Connect with us

NATO

România și SUA au semnat foaia de parcurs pentru apărare 2020-2030: Nicolae Ciucă și Mark Esper au decis consolidarea cooperării la Marea Neagră și a rotației forțelor SUA în România

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, aflat în vizită oficială în SUA, a semnat joi, la Washington, cu omologul său american Mark Esper o foaie de parcurs pe următorii zece ani, document ce cuprinde obiectivele şi interesele comune în domeniul apărării, precum modernizarea sectorului apărării şi securitatea în regiunea Mării Negre, conform unor comunicate publicate de Departamentul american al Apărării și a unor postări pe pagina de Facebook a ministrului român.

Cei doi miniștri ai apărării au semnat „Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate, au anunțat, deopotrivă, Ministerul Apărării Naționale și Pentagonul, în comunicate separate.

Secretarul apărării Mark Esper a confirmat calitatea de aliat statornic al SUA în relaţia cu România, evidenţiind consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări de-a lungul timpului. El a menţionat faptul că România a găzduit o serie de exerciţii care îmbunătăţesc interoperabilitatea şi întăresc linia de descurajare a Rusiei de-a lungul flancului estic al NATO.

Oficialul american şi-a exprimat de asemenea recunoştinţa faţă de angajamentul puternic al României faţă de Alianţă, în special prin găzduirea Sistemul Balistic de Apărare Anti-Rachetă Aegis Ashore care constitue un element cheie pentru apărarea NATO.

Totodată, Mark Esper a remarcat faptul că România a crescut cheltuielile de apărare în ultimii ani pentru a depăşi 2% din PIB, salutând acest fapt ca pe un exemplu puternic pentru alte state aliate. “Securitatea şi prosperitatea noastră colective depind de toate naţiunile partenere, care trebuie să facă investiţiile necesare pentru o Alianţă mai pregătită şi mai capabilă”, a subliniat secretarul american al apărării, în timp ce a scos în evidență importanța României ca aliat datorită poziției sale pe flancul estic al NATO și la Marea Neagră.

Angajamentul SUA faţă de NATO şi articolul 5 este “de fier, iar America este alături umăr la umăr de România pe măsură ce avansăm pacea, democraţia, libertatea şi celelalte valori comune ale noastre”, l-a asigurat Esper pe omologul român, conform transcriptului schimbului de opinii de la debutul întâlnirii.

De partea sa, ministrul Nicolae Ciucă a subliniat că “România sprijină puternic rotația militarilor SUA în regiunea Mării Negre” și a precizat că România va continua modernizarea sa militară, în conformitate cu noile documente strategice adoptate.

De altfel, vizita lui Ciucă la Washington a survenit în contextul în care CSAT a aprobat Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare 2020-2024, Carta Albă a Apărării și Analiza strategică a Apărării, documente în care Parteneriatul Strategic cu SUA și prezența militară americană în România reprezintă garanții ale securității naționale.

“Înțelegem că un astfel de angajament presupune, pentru România și ceilalți aliați, generarea unor capacități adecvate. Intensificarea programului de exerciții desfășurate pe teritoriul României, în cadru aliat și bilateral cu forțele armate ale SUA, este parte a obiectivului general de consolidare a prezenței și vizibilității NATO pe flancul estic. Totodată, am discutat cu secretarul american al apărării preocuparea Armatei României pentru îmbunătățirea elementelor de mobilitate militară, dovadă fiind programele demarate deja pentru modernizarea infrastructurii bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Pe timpul întrevederii, am abordat, de asemenea, și subiectul cooperării bilaterale pe linia investițiilor în domeniul achiziției de echipamente, un element ce consolidează Parteneriatul Strategic. Un exemplu pe care l-am menționat în context a fost acela că în România a fost recepționat primul sistem PATRIOT, țara noastră fiind primul stat din Flancul Estic care are în dotarea forțelor sale armate sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare. Alocarea a două procente din Produsul Intern Brut pentru apărare a oferit, începând cu 2017, predictibilitate politicii Armatei României de dotare cu tehnică modernă de luptă și ne-a permis să demarăm și să susținem programe credibile de înzestrare”, a detaliat Ciucă, pe Facebook.

Anunțul cu privire la semnarea acestei foi de parcurs a fost făcut de ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, cu câteva ore înainte, în cadrul discursului la Bucharest Forum 2020.

