Connect with us

INTERNAȚIONAL

România și SUA au semnat scrisoarea de ofertă și acceptare pentru achiziționarea primelor trei sisteme de rachete HIMARS

Published

on

Procedura legală de achiziție a primelor trei sisteme de rachete HIMARS, specifică Programului Foreign Military Sales – FMS, a fost finalizată luni prin semnarea scrisorii de ofertă și acceptare (Letter of Offer and Acceptance – LOA).

Ceremonia de semnare, la care au participat secretarul de stat Mircea Dușa și șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, a avut loc luni la sediul Ministerului Apărării Naționale, a avut loc la sediul MapN.

Foto: U.S. Army

Programul de achiziție se derulează conform aprobării Parlamentului României, în cadrul unui contract de stat atribuit de Guvernul României, Guvernului Statelor Unite ale Americii.

Legea nr 46/2018 pentru realizarea „Capabilității de sprijin de foc indirect” aferentă programului de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” a fost adoptată, miercuri 21 februarie, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, și promulgată de Președintele României vineri, 23 februarie.

Citiți și România cumpără sistemul de rachete HIMARS. Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind înzestrarea cu aceste capabilități

Citiți și Este oficial: România se dotează cu rachete HIMARS după ce Camera Deputaților a votat proiectul de lege pentru înzestrarea cu aceste capabilități

Citiți și Unanimitate în Senat: România continuă dotarea militară după ce senatorii au votat achiziționarea de rachete HIMARS

Achiziția sistemelor de rachete „HIMARS” constituie pentru România un interes esenţial de securitate, deoarece prin realizarea acestei capabilităţii se asigură întărirea securităţii naţionale şi regionale, acest demers contribuind totodată în mod semnificativ la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii.

Sistemul de rachete HIMARS reprezintă un vârf de tehnologie pe plan mondial, fiind unul dintre cele mai fiabile sisteme de acest tip testate în luptă, fiind utilizat, printre alții, de Forțele Terestre și de Corpul de Infanterie Marină ale SUA.

România, în calitatea sa de stat membru al NATO şi UE, are obligaţia să continue şi să îşi intensifice eforturile naţionale pe dimensiunea de apărare şi securitate. Prin dotarea cu sistemul HIMARS, Forţele Terestre Române vor dispune, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, de un sistem cu precizie ridicată, credibil, flexibil şi eficient, pentru a contribui la descurajarea unei agresiuni împotriva României sau aliaților şi articularea unui răspuns adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Este oficial: Cristian Diaconescu, propus de România pentru poziția de secretar general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa

Published

on

© MAE Romania

România a înaintat candidatura ambasadorului Cristian Diaconescu pentru funcția de Secretar General al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în urma lansării, la începutul lunii iulie, a procedurii de ocupare a unor funcții la nivelul Organizației de la Viena, a confirmat Ministerul Afacerilor Externe într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit MAE, desemnarea Secretarului General se realizează prin consens și va fi formalizată cu prilejul Consiliului Ministerial din decembrie, organizat de Președinția-în-exercițiu albaneză. 

Pentru această funcție mai există și o propunere din partea Germaniei, în persoana Helgăi Maria Schmid (Germania), actual secretar general al Serviciului European pentru Acțiune Externă, corpul instituțional diplomatic al Uniunii Europene.

În prezent, secretarul general al OSCE este diplomatul elvețian Thomas Greminger, însă, în iulie 2020, acesta nu a fost reales în funcție.

Secretarul general al organizației este ales de Consiliul de Miniștri al OSCE pentru o perioadă de trei ani, mandat care poate fi extins pentru încă trei ani. Rolul secretarului general al OSCE este deopotrivă politic și executiv. Acesta asigură implementarea tuturor deciziilor OSCE și acționează ca Acționează ca reprezentant al președintelui în exercițiu și îl sprijină în toate activitățile care vizează îndeplinirea obiectivelor OSCE.

“Ambasadorul Cristian Diaconescu a fost diplomat de carieră, fost ministru de externe (pentru două mandate), fost ministru al justiției, cu o activitate consistentă în domeniile acoperite de OSCE și care a participat, de la începutul carierei diplomatice, la evoluția OSCE, inclusiv la negocierea unor documente relevante pentru activitatea Organizației. Promovarea acestei candidaturi demonstrează interesul și atașamentul României pentru îndeplinirea obiectivelor OSCE în domeniile care au consacrat Organizația ca for de colaborare și dialog în domenii precum securitate, democrație și drepturile omului, cooperare economică și de mediu. Totodată, această candidatură reflectă disponibilitatea României de a utiliza, în folosul OSCE, experiența și cunoașterea dobândite în cadrul Organizației de-a lungul timpului”, mai precizează Ministerul Afacerilor Externe.

În cazul în care va fi ales, Cristian Diaconescu va deveni al doilea român într-o funcției internațională prestigioasă și importantă, după ce Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO în 2019.

Cristian Diaconescu a fost ministru de externe al României în perioada 2008-2009 și în 2012, după ce anterior a ocupat funcția de ministru al justiției în perioada 2000-2004. De asemenea, a fost șef al Cancelariei Prezidențiale în timpul celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu.

În prezent, este prim-vicepreședinte al Partidului Mișcarea Populară.

În ce privește activitatea sa diplomatică, Cristian Diaconescu a fost negociator șef pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, pentru Tratatul politic de baza între România și Federația Rusă, pentru Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei și secretar general adjunct al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, fiind ambasador en pied în această organizație.

În cariera sa diplomatică, Diaconescu se distinge cu o bogată experiență referitoare la OSCE. În perioada 1997-1998 a îndeplinit funcția de director al Direcției OSCE și de Cooperare cu Structurile Subregionale din MAE. În perioada 1996-1997 a fost diplomat în Direcția OSCE din MAE. Între 1995 și 1996 a fost diplomat la Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizațiile Internaționale de la Viena, adjunct al șefului misiunii pentru domeniile politico-militar și de securitate ale OSCE. În perioada 1993-1995 a fost coordonator al secției de cooperare în domeniul politico-militar al OSCE din MAE. Între 1990 și 1993 a fost diplomat în Delegația Permanentă, ulterior Misiunea Permanentă a României la OSCE.

OSCE este cea mai cuprinzătoare organizație de securitate. Acoperă aria geografică de la Vancouver la Vladivostok și o populație de peste un miliard de persoane, contribuind la consolidarea păcii, democrației și stabilității în această regiune. Organizaţia este un for pentru dialog politic la nivel înalt asupra unei game largi de aspecte de securitate și, totodată, un instrument regional cuprinzător pentru avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, managementul crizelor și reabilitarea post-conflict. În esență, vizează creșterea, prin cooperare, a încrederii între state.  Prin intermediul instituţiilor sale specializate, unităţilor de experţi şi reţelei de misiuni în teren, OSCE are competenţe în domenii dintre cele mai variate cu impact asupra securităţii comune: controlul armamentelor convenționale și măsuri de creștere a încrederii și securității; combaterea amenințărilor transnaționale; activități economice și în domeniul mediului; democratizare; promovarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Originile OSCE datează de la începutul anilor ’70. Prin  Actul Final de la Helsinki, adoptat în 1975, a fost creată Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE). În perioada Războiului Rece, CSCE a oferit un cadru de dialog multilateral şi de negocieri între Est şi Vest. În contextul căderii Zidului Berlinului, Carta de la Paris din 1990 a reflectat aspiraţia statelor participante pentru o nouă „eră a democraţiei, păcii şi unităţii” şi a consfințit încheierea Războiului Rece.  

Prin Carta de la Paris, au fost create o serie de instituţii permanente – Secretariatul, Centru de Prevenire a Conflictelor, Birou pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului – precum şi capacităţi operaţionale. În 1992, s-au creat noi formate şi instituţii: Forumul de Cooperare în domeniul Securităţii, Forumul Economic şi de Mediu şi respectiv Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale. Primele prezențe în teren au fost misiunile din Kosovo, Voivodina și Misiunea la Skopje.

În 1994, CSCE a devenit Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), organizaţie fără personalitate juridică, cu sediul OSCE la Viena.

În total, sunt 57 de state participante la OSCE.

Continue Reading

RUSIA

Președintele francez, Emmanuel Macron, despre normalizarea relațiilor cu Rusia: La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi parteneri

Published

on

© European Union 2020

Președintele francez, Emmanuel Macron, și-a apărat marți la Riga strategia privind un ”dialog” cu Rusia, ceea ce a ridicat îndoieli în rândul liderilor statelor baltice, dar a punctat reticențele șefului statului rus Vladimir Putin, punctând că ”este nevoie de doi pentru un dialog”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi (parteneri) şi deci depinde de voinţa părţii angajate de a merge sau nu înainte”, a subliniat Emmanuel Macron, adăugând: ”Vom vedea de fapt ce poate produce acest dialog ca rezultat pozitiv”.

În cadrul primei sale vizite în Lituania și Letonia, state sceptice cu privire la intențiile Moscovei, liderul francez a încercat să aducă clarificări cu privire la scopul ”dialogului” pe care le dorește să-l aducă Uniunea Europeană cu Rusia, pe fondul unor tensiuni în creștere ca urmare a crizei din Belarus.

”E ceea ce ne va permite să construim o relaţie (cu Rusia) mult mai stabilă şi mai protectoare”, a precizat acesta în cursul unei conferinţe de presă cu premierul leton Arturs Karins.

Preşedintele francez a amintit că relaţia cu Rusia ”s-a înrăutăţit din cauza conflictului ucrainean şi a ocupării Ucrainei”, referindu-se probabil la peninsula Crimeea. ”Am aplicat sancţiuni care au fost puţin eficiente”, a recunoscut Macron.

Dar şeful statului francez doreşte ”o formă de normalizare a relaţiilor noastre cu Rusia pentru că împărţim acelaşi spaţiu, pentru că vrem să nu mai existe atacuri cibernetice, să nu mai existe destabilizare a democraţiei noastre şi o reglementare a conflictelor regionale, în primul rând în Ucraina”.

