Connect with us

INTERNAȚIONAL

România și SUA au semnat scrisoarea de ofertă și acceptare pentru achiziționarea primelor trei sisteme de rachete HIMARS

Published

on

Procedura legală de achiziție a primelor trei sisteme de rachete HIMARS, specifică Programului Foreign Military Sales – FMS, a fost finalizată luni prin semnarea scrisorii de ofertă și acceptare (Letter of Offer and Acceptance – LOA).

Ceremonia de semnare, la care au participat secretarul de stat Mircea Dușa și șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, a avut loc luni la sediul Ministerului Apărării Naționale, a avut loc la sediul MapN.

Foto: U.S. Army

Programul de achiziție se derulează conform aprobării Parlamentului României, în cadrul unui contract de stat atribuit de Guvernul României, Guvernului Statelor Unite ale Americii.

Legea nr 46/2018 pentru realizarea „Capabilității de sprijin de foc indirect” aferentă programului de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” a fost adoptată, miercuri 21 februarie, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, și promulgată de Președintele României vineri, 23 februarie.

Citiți și România cumpără sistemul de rachete HIMARS. Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind înzestrarea cu aceste capabilități

Citiți și Este oficial: România se dotează cu rachete HIMARS după ce Camera Deputaților a votat proiectul de lege pentru înzestrarea cu aceste capabilități

Citiți și Unanimitate în Senat: România continuă dotarea militară după ce senatorii au votat achiziționarea de rachete HIMARS

Achiziția sistemelor de rachete „HIMARS” constituie pentru România un interes esenţial de securitate, deoarece prin realizarea acestei capabilităţii se asigură întărirea securităţii naţionale şi regionale, acest demers contribuind totodată în mod semnificativ la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii.

Sistemul de rachete HIMARS reprezintă un vârf de tehnologie pe plan mondial, fiind unul dintre cele mai fiabile sisteme de acest tip testate în luptă, fiind utilizat, printre alții, de Forțele Terestre și de Corpul de Infanterie Marină ale SUA.

România, în calitatea sa de stat membru al NATO şi UE, are obligaţia să continue şi să îşi intensifice eforturile naţionale pe dimensiunea de apărare şi securitate. Prin dotarea cu sistemul HIMARS, Forţele Terestre Române vor dispune, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, de un sistem cu precizie ridicată, credibil, flexibil şi eficient, pentru a contribui la descurajarea unei agresiuni împotriva României sau aliaților şi articularea unui răspuns adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reprezentat România la cea de-a 13-a reuniune a liderilor din formatul Asia-Europa (ASEM – Asia-Europe Meeting), care a fost organizată de Cambodgia, în calitate de Președinție rotativă a formatului ASEM, în perioada 25-26 noiembrie 2021, în sistem de videoconferință, potrivit comunicatului remis CaleaEuropeană.ro.

La Summitul care a avut ca temă „Întărirea multilateralismului în vederea unei creșteri comune” („Strengthening Multilateralism for Shared Growth”), au participat înalți reprezentanți din peste 50 de țări europene și asiatice, alături de UE – reprezentată de Președintele Consiliului UE, Charles Michel, și, respectiv, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cu prilejul susținerii intervenției naționale la reuniune, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat rolul formatului ASEM în ceea ce privește dezbaterea provocărilor globale de securitate și abordarea oportunităților comune, subliniind importanța angajamentului statelor membre față de acest for multilateral. Astfel, în contextul provocărilor generate de pandemia de COVID-19, șeful diplomației române a pus accentul asupra importanței acțiunii și cooperării multilaterale în vederea creșterii rezilienței și asupra perspectivelor de redresare din actuala criză, condiționate și de angajamentul față de ordinea globală bazată pe reguli și respectarea dreptului internațional.

Astfel, ministrul român a reconfirmat angajamentul țării noastre faţă de dialogul şi colaborarea cu ţările ghidate de valori similare în cadrul ASEM și în general, în toate forurile multilaterale relevante, pentru găsirea de soluții comune actuale la problemele cu care se confruntă Europa și Asia. Nu în ultimul rând, a subliniat obiectivul central al tuturor statelor ASEM privind redresarea socio-economică de o manieră sustenabilă și incluzivă și a accentuat importanța cooperării sporite între Europa și Asia pentru realizarea acestui deziderat larg împărtășit.