Ministrul român al apărării a început miercuri o vizită oficială în SUA, unde va avea până duminică mai multe întâlniri. Acesta a depus o coroană de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Cimitirul Militar Naţional Arlington. Nicolae Ciucă este însoţit de şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, şi de Simona Cojocaru, secretar de stat şi şef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bulboaca

Dacă europenii nu vor reuși să ajute Ucraina și Republica Moldova înseamnă că Europa a pierdut, a avertizat joi președintele Klaus Iohannis, la finalul participării sale la cel mai important eveniment internațional găzduit de Republica Moldova în istoria sa, summitul Comunității Politice Europene.

Șeful statului a susținut declarații de presă în urma participării la summit, a participării sale la grupul de lucru privind securitatea și întrevederilor sale cu premierul Belgiei, președintele Muntenegrului și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu acesta din urmă adoptând și o declarație comună privind susținerea integrării euro-atlantice a Ucrainei și disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO.

Întrebat despre poziția României cu privire la eventuale garanții de securitate pentru Ucraina înainte de aderarea la NATO, privind o eventuală foaie de parcurs în această direcție, Klaus Iohannis a răspuns că la “summitul NATO se vor discuta variantele care sunt posibile”.

Un așa-numit road map sau un calendar vom vedea dacă este util sau nu sau dacă mai degrabă ar induce niște reacții nedorite din altă parte“, a punctat șeful statului, subliniind că acest subiect a fost discutat și în cadrul grupului de lucru privind securitatea din cadrul summitului CPE la care a participat alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de președintele francez Emmanuel Macron.

“Vom lua o decizie până la Summit. Dar pot să vă spun ce am spus și acolo, important este să se simtă Ucraina cu garanții din partea noastră că o ajutăm până când învinge și ucrainenii să fie convinși și după Summitul NATO că noi îi considerăm că sunt alături de noi și noi alături de ei”, a insistat el, în timp ce, la Oslo, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat că aliații vor discuta un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei.

Întrebat în același timp și despre sprijinul pentru Republica Moldova, pentru ca această țară să fie inclusă în schema unor garanții de securitate în paralel cu eforturile de începere a negocierilor de aderare la UE, Iohannis a precizat că “ar fi greșit să ne concentrăm doar pe aspectul de integrare europeană.

“Securitatea are multe fațete. Mă gândesc nu neapărat la securitatea militară în acest sens, fiindcă Moldova s-a declarat neutră, dar vorbim, de exemplu, de securitate energetică, de stabilitatea statului și așa mai departe, și este interesul nostru, al tuturor, ca Moldova să fie și să rămână stabilă”, a precizat președintele.

Dacă noi, europenii, nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut. Atât de simplu este. Dar acesta nu este singurul motiv pentru care ajutăm Ucraina și Moldova. O facem fiindcă așa este corect, fiindcă, după părerea noastră, ei sunt parte din Europa democratică, ei sunt o parte din comunitatea noastră și aici deja putem să ne dăm seama care este plus-valoarea acestui format european și de aceea am subliniat în deschidere, statele europene democratice – fiindcă mai este cineva, dar nu este democratic și nu a fost invitat -, deci Moldova și Ucraina sunt dintre ai noștri”, a explicat șeful statului.

Republica Moldova a găzduit joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), unde aproape 50 de lideri s-au reunit la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău.

Summitul a avut loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.

La acest summit, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat pentru includerea țării sale în UE și NATO.

Continue Reading

NATO

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încheiat joi, 1 iunie, o reuniune informală a miniștrilor de externe la Oslo (Norvegia), calificând-o drept ‘„o oportunitate de a discuta chestiuni-cheie în timp ce ne pregătim pentru summitul nostru de la Vilnius din iulie”.

Acesta a precizat că, în cadrul summit-ului, „vom lua decizii pentru a ne consolida în continuare descurajarea și apărarea”. „Vom conveni asupra unui nou angajament de investiții în domeniul apărării, cu un minim de 2% din PIB pentru apărare. Și vom conveni să ne aprofundăm parteneriatele cu partenerii noștri din regiunea Indo-Pacific”, a declarat secretarul general. Stoltenberg a precizat însă, că accentul reuniunii de astăzi „a fost pus pe modul în care putem aduce Ucraina mai aproape de NATO, acolo unde îi este locul”, menționând că Alianța lucrează la un pachet de sprijin multianual cu o finanțare solidă.

Miniștrii de externe au discutat, de asemenea, despre transformarea actualei Comisii NATO-Ucraina într-un nou Consiliu NATO-Ucraina. „Acesta ar fi un pas semnificativ, pentru a stabili un forum consultativ comun cu Ucraina, pentru a discuta, de la egal la egal, probleme-cheie pentru securitatea noastră”, a declarat Stoltenberg. 