Acest mesaj al lui Macron vine înaintea reuniunii șefilor de stat sau de guvern unde aceștia urmează să discute, printre altele, despre situația din Belarus, dar și despre relația Uniunii Europene cu Rusia, mai ales că otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi a dus la creșterea tensiunilor.

În cadrul unei intervenții la ONU, Heiko Maas, ministrul german de externe, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a transmis că un astfel de caz ”trebuie să aibă consecințe” și că Uniunea Europeană își rezervă dreptul de a impune sancțiuni.

Mesajul acestuia este în aceeași notă cu solicitarea Parlamentului European, care a cerut printr-o rezoluție adoptată la 17 septembrie cu 532 de voturi pentru, 84 împotrivă și 72 de abțineri, ca UE să stabilească cât mai curând posibil o listă de măsuri restrictive ambițioase față de Rusia și să înăsprească sancțiunile existente

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Deputații britanici au aprobat controversatul proiect de lege al premierului Boris Johnson care încalcă Acordul de retragere a Regatului Unit din UE

Published

on

©UK Parliament/ Flickr

Parlamentarii britanici au aprobat marți proiectul de lege controversat privind piața internă în Regatul Unit, care modifică parțial Acordul de retragere din UE, într-un moment în care la Bruxelles se desfășoară o nouă rundă de negocieri referitoare la viitorul relațiilor comerciale post-Brexit, anunță Politico Europe.

Documentul a fost adoptat cu 340 de voturi pentru și 256 de voturi împotrivă, doar puțini parlamentari conservatori contestând acest proiect de lege prin abținere de la vot.

Prin proiectul de lege privind piața internă li se oferă miniștrilor prerogativa de a reveni asupra unor secțiuni ale Acordului de retragere, semnat de Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Atunci când ministrul britanic pentru Irlanda de Nord a recunoscut că acest proiect de lege încalcă dreptul internațional, mulți parlamentari conservatori și-au exprimat nemulțumirea și au amenințat că îl vor bloca în Camera Comunelor.

Urmărind să liniștească spiritele în rândul propriului partid, premierul Boris Johnson a acceptat compromisul unui amendament care oferă deputaților britanici dreptul de a bloca proiectul de lege în cazul în care Guvernul de la Londra ar dori să pună în aplicare prevederile acestuia.

Anumite secțiuni ale acestui proiect de lege, care urmează acum să ajungă în Camera Lorzilor, unde Partidul Conservator nu deține majoritatea, vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

În cele din urmă, niciun conservator britanic nu a votat împotriva proiectului de lege, 21 dintre ei abținându-se, înclusiv fostul premier Theresa May, care, anterior, criticase documentul.

Cu toate acestea, documentul rămâne o problemă spinoasă între Londra și Bruxelles, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic confirmând luni că UE a solicitat din nou, în cadrul întrevederii cu ministrul Michael Gove, ca secțiunile proiectului de lege care aduc atingere Acordului de retragere să fie îndepărtate până la finalul lunii septembrie.

De altfel, ministrul german al afacerilor europene, Michael Roth, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a transmis Londrei că Uniunea Europeană nu va accepta punerea sub semnul întrebării a Acordului de retragere a Regatului Unit, semnat în urmă cu nouă luni.

Între timp, la Bruxelles este în desfăşurare o rundă de negocieri oficiale între UE şi Regatul Unit, înaintea summitului extraordinar al UE din 1-2 octombrie, unde se așteaptă o evaluare a progreselor şi o eventuală adoptare a unei decizii de accelerare a pregătirilor Uniunii pentru scenariul absenţei unui acord.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA5 mins ago

Politico Europe: România, devansată de Polonia, Bulgaria și Austria în topul statelor care provoacă cele mai multe îngrijorări privind statul de drept în UE

Dan Motreanu26 mins ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Grupul PPE solicită 300 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor din UE în contextul crizei COVID-19

Dacian Cioloș29 mins ago

Dacian Cioloș: Europa este o Uniune a valorilor. Raportul anual privind statul de drept va fi “un câine de pază” a democrației

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Este oficial: Cristian Diaconescu, propus de România pentru poziția de secretar general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor consideră retragerea navelor turce de explorare un ”moment important” pentru tensiunile din Mediterana de Est

JUSTIȚIE16 hours ago

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

JUSTIȚIE16 hours ago

Klaus Iohannis, despre primul raport UE pe statul de drept: România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care ne discriminează

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Brexit: Eurodeputatul Vlad Nistor, despre proiectul de lege care încalcă Acordul de retragere a Regatului Unit, țară ”construită pe respectarea cuvântului dat”: Ar avea consecințe de lungă durată pentru evoluția relațiilor internaționale

Vlad Nistor16 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Deteriorarea relațiilor UE-SUA în cazul unui nou mandat al lui Donald Trump nu este ireversibilă datorită valorilor profunde care ne unesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE: Fără sprijinul UE, industria aero-spațială riscă să își piardă competitivitatea

SUA3 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending