Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat duminică, într-un mesaj video postat pe platforma X, că începe un nou turneu european, cu opriri importante în Grecia, Franța și Spania. Scopul vizitei este dublu, respectiv asigurarea securității energetice a Ucrainei înainte de iarnă și consolidarea apărării aeriene a țării în fața atacurilor rusești.

„Astăzi am pregătit un acord cu Grecia privind importurile de gaze pentru Ucraina, care va reprezenta o nouă rută de aprovizionare pentru a ne asigura importurile pentru iarnă”, a declarat Zelenski, estimând valoarea contractului la aproape 2 miliarde de euro.

El a mai  precizat că „avem deja acorduri pentru finanțarea importurilor de gaze”, sprijinind astfel pierderile din producția internă cauzate de bombardamentele rusești.

Fruitful diplomacy ahead. Sunday – visit to Greece and important agreement on natural gas imports. Monday – historic deal with France in Paris to strengthen our combat aviation and air defense. Tuesday – talks in Spain on bolstering our air defense and initiatives with partners. pic.twitter.com/1DPSL1Xzpt

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 16, 2025

„Guvernul Ucrainei a alocat fondurile necesare, iar partenerii europeni ne ajută. Băncile europene, sub garanțiile Comisiei Europene, ne ajută. Norvegia ne ajută. Lucrăm intens și cu partenerii americani”, a afirmat liderul de la Kiev.

Pe lângă acest acord energetic considerat vital, Zelenski a dezvăluit că „un acord istoric a fost pregătit cu Franța”, unde urmează să ajungă luni.

Citiți și Emmanuel Macron îl va primi luni pe Volodimir Zelenski la Paris, ocazie cu care va reafirma angajamentul Franței privind garanțiile de securitate

„Va exista un sprijin semnificativ pentru aviația noastră de luptă, pentru apărarea aeriană și pentru alte capacități de apărare”, a indicat președintele ucrainean, sugerând că Parisul va continua să contribuie la consolidarea capacității militare a Ucrainei. Franța a livrat deja, în trecut, avioane Mirage și sisteme de apărare antiaeriană Kievului.

Președintele ucrainean a subliniat în mesajul său că „prioritățile noastre de astăzi sunt apărarea aeriană, sistemele și rachetele pentru apărare aeriană”, adăugând că „după fiecare atac rusesc, ne asigurăm refacerea capacităților”. El a subliniat că „nu este ușor, dar reușim”.

Marți, Zelenski va ajunge în Spania, o țară despre care a precizat că „s-a alăturat partenerilor noștri în inițiative care chiar ne ajută”. Președintele a promis că vizita va fi „productivă”, lăsând să se înțeleagă că și Madridul va contribui la eforturile de consolidare a apărării aeriene ucrainene.

În mesajul său, liderul de la Kiev s-a arătat optimist privind continuarea sprijinului occidental, atât pe plan militar, cât și energetic și diplomatic: „Acesta este lucrul care ajută cu adevărat Ucraina să se apere și să-și atingă obiectivele și sarcinile”.

Zelenski a încheiat cu o referire la eforturile de a relua negocierile și schimburile de prizonieri: „Multe întâlniri, negocieri și apeluri au loc într-un ritm susținut pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă. Mulțumesc tuturor celor care ne ajută”, a mai afirmat președintele ucrainean.

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut vineri o discuție telefonică cu omologul său de la Kiev, Andrii Sybiha, pe agenda convorbirii figurând sprijinul european pentru Ucraina în fața războiului Rusiei, aderarea țării vecine la UE, precum și „atenția specială pe care o acordă România” reformei din sistemul ucrainean de educație.

Șefa diplomației române a precizat, într-o postare pe X, că unul dintre subiectele abordate a fost situația liceelor românești din Cernăuți.

„Am clarificat că, deși unele faze ale reformei educaționale implică propuneri locale, decizia finală privind numărul de licee nu va ignora nevoile legitime ale comunității noastre. Am subliniat atenția specială pe care o acordă România implementării reformei educaționale în curs de desfășurare în Ucraina și cerința noastră ca aceasta să protejeze nevoile comunității vorbitoare de limbă română în ceea ce privește accesul la educație în limba maternă”, a declarat Oana Țoiu.

Just concluded a phone call with my dear colleague, @andrii_sybiha, Foreign Minister of 🇺🇦.
I have expressed our solidarity in the face of last night’s renewed brutal bombardment by Russia that has led to further civilian deaths and destruction of apartments in Kyiv.

In our… pic.twitter.com/jgHqRpJ2rn

— Toiu Oana (@oana_toiu) November 14, 2025

Ministrul i-a indicat omologului ucrainean „importanța primordială a luării în considerare a cererilor și așteptărilor legitime ale minorității vorbitoare de limbă română din Ucraina”.

„Reforma trebuie să asigure oportunități adecvate de învățare în limba maternă pentru persoanele care aparțin minorității române. Acestea se așteaptă în mod legitim ca identitatea lor națională să fie păstrată și protejată”, a adăugat șefa diplomației române.