Acesta a reiterat că ușa NATO rămâne deschisă și că deciziile privind aderarea sunt de competența exclusivă a Aliaților și a Ucrainei. De asemenea, oficialul a menționat necesitatea unor garanții de securitate postbelice pentru această țară.

„Toți Aliații sunt de acord ca Ucraina să devină membră a Alianței. Nu este treaba Moscovei să aibă un drept de veto împotriva extinderii NATO”, a subliniat secretarul general, adăugând că momentan „toți Aliații sunt de acord că cea mai urgentă și importantă sarcină acum este de a se asigura că Ucraina se impune ca națiune independentă și suverană”. „Nu știm când se termină războiul, dar trebuie să ne asigurăm că, atunci când se va termina, vom avea aranjamente credibile pentru a garanta securitatea Ucrainei în viitor și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei”, a mai declarat Stoltenberg.

Secretarul general a declarat, de asemenea, că depune eforturi pentru a se asigura că aderarea Suediei la NATO este finalizată cât mai curând posibil și că se va deplasa în Turcia în viitorul apropiat. În context, acesta a salutat faptul că noile legi antiterorism ale Suediei au intrat astăzi în vigoare. „Acest lucru arată că Suedia și-a respectat angajamentele asumate în cadrul Memorandumului trilateral încheiat anul trecut la Madrid. Și demonstrează că aderarea rapidă a Suediei va contribui la securitatea Alianței”, a concluzionat Jens Stoltenberg.

 

Continue Reading

NATO

Stoltenberg: NATO este pregătită să desfășoare mai multe trupe de menținere a păcii pe fondul tulburărilor din Kosovo

Published

on

© NATO

NATO este pregătită să desfășoare mai multe trupe în Kosovo pentru a reprima violențele din nordul polarizat etnic, a declarat joi secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, adăugând că primele 700 de trupe de întărire sunt pe drum, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„NATO va rămâne vigilentă. Vom fi acolo pentru a asigura un mediu sigur și securizat și, de asemenea, pentru a calma și reduce tensiunile”, a declarat el reporterilor în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe ai NATO la Oslo.

Tulburările din nordul Kosovo s-au intensificat de când primari de etnie albaneză au preluat funcțiile în zona cu majoritate sârbă din regiune, după alegerile din aprilie boicotate de sârbi, o mișcare care a determinat SUA și aliații săi să facă reproșuri la adresa Pristinei.

NATO a decis să suplimenteze cu 700 de soldați misiunea sa de 4.000 de soldați în regiune, după ce 30 dintre forțele sale de menținere a păcii KFOR și 52 de protestatari de etnie sârbă au fost răniți luni.

Stoltenberg a calificat violențele împotriva trupelor NATO ca fiind „total inacceptabile” și a declarat că Aliații pregătesc mai multe trupe în cazul în care NATO va trebui să trimită întăriri suplimentare în regiune.

„Mesajul nostru atât pentru Belgrad, cât și pentru Pristina este că trebuie să se angajeze cu bună credință în dialogul facilitat de UE”, a adăugat acesta.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Maia Sandu, “recunoscătoare sprijinului din partea României și Franței”, predă Spaniei ștafeta summitului CPE care a făcut R. Moldova mai vizibilă pe harta Europei

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Zelenski, recunoscător pentru că “România ajută Ucraina”: Relațiile s-au schimbat când “Iohannis și alți lideri au susținut candidatura Ucrainei la UE”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Victor Negrescu solicită Comisiei Europene printr-un demers susținut de europarlamentari din mai multe grupuri politice să sprijine cu fonduri UE copiii români cu părinți plecați în afara țării

U.E.11 hours ago

Oficiali de rang înalt din Europa în frunte cu Josep Borrell participă la cel mai important forum de securitate din Asia, încercând să-i convingă pe partenerii din regiune să sprijine mai mult Ucraina

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO12 hours ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Polonia livrează arme și muniții cu șase avioane de transport pentru poliția din Republica Moldova

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA13 hours ago

Declarație comună Iohannis – Zelenski adoptată în R. Moldova: România și Ucraina vor organiza consultări privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei înaintea aderării la NATO

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Parlamentul European solicită o strategie coordonată pentru a mări reziliența UE la ingerințele străine și la manipularea informațiilor și pentru a proteja alegerile europene din 2024

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO12 hours ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA14 hours ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ1 week ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

Team2Share

Trending