În intervenția sa, ministrul român al afacerilor externe a reliefat și interesul României pentru o implicare mai activă în regiune, în contextul întăririi legăturilor economice, inter-umane și politice dintre Europa și Asia, dar și în cadrul oferit de Strategia UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică, cu accent pe domeniile predilecte de expertiză ale țării noastre, precum securitate cibernetică, gestionarea dezastrelor, dreptul mării și combaterea schimbărilor climatice, consolidarea rezilienței. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța cooperării în domeniul sănătății între statele membre ASEM, inclusiv prin întărirea cooperării în materie de vaccinuri.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a pus accent asupra abordărilor comune față de principalele provocări de securitate în Europa și Asia, subliniind potențialul ASEM de a oferi o platformă pentru identificarea de soluții diplomatice la acestea. În acest context, a exprimat îngrijorare cu privire la degradarea situației drepturilor omului în Myanmar în ultimele luni, care afectează cetățenii și posibilitățile de acordare de asistență umanitară, precum și procesul de soluționare pașnică a situației, cu respectarea statului de drept. Ministrul român a exprimat convingerea că ASEM va continua să asigure un cadru adecvat identificării de răspunsuri la provocările şi aspirațiile comune țărilor din Asia şi Europa, prin asigurarea unei platforme dinamice de dialog informal, dar și prin angajamentul față de o dezvoltare orientată spre rezultate și întărirea rezilienței.

Cu ocazia Summitului ASEM13 au fost adoptate trei documente: Phnom Penh Statement on the Post-COVID-19 Socio-Economic Recovery, The Way Forward on ASEM Connectivity și Chair’s Statement on Strengthening Multilateralism for Shared Growth. Informații suplimentare: Asia-Europe Meeting (ASEM) este un proces interguvernamental, lansat în 1996, pentru amplificarea dialogului dintre Asia şi Europa. Reunind 53 de parteneri, ASEM constituie una din principalele platforme multilaterale care leagă cele două continente, oferind un cadru de promovare a dialogului politic, consolidare a cooperării economice şi abordare comună a provocărilor globale. Partenerii ASEM includ statele membre UE, Norvegia, Confederația Elvețiană, Comisia Europeană, Secretariatul ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est) şi 20 de state din Asia: cei 10 membri ai ASEAN (Brunei Darussalam, Cambodgia, Filipine, Indonezia, Laos, Malaysia, Myanmar, Singapore, Thailanda şi Vietnam), alături de Australia, Bangladesh, R. P. Chineză, R. Coreea, India, Japonia, Kazahstan, Mongolia, Noua Zeelandă, Pakistan, Federația Rusă.

România participă la ASEM de la 1 ianuarie 2007. Aderarea formală a țării noastre a avut loc cu ocazia Summit-ului ASEM 7 (Beijing, 2008). România a găzduit la 15-16 mai 2019 cea de-a 7-a Reuniune a Miniștrilor Educației ASEM, pentru prima oară în format back-to-back cu Forumul Studenților şi Conferința Rectorilor ASEF. De asemenea, în iunie 2018, RO a găzduit, pentru prima oară la București, Consiliul guvernatorilor ASEF.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

OMS începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile. Ideea a fost propusă în decembrie 2020 de președintele Consiliului European, Charles Michel

Published

on

© European Union, 2021

Șeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Dr. Tedros Ghebreyesus, se declară încurajat de consensul larg pe care îl observă pentru un nou tratat obligatoriu care ar stabili regulile prin care comunitatea internațională va răspunde la următoarea pandemie, relatează dpa, preluat de Agerpres.

OMS organizează începând de luni o reuniune specială pentru a începe discuțiile privind un posibil nou pact, care ar urma să stabilească reguli convenite privind schimbul, dezvoltarea și distribuirea de vaccinuri, tehnologie, cercetare, consumabile medicale și date, cu statele membre sau țările care negociază regulile.

Vorbind la o conferință de presă la sediul OMS din Geneva, Dr. Tedros Ghebreyesus a declarat că „haosul în curs de desfășurare” provocat de pandemia COVID-19 a subliniat necesitatea unui „acord global de fier” pentru pregătirea în caz de pandemie.

„Sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății este, prin urmare, o ocazie unică pentru un acord generațional care transcende ciclurile mediatice și ciclurile electorale”, a spus el.

Acesta a mai declarat că speră ca statele membre să convină asupra unei „rampe de lansare” pentru un tratat. „Sper că vor fi de acord să înceapă un proces pentru un pact obligatoriu care să abordeze problemele cu care ne-am confruntat”, a precizat șeful OMS. „Cred că pot găsi cu adevărat o soluție, deoarece toată lumea a văzut în ce măsură am fost cu totul dezorganizați și am văzut cu toții eșecurile din sistemul global”, a mai adăugat Tedros. 

Acesta a declarat că țările individuale nu au acționat în interesul lumii, deoarece nu existau obligații definite pe care națiunile să le îndeplinească.

„Sper că țările vor fi de acord cu un pact obligatoriu și că epidemiile vor putea fi gestionate mai bine, pentru că doar atunci când există un regim de drept, sau un pact, țările se vor comporta într-un anumit fel”.

În decembrie 2020, președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus, în mod oficial, un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, în cadrul unui mesaj video adresat la sesiunea specială a Adunării Generale a ONU, reuniunea având ca temă răspunsul la pandemia COVID-19.

“Numărul epidemiilor s-a înmulțit în ultimele decenii”, a spus președintele Michel.

“Am știut că lumea nu este imună la o pandemie majoră. Cu toate acestea, am fost luați prin surprindere. Aceasta este o formă de eșec și va trebui să învățăm lecțiile și să tragem concluziile“, a completat el

Atunci când se confruntă cu viitoare pandemii, un tratat internațional, ancorat în mobilizare colectivă și solidaritate, ar permite comunității internaționale să anticipeze mai bine, să se pregătească și să gestioneze viitoarele pandemii.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Jens Stoltenberg, întrevedere cu președintele polonez, Andrzej Duda: NATO este pregătită să ofere sprijinul necesar Poloniei

Published

on

© Jens Stoltenberg / Twitter

NATO este pregătită să ofere sprijinul necesar Poloniei în ceea ce privește criza migrației de la granița cu Belarus, a transmis joi secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în cadrul unei întrevederi cu președintele polonez, Andrzej Duda. 

„Polonia este un aliat NATO care aduce contribuții importante la securitatea noastră comună. Am discutat despre Rusia și Ucraina și despre situația de la granița cu Belarus. Suntem solidari cu Polonia, Letonia & Lituania”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

„Polonia a reuşit până în prezent să gestioneze problema migrației fără implicarea directă a NATO. Urmărim evoluţia situaţiei şi suntem pregătiţi să oferim sprijinul necesar dacă Polonia îl va cere. Condamnăm acţiunea regimului Aleksandr Lukaşenko ce exploatează migranţii într-o manieră cinică şi inumană pentru a exercita o presiune împotriva ţărilor Alianţei şi suntem pregătiţi să le ajutăm. Suntem pe deplin solidari cu aliații afectați”, a punctat acesta, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul întrevederii, cei doi au abordat, de asemenea, problema consolidării militare rusești în apropierea granițelor Ucrainei.

„Observăm o concentrare mare și neobișnuită de forțe, combinată cu o retorică agresivă și dezinformare din partea Moscovei. Prin urmare, facem apel la Rusia să fie transparentă și să reducă tensiunile. Vom continua să oferim Ucrainei sprijin politic și practic”, a mai spus el.

„Aștept cu nerăbdare să colaborez cu dvs. pentru a consolida Alianța noastră”, i-a mai transmis Jens Stoltenberg lui Andrzej Duda.

La rândul său, președintele polonez a cerut ca NATO să desfășoare forțe suplimentare pe flancul său estic, ca răspuns la recenta consolidare militară a Rusiei în apropierea graniței cu Ucraina.

În urmă cu două săptămâni, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a îndemnat NATO să facă „pași concreți” pentru a soluționa criza migrației de la frontiera cu Belarus, adăugând că Polonia, Lituania şi Letonia ar putea cere consultări în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord. 

Totuși, în cadrul întrevederii de joi, președintele polonez a declarat că Polonia nu este supusă unui atac şi nu se confruntăm cu o ameninţare militară directă. „Aşadar, nu există niciun motiv pentru a invoca articolul 4 din tratatul al alianţei, a declarat Duda. Acest articol permite statelor membre ale NATO să ceară convocarea unei reuniuni a Consiliului Atlanticului de Nord asupra „oricărei chestiuni care priveşte securitatea unei ţări membre”, a spus el.

Tot în acest sens, Mateusz Morawiecki a avut o întrevedere cu Angela Merkel, la Berlin, pentru a discuta despre situația de la granița polono-belorusă și despre amenințările la adresa securității europene.

„Lukașenko a încercat să testeze frontiera Uniunii și a folosit migranții ca scuturi umane. Am pus capăt zborurilor și am încheiat ruta de tranzit”, a scris premierul Poloniei, pe Facebook.

 

Reamintim că mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au fost blocaţi de zile întregi într-o pădure de la frontiera cu Polonia, pe o vreme tot mai rece, sperând să ajungă în Europa de Vest. Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell, a criticat situația actuală și a cerut Minskului să nu mai folosească ”oamenii pe post de arme”, iar Consiliul Uniunii Europene și-a modificat regimul de sancțiuni pentru a putea răspunde crizei de refugiați generată de regimul Belarus. 

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută o finanțare umanitară de 700.000 de euro pentru a livra alimente, pături, truse de igienă și de prim ajutor migranților blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL4 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH5 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.5 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA6 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ1 day ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending