Connect with us

ROMÂNIA

România și Spania au agreat o coordonare apropiată pentru pregătirea Summitului NATO din 2022

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România și Spania au agreat o coordonare apropiată pentru pregătirea Summitului NATO din 2022, în contextul consultărilor politice dintre ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu omologul spaniol, José Manuel Albares Bueno, cu prilejul vizitei oficiale realizate joi, 30 septembrie 2021, la Madrid, informează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Vizita în Regatul Spaniei are loc în contextul aniversării, în acest an, a 140 de ani de relații diplomatice dintre cele două state.

Potrivit sursei citate, în cadrul discuțiilor, care au fost substanțiale și deschise, ministrul Bogdan Aurescu a apreciat nivelul excelent al relației bilaterale de Parteneriat Strategic dintre România și Regatul Spaniei și a exprimat susținerea deplină a părții române pentru dezvoltarea și aprofundarea cooperării la nivel politic, economic, sectorial, cultural și al legăturilor umane. Ministrul român al afacerilor externe a evidențiat, totodată, faptul că dialogul politic dintre cele două state este unul dinamic, contactele fiind frecvente și de substanță. În acest context, l-a invitat pe omologul spaniol să efectueze o vizită la București pentru continuarea dialogului politic, invitație acceptată cu plăcere de ministrul Albares. 

Întrevederea a constituit un prilej de a discuta și principale teme ale agendei internaționale și de securitate, precum cooperarea în cadrul NATO și importanța relației transatlantice.

Citiți și Bogdan Aurescu, interviu pentru presa spaniolă înaintea vizitei în Spania: Suntem interesați de asigurarea unei mai bune conectări între Flancul Estic și cel Sudic al NATO, prin identificarea obiectivelor comune

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat interesul pentru aprofundarea dialogului bilateral pe teme de securitate, în context NATO şi UE, cu accent pe procesele de reflecție inițiate la nivelul ambelor organizaţii.

Șeful diplomației române a exprimat interesul pentru asigurarea unei mai bune conectări între Flancul Estic și cel Sudic al Alianței Nord Atlantice, prin identificarea obiectivelor și intereselor comune și asigurarea unei abordări integrate a celor două flancuri. În context, a exprimat aprecierea față de contribuția Spaniei referitoare la consolidarea Flancului Estic al Alianței și a transmis toată susținerea în vederea organizării de către Regatul Spaniei a viitorului Summit NATO (2022) și a adoptării cu acel prilej a noului Concept Strategic al Organizației. Ministrul Aurescu a propus, iar omologul său a agreat, ca România și Spania să se coordoneze apropiat pentru pregătirea Summitului din 2022 și în contextul negocierilor pentru noul Concept Strategic, inclusiv în ce privește abordarea integrată a flancurilor Alianței. 

În plan economic, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că, în ciuda impactului negativ pe care pandemia de coronavirus l-a avut asupra volumului schimburilor comerciale bilaterale în 2020, evoluțiile pentru 2021 sunt îmbucurătoare. Astfel, la 30 iunie 2021, volumul schimburilor comerciale bilaterale a fost de aproape 2,4 miliarde euro, în creștere cu aproximativ 40% față de perioada similară a anului trecut. În ceea ce privește investițiile, a salutat o prezență consistentă a companiilor spaniole în România, dar și faptul că există și numeroase companii spaniole, în special micro-întreprinderi și IMM-uri, create de antreprenori români în Spania. 

Demnitarul român a amintit, de asemenea, contribuția importantă pe care comunitatea românească din Spania o aduce la dezvoltarea economică și socială a societății gazdă. A exprimat aprecieri pentru sprijinul pe care autoritățile spaniole îl acordă pentru buna integrare a cetățenilor români care aleg să se stabilească în Regatul Spaniei. A reiterat, în context, așteptările comunității române legate de reglementarea de către autoritățile spaniole a dublei cetățenii, și anume, posibilitatea de a-și păstra cetățenia română, dacă doresc să o obțină pe cea spaniolă. Cei doi miniștri au convenit să continue dialogul pe acest dosar, a cărui importanță pentru comunitatea românească este conștientizată de partea spaniolă, în vederea identificării unei soluții. 

Ministrul Aurescu a evidențiat importanta componentă culturală a relației dintre România și Spania și faptul că aniversarea relației bilaterale a fost marcată, pe întreg parcursul anului în curs, de o serie de evenimente culturale și de diplomație publică, culminând cu inaugurarea expoziției „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, la Muzeul Național din Madrid, una dintre cele mai importante expoziții de arheologie românești de peste hotare, pe care a inaugurat-o, alături de ministrul Albares, cu prilejul acestei vizite.

A exprimat, totodată, mulțumirea față de susținerea acordată de autoritățile spaniole pentru promovarea cursurilor de limba, cultura și civilizația română în școli și a salutat existența lectoratelor de limba română în sistemul universitar spaniol.

În ceea ce privește temele prioritare care se regăsesc pe agenda europeană, șeful diplomației române a reliefat similitudinea de poziții și interese între cele două state, ceea ce conferă posibilitatea unei coordonări aprofundate. În contextul în care Spania va exercita Preşedinţia Consiliului UE în al doilea semestru al anului 2023, a apreciat că acest moment va determina noi perspective de dezvoltare a cooperării dintre cele două ţări în plan european.  

În ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen, șeful diplomației române a mulțumit omologului spaniol pentru susținerea, de către Spania, a acestui obiectiv important al României, susținere reiterată și cu prilejul consultărilor.

Ministrul român al afacerilor externe a punctat, de asemenea, interesul României de a obține rezultate concrete în contextul Conferinței privind viitorul Europei, un proces susținut atât de România, cât şi de Spania, cele două ţări fiind puternic angajate în consolidarea proiectului european. Cei doi miniștri au abordat, de asemenea, și dosarul migrație și azil, fiind subliniată importanța solidarității la nivel european, respectiv necesitatea identificării unei soluții privind un mecanism flexibil, cuprinzător și echilibrat, care să țină seama de interesele tuturor statelor membre interesate. 

Cei doi miniștri au abordat și relația UE cu statele din Balcanii de Vest. Ministrul român al afacerilor externe a arătat că procesul de extindere trebuie să avanseze în conformitate cu meritele individuale ale statelor candidate în îndeplinirea criteriilor de aderare. Și-a exprimat speranța că se va ajunge la un consens, până la sfârșitul anului, cu privire la adoptarea cadrelor de negociere cu Albania și R. Macedonia de Nord şi începerea efectivă a negocierilor cu aceste state candidate. Acest progres va contribui la relansarea procesului cuprinzător de reformă din ambele țări și la menținerea angajamentului european, atât la nivelul autorităților, cât și al cetățenilor.

În ceea ce privește Vecinătatea UE, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat sprijinul pe care România îl acordă rolului activ al UE în Vecinătate, fie că vorbim de cea Estică sau Sudică, în calitate de furnizor de stabilitate și securitate, de promotor solid al valorilor și principiilor democratice, de susținător al creșterii durabile și al dezvoltării unor economii și societăți incluzive. În context, cei doi demnitari au convenit asupra imperativului de a exploata pe deplin fereastra de oportunitate actuală în relație cu partenerii din Vecinătate referitoare la lansarea „Noii agende pentru Mediterana”, precum și în pregătirea Summit-ului Parteneriatului Estic din decembrie.

În ceea ce privește cooperarea la nivel multilateral, ministrul Aurescu a evidențiat importanța acordată de Guvernul României aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și a mulțumit omologului spaniol pentru susținerea, de către Spania, a candidaturii României, reiterată și în cadrul discuțiilor de astăzi.

În finalul întâlnirii, cei doi miniștri au lansat un album aniversar bilingv dedicat celor 140 de ani de relații diplomatice dintre România și Regatul Spaniei, iar ministrul Aurescu a transmis omologului său întregul filatelic emis de Romfilatelia cu prilejul aniversării celor 140 de relații diplomatice.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

Published

on

© eiah.eib.org

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, și vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Christian Kettel Thomson, au discutat luni, la sediul instituției, despre modalitățile de a operaționaliza cât mai rapid și eficient contractul de finanțare a noului Spital Regional de la Craiova, în valoare de 368 de milioane de euro.

Potrivit unui comunicat al instituției, împrumutul este al treilea din seria finanțărilor acordate de BEI în perioada 2021-2022 pentru sprijinirea construcției spitalelor regionale de urgență din România, după investițiile în spitalele regionale de urgență din Iași și Cluj, în valoare totală de 555 milioane de euro.

”Banca Europeană de Investiții este un partener cheie pentru investițiile în domeniul medical din România. Este o investiție în oameni și pentru oameni. Peste 1,9 milioane de persoane din sud-vestul României vor beneficia de servicii medicale de calitate în urma construirii noului Spital Regional din Craiova. Unitatea va avea 807 paturi pentru spitalizări și 130 de paturi și tărgi pentru tratamente ambulatorii și va oferi servicii medicale de ultimă generație, inclusiv tratamente pentru cancer, traume și asistență maternală. De asemenea, după finalizarea noului spital sperăm să creăm peste 3000 de noi locuri de muncă”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor și guvernator al BEI.

”Investițiile în sănătate sunt în beneficiul tuturor. Banca Europeană de Investiții este încântată sã sprijine noul spital regional din Craiova prin cel mai mare împrumut pe care l-am acordat vreodată pentru investiții în domeniul sănătății în România. Această nouă investiție, consolidată de sprijinul consultativ și de asistența tehnică oferite de Centrul european de consultanță pentru investiții, vine după sprijinul recent acordat de BEI pentru noile spitale regionale din Iași și Cluj” , a declarat Christian Kettel Thomson, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Contractul de finanțare a fost semnat, din partea României, de Adrian Câciu, ministrul Finanțelor și Guvernator BEI și de Christian Kettel Thomson, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Construcția spitalului de urgență din zona de Sud-Vest a României va contribui la reducerea inegalităților privind accesul la asistență medicală, cu precădere pentru persoanele din zonele rurale și defavorizate, asigurând în același timp stabilirea unor diagnostice și tratamente din timp, ceea ce va duce la scăderea ratei mortalității și a dizabilităților pe termen lung.

Mai mult, infrastructura și echipamentele moderne, precum și o mai bună organizare și management, vor asigura un tratament mai eficient al bolilor mortale. În plus, proiectul are drept obiectiv reducerea exodului de personal medical din regiune prin oferirea unui mediu de lucru atractiv pentru medici și asistente.

Spitalul Regional de Urgenţă Craiova, care ar urma să fie operațional din 2027, va cuprinde un complex de construcții cu 7 nivele, pe o suprafață totală construită de aproximativ 165.296 metri pătrați. Spitalul va avea un număr total de 807 paturi, 19 săli de operație şi va fi construit în jurul unui concept organizațional de specialități medicale grupate în 7 centre. Acesta va fi dotat cu heliport și cu 1 195 locuri de parcare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat marți că va oferi expertiză tehnică pentru a ajuta nouă state membre, printre care și România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina, informează comunicatul oficial

Statele membre care au depus o cerere de sprijin vor primi experitiza în lunile următoare. Este vorba despre Belgia, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Polonia, România și Slovacia.

„Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o criză umanitară fără precedent. Este de datoria noastră să îi ajutăm pe cei care fug din calea războiului și caută siguranță în UE. Acest lucru înseamnă să le oferim acces la locuințe, educație, asistență medicală și locuri de muncă. Prin intermediul Instrumentului de asistență tehnică, Comisia Europeană sprijină statele membre pentru ca acest lucru să se întâmple fără probleme și rapid”, a transmis comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Expertiza tehnică este furnizată în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisia Europeană.

Acesta va ajuta statele membre în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în scopul primirii și integrării, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară; facilitarea recunoașterii calificărilor și diplomelor refugiaților ucraineni pentru a facilita intrarea acestora pe piața muncii din UE; adaptarea programelor școlare la nevoile elevilor ucraineni; și îmbunătățirea coordonării interministeriale.

La 21 martie 2022, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, Comisia a lansat un apel special pentru a sprijini statele membre care primesc refugiați din Ucraina și pentru a renunța treptat la dependența lor de combustibilii fosili din Rusia. Cererile depuse de statele membre au fost evaluate și aprobate în prezent de Comisie.

În cadrul IST 2022, Comisia Europeană ajută deja Croația, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Olanda și Portugalia în cadrul unor proiecte emblematice de sprijin „Integrarea resortisanților țărilor terțe în statele membre ale UE”.

Aceste proiecte îmbunătățesc capacitatea administrațiilor naționale de a furniza servicii de integrare favorabile incluziunii, precum și de a contribui la păstrarea talentelor și de a facilita accesul resortisanților țărilor terțe la piața muncii.

Sprijinul acordat de IST completează activitatea agențiilor UE și, în special, a Agenției Europene pentru Azil, care este activă în Malta, Italia, Grecia, Spania, Cipru, România, Belgia, Letonia și Lituania și, în curând, în Cehia și Olanda.

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 924.869 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

În primul trimestru din 2022, Produsul Intern Brut al UE a înregistrat o creșrere de 0,4%, comparativ cu trimestrul precedent, însă România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, înregistând un avans de 5,2%, arată o estimare preliminară publicată marți de Eurostat.

În zona euro, PIB-ul a crescut cu 0,3% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent. 

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 5,1% în zona euro şi cu 5,2% în Uniunea Europeană. Şi în acest caz Românian se numără printre statele cu cea mai puternică creştere economică, alături de Portugalia (11,9%), Polonia (9,1%), Austria (8,7%), Ungaria (8%) şi Danemarca (6,8%), scrie Agerpres

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, PIB-ul României a înregistrat o creștere cu 6,5% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră, informează Institutul Național de Statistică. 

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021. Astfel :

  •  rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 101,9% la
    101,1% ;
  • rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 101,6% la
    103,3% ;
  • rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la
    97,1%;
  • rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 99,9 la
    101,0%.

Comisia Europeană și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Potrivit previziunilor economice de primăvară ale anului 2022, PIB-ul UE va rămâne  în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană anticipează că economia țării noastre își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi4 hours ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA4 hours ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO5 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA5 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE6 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.10 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending