Connect with us

ENERGIE

România și SUA semnează un acord fără precedent de 8 miliarde de dolari privind centrala nucleară Cernavodă: “Vom vedea România asumându-și rolul de lider în Europa”

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și ministrul economiei și energiei, Virgil Popescu, aflați în vizită în SUA, vor semna joi și vineri, la Washington, două acorduri esențiale pentru viitorul Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, a anunțat joi ambasadorul american la București, Adrian Zuckerman, în discursul său susținut la Bucharest Forum 2020.

Potrivit lui Zuckerman, ministrul Nicolae Ciucă și omologul său american Mark Esper, șeful Pentagonului, vor semna o foaie de parcurs bilaterală la nivelul apărării pentru perioada 2020-2030, în vreme ce ministrul Virgil Popescu va iniția cu secretarul Energiei un acord de cooperare interguvernamentală pentru recondiționarea unui reactor nuclear în procesul de construcție a două reactoare noi la instalația nucleară Cernavodă din România.

“Sunt la Washington, unde finalizăm câteva chestiuni care vor consolida legăturile între națiunile noastre mărețe”, a spus Zuckerman, subliniind rolurile de lider și viziunile președintelui Donald Trump și ale președintelui Klaus Iohannis, având în vedere că ambele acorduri se regăsesc în declarația prezidențială Trump – Iohannis semnată în august 2019 la Casa Albă.

Ministrul Popescu se va întâlni mâine cu secretarul Energiei, Dan Brouillette, pentru a iniția un acord de cooperare interguvernamentală pentru recondiționarea unui reactor nuclear în procesul de construcție a două reactoare noi la instalația nucleară Cernavodă din România. Acest proiect de 8 miliarde de dolari va reprezenta o paradigmă pentru proiectele de dezvoltare economică și energetică româno-americane”, a precizat ambasadorul american.

Potrivit acestuia, Virgil Popescu se va întâlni cu președinta Exim Bank, Kimberly Reed, pentru a agrea un memorandum de înțelegere vizând finanțarea proiectului nuclear de la Cernavodă și a altor proiecte din România.

Pachetul de finanțare este cel mai mare pachet de finanțare primit vreodată de România și este un indicator al încrederii pe care SUA îl au în partenerul și aliatul său de lungă durată. (…) Vom vedea România asumându-și rolul meritat de lider în Europa“, a mai completat Adrian Zuckerman.

În data de 26 mai, Nuclearelectrica, compania de stat care administrează centrala nucleară de la Cernavodă, anunţa că Ministerul Economiei, în calitate de acţionar majoritar, a solicitat companiei să abroge Strategia de continuare a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect evaluat la 6,45 miliarde euro, solicitând şi încetarea negocierilor cu chinezii de la China General Nuclear (CGN), cu care statul a negociat timp de mai mulţi ani.

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a reiterat în ultimul timp că susţine foarte mult realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi vrea să fie făcute cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO.

“Vorbim despre reactoarele 3 şi 4 de prea mult timp. Eu am afirmat încă de anul trecut că trebuie să facem aceste reactoare şi doresc să le facem şi le vom face cu parteneri din Uniunea Europeană şi NATO. Suntem în acest club european şi în acest club NATO şi cred că acolo avem suficiente surse de finanţare ca să putem să ne descurcăm fără aportul altor surse de finanţare din ţări terţe acestui club. Eu sunt foarte optimist că vom reuşi să demarăm aceste investiţii de la Cernavodă cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO”, a afirmat ministrul, în mai.

Premierul Ludovic Orban a dispus constituirea Comitetului de coordonare strategică pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă, printr-o decizie publicată în iulie în Monitorul Oficial.

Comitetul va fi condus de ministrul economiei și energiei, Virgil Popescu. Din componenţa organismului consultativ mai fac parte Florin Cîţu, ministrul finanţelor publice, Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, şi Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului.

Obiectivele principale ale Comitetului sunt analiza, cristalizarea şi fundamentarea deciziilor strategice şi a măsurilor necesare pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă. 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Energie nucleară: România și SUA colaborează pentru a deschide un centru educaţional de pregătire în domeniul reactoarelor nucleare mici şi avansate

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ministerul Energiei şi Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti colaborează pentru a deschide un centru educaţional de pregătire în domeniul reactoarelor nucleare mici şi avansate, informează ministerul de resort într-o postare pe Facebook.

“Ministerul Energiei împreună cu Ambasada SUA la Bucureşti colaborează pentru a explora potenţialul creării unui centru educaţional şi de pregătire în domeniul SMR în România. Tehnologia reactoarelor nucleare mici şi avansate (SMR) reprezintă cea mai inovatoarea şi versatilă soluţie pentru energie nucleară care are potenţialul de a contribui semnificativ la securitatea energetică şi atingerea obiectivelor climatice”, au transmis reprezentanţii ministerului.

În perioada 7-8 octombrie, România a găzduit un seminar pe tema acestei tehnologii, sponsorizat de U.S. Trade and Development Agency (USTDA), care a adus laolaltă reprezentanţi din statele membre UE, din industria americană, experţi în domeniul energiei din România şi alte părţi interesate.

Joia trecută, la centrala nucleară de la Cernavodă, ministrul de resort, Virgil Popescu, a susţinut dezvoltarea acestui sector în România.

Stabilitate energetică şi decarbonare fără energie nucleară nu se poate. De aceea, România va construi cu partenerii americani, canadieni şi francezi noi capacităţi nucleare la Cernavodă şi, totodată, acordăm o mare atenţie tehnologiei SMR. Nuclearelectrica este deja implicată în acest proiect, există fonduri de 1,2 milioane dolari nerambursabile pentru analiză şi identificarea unor potenţiale zone de amplasament, altele decât zona Cernavodă şi aşteptăm cu interes rezultatele pentru stabilirea paşilor următori. Reactoarele mici modulare vor fi tehnologia şi sursa de energie cea mai versatilă în viitor cu multe beneficii: sursa de energie fără emisii de CO2, construcţie modulare, etapizate, a flexbilităţii în operare şi a costurilor mai reduse pentru investiţia iniţială. În plus pot fi amplasate în zonele care au cea mai mare nevoie de surse de energie verde”, a spus ministrul, în contextul aniversării a 25 de ani de la punerea în funcțiune a Unității 1.

În discursul de la evenimentul menționat, președintele Klaus Iohannis a evocat necesitatea realizării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în luna iulie legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România.

Proiectul are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema “Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 30 de ani și va fi extins automat cu perioade succesive de 5 ani, dacă una dintre părți solicită acest lucru.

Ratificarea acestui acord este posibilă după ce guvernele României și Statelor Unite au semnat această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Acordul istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1. 

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

De asemenea, în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE.

De altfel, în spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și Româniafac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Semnarea acestui acord a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Voi solicita în Consiliul European o intervenție coordonată la nivelul UE pentru a gestiona criza creșterii accelerate a prețurilor la energie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că va solicita la Consiliul European de la finalul lunii octombrie o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie.

“Din păcate, în această perioadă ne confruntăm, alături de celelalte state ale Uniunii Europene, cu o creștere accelerată a prețurilor energiei. De altfel, această problemă urmează să fie discutată la nivelul Consiliului European la care voi participa la sfârșitul acestei luni. ​Vă spun de pe-acum că voi solicita o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active, întrucât scumpirea energiei va fi resimțită de toate economiile europene, cu implicații profunde pentru nivelul de trai al cetățenilor noștri. O astfel de problemă comună nu poate fi bine gestionată decât prin soluții comune”, a declarat președintele, în cadrul unui discurs pe care l-a susținut la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă în contextul aniversării a 25 de ani de la punerea în funcțiune a Unității 1.

În continuare, el s-a referit la instrumentele prin care România abordează criza creșterii prețurilor la electricitate.

“Pentru România este foarte importantă Legea consumatorului vulnerabil, pe care am promulgat-o recent, o lege care oferă un mecanism stabil, predictibil, de protecție a segmentelor de consumatori expuse la fenomenul de sărăcie energetică. Totodată, Ordonanța de urgență privind compensarea facturilor clienților casnici este binevenită, pentru a oferi românilor un orizont de liniște și siguranță pentru sezonul rece. Sunt însă necesare, în continuare, măsuri eficiente care să protejeze și economia, întreprinderile mici și mijlocii, firmele din industrie și companiile mari, a căror competitivitate este puternic afectată prin scumpirea produselor energetice”, a spus președintele.

Șeful statului a mai punctat că  soluțiile aflate în acest moment pe masa deciziilor trebuie să fie corect fundamentate și echilibrate, astfel încât situația actuală din energie să nu devină o povară insurmontabilă pentru diverse categorii sociale, pentru firmele din industrie sau pentru economie, în general.

“​În acest sens, atrag atenția autorităților cu atribuții în domeniu că sunt în continuare necesare soluții cu caracter durabil, care să abordeze problema creșterii prețurilor pe termen lung, pentru a nu genera alte probleme mai serioase sau mai costisitoare”, a subliniat președintele.

În discursul său, Klaus Iohannis a mai evocat necesitatea realizării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

“​Împreună cu Statele Unite ale Americii, partenerul nostru strategic, punem astfel bazele necesare cooperării pentru noua etapă de dezvoltare a sectorului nuclear civil în România. În vara acestui an am promulgat legea de ratificare a acordului și lucrurile încep să se miște în direcția bună. De asemenea, tot în domeniul energetic nuclear, contăm pe buna noastră cooperare cu Franța, cu care avem un parteneriat strategic puternic. ​România și-a propus pe termen mediu și lung să atingă un echilibru între reactoarele CANDU și noile tehnologii. ​Opțiunile noastre rămân deschise și examinăm inclusiv cele mai noi inovații din domeniul energeticii nucleare, cum sunt de exemplu reactoarele modulare avansate, dar și alte tehnologii de ultimă generație care apar în acest sector”, a afirmat șeful statului.

Cu privire la situația prețurilor din energie, peşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, după reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, Comisia Europeană s-a angajat să vină cu unele soluţii cu privire la creşterea preţurilor la energie.

Anterior, el a solicitat discuţii în Consiliul European, “cât mai curând posibil”, pe tema creşterii preţurilor la energie, șeful statului punctând acest aspect la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, şi alți lideri europeni, între care prim-miniștrii Cehiei și Irlandei, Andrej Babis si Micheal Martin.

Președintele a subliniat “necesitatea identificării unor soluţii europene comune, bine pregătite, pe baza propunerilor care urmează să fie făcute de către Comisia Europeană şi a contribuţiei miniştrilor de specialitate din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât să poată fi atenuate efectele creşterilor preţurilor la energie pentru cetăţenii europeni”.

De asemenea, România a propus, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune, transmisă marți, 5 octombrie, de miniștrii economiei și finanțelor din cele cinci state membre. Cei cinci piloni se referă la 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesive.

În ceea ce privește plafonarea prețurilor la energie în România, premierul Florin Cîțu, în prezent interimar, declara luni că Guvernul va lua în considerare această soluție dacă la nivelul UE există „o masă critică” de țări care să înghețe prețurile.

La nivel european, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat miercuri în Parlamentul European că UE ar trebui să reacționeze într-un mod rapid și coordonat și a evidențiat măsurile aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a ajuta gospodăriile și IMM-urile vulnerabile. De asemenea, Comisia Europeană va propune, înainte de sfârșitul anului, reformarea pieței gazelor pentru a o face mai rezistentă la creșterile de prețuri.

Tema creșterii prețurilor la energie va fi discutată la Consiliul European din 21-22 octombrie, Comisia Europeană fiind așteptată să vină săptămâna viitoare cu ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona această situație fără a încălca normele europene.

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, joi, la Palatul Cotroceni, delegaţia OMV Group, condusă de Alfred Stern, noul CEO OMV Group, context în care a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, cu ocazia întrevederii, conducerea OMV Group a prezentat strategia de dezvoltare a companiei în România pentru perioada următoare, dar şi rezultatele activităţii curente, respectiv iniţiative de responsabilitate socială. OMV Group şi-a exprimat angajamentele de a rămâne un partener de încredere pe termen lung pentru statul român.

Pe fondul situaţiei actuale de pe piaţa gazelor naturale, șeful statului a exprimat necesitatea protejării consumatorilor vulnerabili şi a economiei în ansamblul său, ca urmare a creşterii accentuate a preţurilor. De altfel, șeful statului a promulgat în aceeași zi legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Discuţiile s-au derulat în jurul provocărilor şi oportunităţilor generate de procesul de tranziţie energetică. Unul dintre subiectele importante ale întrevederii a fost creşterea puternică de preţuri ale gazelor naturale şi energiei electrice, aspect îngrijorător în condiţiile în care România este un producător important de gaze naturale în regiune.

În contextul actual, preşedintele Iohannis a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Regiunea Mării Negre este şi trebuie să rămână un pol de stabilitate regională şi un perimetru strategic pentru securitatea naţională. România dispune de un real potenţial în domeniul producerii gazelor naturale, a cărui valorificare poate şi trebuie să asigure independenţa energetică“, precizează Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis şi-a declarat susţinerea pentru parteneriatul dintre OMV Petrom şi Societatea Naţională Romgaz în proiectul offshore Neptun Deep, esenţial atât pentru furnizarea de energie securitară, cât şi pentru atingerea obiectivelor privind tranziţia energetică.

“Finalizarea negocierilor dintre compania americană ExxonMobil şi Societatea Naţională Romgaz creează premise încurajatoare pentru implicarea producătorului naţional ca partener activ în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră şi pentru intrarea în linie dreaptă a proiectului”, arată Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a reiterat şi necesitatea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei, bazate în mare măsură şi pe surse regenerabile, importante pentru mixul energetic asumat de România în contextul noilor ambiţii europene privind neutralitatea energetică.

El a apreciat şi implicarea activă a OMV Petrom în rândul comunităţilor locale, prin proiecte socio-educative de asigurare a eficienţei energetice la nivelul unor unităţi şcolare. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.11 mins ago

Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi a făcut primele arestări și confiscări de peste 13 milioane de euro în Germania, Italia și Bulgaria

Eugen Tomac23 mins ago

Eugen Tomac: Premiul Saharov acordat lui Aleksei Navalnîi transmite un mesaj de susținere rușilor care luptă pentru democrație

Dragoș Tudorache32 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache a fost ales vicepreședinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European

POLITICĂ14 hours ago

Klaus Iohannis anunță noi măsuri în combaterea pandemiei: Până când vă convingeți să vă vaccinați, e nevoie de restricții. Cei nevaccinați vor avea o sumedenie de restricții

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

U.E.16 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Daniel Buda16 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

NATO16 hours ago

Pentagonul, după vizita lui Lloyd Austin în România: Secretarul apărării a reafirmat “angajamentul SUA față de Parteneriatul Strategic” și “a recunoscut poziția de lider a României în cadrul NATO”

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Parlamentul European a decis să acorde Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opozantului rus Aleksei Navalnîi

COMUNICATE DE PRESĂ17 hours ago

New Strategy Center a discutat despre provocările regionale de securitate cu experți ai Institutului Internațional pentru Studii Iraniene din Arabia Saudită

Cristian Bușoi18 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO18 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.2 days ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.3 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

Team2Share

Trending