Alte subiecte abordate au fost aderarea Ucrainei la UE și „modalitățile de a face agresorul să plătească”, a mai precizat Oana Țoiu, care a descris sancțiunile introduse de președintele american Donald Trump împotriva Rusiei drept „un instrument extrem de necesar și eficient pe calea către pace”.

I had a substantial call with Foreign Minister of Romania @Oana_Toiu.

I briefed my counterpart on Russia’s intensified strikes against Ukraine and our critical infrastructure.

We focused on the main topics of our bilateral cooperation, shared security challenges in the region,…

— Andrii Sybiha 🇺🇦 (@andrii_sybiha) November 14, 2025

La rândul său, șeful diplomației ucrainene a declarat că dialogul telefonic pe care l-a avut cu Țoiu a fost unul „substanțial”.

„Am informat-o pe omoloaga mea despre intensificarea atacurilor Rusiei împotriva Ucrainei și a infrastructurii noastre critice. Ne-am concentrat pe principalele teme ale cooperării noastre bilaterale, provocări comune de securitate în regiune și implementarea acordurilor încheiate în timpul convorbirii de săptămâna trecută dintre președinții noștri”, a scris Andrii Sybiha, tot pe X.

El a menționat că a vorbit cu Oana Țoiu și despre „minoritatea națională română din Ucraina și drepturile sale la educație”.

„Am reafirmat că abordarea Ucrainei rămâne deschisă, de bună vecinătate și bazată pe respect reciproc și parteneriat cu România”, a conchis ministrul Andrii Sybiha.

Germania va finanța un pachet de arme în valoare de 150 de milioane de euro pentru Ucraina, prin intermediul inițiativei Prioritised Ukraine Requirements List (PURL), a anunțat vineri ministrul german al apărării, Boris Pistorius, informează Euronews.

Declarațiile au fost făcute după reuniunea Grupului celor Cinci (E5), pe care Pistorius a găzduit-o la Berlin alături de omologii săi din Polonia, Italia, Franța și Regatul Unit. La discuții au participat și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, precum și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, prin videoconferință.

Inițiativa PURL a fost lansată în iulie de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele SUA, Donald Trump, pe fondul criticilor venite din partea Casei Albe privind necesitatea ca Europa să își asume o parte mai mare a responsabilității pentru securitatea Ucrainei.

Noul mecanism financiar presupune ca 17 aliați, majoritatea europeni, să cumpere arme fabricate în SUA, care sunt ulterior transferate Ucrainei. Scopul este asigurarea unui flux previzibil de sprijin militar letal și neletal, inclusiv sisteme de apărare aeriană.

Potrivit Institutului Kiel, sprijinul militar occidental pentru Ucraina a scăzut cu 43% în lunile iulie și august, comparativ cu prima jumătate a anului.

În context, Pistorius a transmis vineri, într-o postare pe Instagram, că Parlamentul german a convenit asupra proiectului de buget pentru 2026, care include 11,5 miliarde de euro pentru Ucraina anul viitor, reprezentând o creștere cu 3 miliarde mai mult față de planificarea inițială. Votul final este așteptat la sfârșitul lunii.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by German Embassy London (@germanyinuk)

Printre sistemele achiziționate în SUA se numără sistemul Patriot și rachetele aferente. Pistorius nu a comentat dacă Germania va furniza și rachete Taurus Kievului.

În declarațiile de după reuniunea E5, ministrul german a subliniat presiunea uriașă exercitată de Moscova asupra infrastructurii energetice ucrainene.

„Ucraina este în fața celei de-a patra ierni de război ca rezultat”, a spus Pistorius, adăugând că obiectivul președintelui rus este de a face lunile de iarnă „cât mai neplăcute posibil” pentru ucraineni, pentru a le submina moralul. „Ucraina poate continua să se bazeze pe noi”, a reiterat ministrul german.

Pistorius a precizat, de asemenea, că Germania va continua să investească în industria de apărare ucraineană.

Un alt subiect central al reuniunii l-au constituit amenințările hibride la adresa statelor europene. Pistorius a menționat recentele încălcări ale spațiului aerian din țări NATO și UE.

„Rusia încearcă să ne tulbure și să ne sperie societățile”, a spus el, referindu-se inclusiv la situațiile în care aeroporturi europene au fost evacuate din cauza incursiunilor cu drone.

Ministrul german a cerut, astfel, o coordonare mai strânsă  în privința apărării antidronă, anunțând că o propunere pentru achiziții comune de sisteme ieftine de apărare antidronă va fi prezentată la următoarea reuniune E5 din Varșovia, la începutul anului viitor.

Deși nu există dovezi ferme care să lege aceste incidente de Rusia, Pistorius a sugerat că responsabilul este evident.

„Nu trebuie să fii Sherlock Holmes ca să înțelegi cine ar avea de câștigat de pe urma acestor încălcări ale spațiului aerian.”

La rândul său, secretarul britanic al apărării, John Healy, a confirmat că delegația britanică de experți în drone trimisă în Belgia își va continua misiunea, iar membri ai Regimentului 12 Artilerie Regală vor fi desfășurați în Finlanda pentru operațiuni de apărare antidronă.