentru Ucraina rămâne solid, consecvent și multidimensional atât timp cât va fi necesar. Victoria Ucrainei în acest război este o condiție sine qua non pentru reconstruirea păcii durabile și a stabilității îndelungate în Europa”, reafirmă șefii celor două guverne.

În egală măsură, România și Polonia sprijină cu ”tărie suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul granițelor sale recunoscute pe plan internațional”.

”Cu excepția Ucrainei, Republica Moldova este țara cel mai afectată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Respingem ferm retorica amenințătoare neacceptabilă a Rusiei împotriva statului suveran Republica Moldova. Rusia trebuie să pună capăt acțiunilor și declarațiilor sale provocatoare, răspândirii de informații false și incorecte, afirmațiilor neîntemeiate și încercărilor de a continua destabilizarea securității și stabilității Republicii Moldova și a regiunii”, este explicat în declarație.

Cele două țări UE ”rămân angajate să continue sprijinul pentru eforturile consistente întreprinse atât de Ucraina, cât și de Republica Moldova, în calitate de state candidate, pe calea către integrarea europeană”.

”Ne exprimăm speranța cu privire la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu cele două țări în acest an și ne vom continua demersurile în această privință. Salutând aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO, sprijinim transmiterea, la Summit-ul NATO de la Vilnius, a unui semnal politic puternic cu privire la relațiile politice și cooperarea practică NATO-Ucraina. Continuăm să sprijinim deciziile adoptate la Summit-ul de la București în ceea ce privește aspirațiile Georgiei la NATO și să promovăm Politica Ușilor Deschise. Sprijinim aspirațiile europene ale Georgiei și încurajăm autoritățile georgiene să continue eforturile de reformă necesare pentru obținerea statutului de candidat la UE”, mai afirmă cei doi premieri.

În egală măsură, ei salută ”adoptarea măsurilor de asistență în cadrul Facilității Europene pentru Pace, care furnizează asistență militară suplimentară forțelor armate ale Ucrainei, și care constituie cel de-al șaptelea pachet de asistență  în valoare de 500 milioane de euro, respectiv a măsurilor de sprijinire a eforturilor de instruire ale Misiunii de Asistență Militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei. Suntem în favoarea unei noi creșteri a sprijinului militar pentru Forțele militare ucrainene – prin alocări suplimentare de 3,5 miliarde de euro din Facilitatea Europeană pentru Pace – și a eforturilor de facilitare a furnizării imediate de muniție Ucrainei, inclusiv prin achiziții comune la nivelul UE”.

”Ne exprimăm sprijinul ferm pentru crearea unei noi misiuni civile a UE în Republica Moldova și solicităm adoptarea rapidă a deciziei necesare în această privință. Reamintim contribuția valoroasă a măsurilor de asistență acordate până în prezent prin Facilitatea Europeană pentru Pace și facem apel pentru menținerea nivelului de alocări în 2023, astfel încât să contribuim în continuare la consolidarea securității, stabilității și rezilienței Republicii Moldova. Vom continua să facem apel la toate instrumentele de care dispunem pentru a sprijini în continuare interconectivitatea cu vecinii noștri estici prin promovarea cooperării cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia, inclusiv în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, al cărei Summit din 2023 va fi găzduit de România în septembrie, și prin politica Parteneriatului Estic, în cadrul căreia cooperăm îndeaproape cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și forțele democratice și societatea civilă din Belarus”, dau asigurări Nicolae Ciucă și Mateusz Morawiecki.

În spiritul parteneriatului strategic care unește România și Polonia, cei doi șefi de guvern au decis împreună să consolideze în continuare cooperarea dintre guvernele român și polonez, prin aprofundarea continuă a:

• strânsei noastre cooperări în domeniul securității și apărării, la nivel bilateral și regional (Formatul București 9, Trilaterala România – Polonia – Turcia), în cadrul NATO, al UE și prin intermediul stimulării cooperării NATO-UE în contextul situației de securitate schimbate din Europa;
• comerțului și a cooperării economice noastre bilaterale. Ne exprimăm satisfacția pentru organizarea, în marja Consultărilor interguvernamentale, a Forumului de Afaceri Româno-Polonez, o platformă pentru interacțiunea directă și pentru identificarea oportunităților de afaceri pentru întreprinderile române și poloneze. Inițiativele și proiectele concrete vor consolida și mai strâns legăturile noastre economice și vor încuraja investițiile reciproce;
• cooperării noastre în domeniile agriculturii, infrastructurii și conectivității, comerțului și investițiilor, industriei, sprijinului pentru IMM-uri, finanțelor, sprijinului pentru familii, muncă, protecție socială și incluziune socială, mediu, dezvoltare regională, cultură, educație, sport;
• coordonării noastre sub auspiciile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia în ceea ce privește Cooperarea în domeniul Industriei de Apărare. Operaționalizarea rapidă a Comisiei Mixte prevăzute în Acord va contribui la punerea în practică deplină și efectivă a acestui document relevant;
• cooperării noastre în domeniul energiei și al dezvoltării durabile, cu accent special pe dimensiunea europeană precum și pe asigurarea securității noastre energetice; acest aspect este relevant în mod special în contextul atacurilor continue ale Rusiei la adresa infrastructurii critice și civile a Ucrainei și al necesității de a spori în continuare reziliența statelor celor mai vulnerabile, precum Republica Moldova;
• parteneriatului nostru politic pe dimensiunile sale bilateral, regional (inclusiv în contextul Inițiativei celor Trei Mări, cu proiecte prioritare precum Via Carpathia și Rail-2-Sea) și euro-atlantic, inclusiv în relație cu vecinătatea UE;
• coordonării noastre în aria protecției frontierelor, combaterii criminalității organizate și a terorismului, prevenirii instrumentalizării migrației, gestionării situațiilor de urgență și a protecției civile.

De asemenea, Bucureștiul și Varșovia au semnat astăzi două documente bilaterale: 

• Memorandum de Înțelegere între Ministerul Sportului din România și Ministerul Sportului și Turismului din Republica Polonia în domeniul sportului
• Declarația de Cooperare în domeniul protecției civile