Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, a avut ”o discuție pragmatică” cu Jill Bruby, șefa securității nucleare din SUA și subsecretar de stat în Departamentul pentru Energie al SUA, tema principală abordată fiind tehnologiile emergente.

Ivan i-a evidențiat oficialului american că ”România este în avangarda soluțiilor energetice inovative care vor sigura energia pentru ca țara noastră să devină un hub regional în tehnologii emergente, IT și telecomunicații”.

”Împreună cu partenerii noștri americani, devenim mai puternici și influenți în întreaga regiune. Tehnologiile emergente – inteligența artificială, calculul cuantic – produc și vor continua să genereze beneficii consistente în toate aspectele vieții moderne, însă procesarea cea mai rapidă a datelor necesită resurse considerabile de energie”, a menționat ministrul.

Având acest obiectiv, de a transforma țara noastră în hub regional privind tehnologiile emergente, Guvernul a adoptat la începutul lunii aprilie modificarea unei legislații vechi de peste 20 de ani pentru a le oferi cercetătorilor același statut pe care îl au cei din marile centre de cercetare din statele occidentale.

Având acest obiectiv, de a transforma țara noastră în hub regional privind tehnologiile emergente, Guvernul a adoptat la începutul lunii aprilie modificarea unei legislații vechi de peste 20 de ani pentru a le oferi cercetătorilor același statut pe care îl au cei din marile centre de cercetare din statele occidentale.

Practic, executivul a pus bazele unui cadru prin care, ”atât acei cercetători foarte buni care sunt plecați în afară țării să aibă motivația de a se întoarce în România dar, mai ales, cei care sunt acum pe băncile școlii să știe că pot să aibă predictibilitate, o carieră, un prestigiu aici, acasă”, conform declarațiilor de la acel moment ale ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

România se bucură astăzi de cel mai mare număr de IT-iști raportat la 1000 de locuitori și este pe locul șase în lume.

Iscusința acestora va fi importantă în acțiunile de digitalizare a sectorului energetic stabilite de Comisia Europeană în vederea creșterii eficienței energetice.

De altfel, competitivitatea Uniunii Europene va depinde din ce în ce mai mult de digitalizarea tuturor sectoarelor și de consolidarea punctelor forte în domeniul tehnologiilor avansate, care vor stimula investițiile, crearea de locuri de muncă și bunăstare, arată cel mai recent raport privind competitivitatea UE, elaborat de fostul premierul italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, însărcinat de Comisia Europeană pentru conceperea unui astfel de document. 

Așadar, Uniunea Europeană trebuie să-și ancoreze competitivitatea într-o piață unică nefragmentată, care să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele, conform propunerilor revoluționare prezentate de un alt fost premier italian, și anume Enrico Letta, care a sugerat în raportul privind viitorul pieței unice dat publicității la mijlociul lunii aprilie o a cincea libertate, consacrată inovării.

Țările Uniunii Europene au solicitat deja o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în 2025 pentru a utiliza potențialul său maxim în vederea sporirii autonomiei europene.

Astfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și-a stabilit în planul pentru următorii cinci ani ca strategia de securitate economică să devină pilon al politicii externe UE.

Vicepremierul și ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu s-a întâlnit luni cu jurnaliști germani și austrieci aflați într-o vizită de documentare în România și Republica Moldova, discuțiile constituind “o oportunitate pentru partea română de a prezenta o imagine, mai detaliată, asupra principalelor teme de interes prioritar pentru România, cu accent pe problematica Schengen și pe implicarea României în gestionarea efectelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, informează un comunicat al ministrului liberal.

Suplimentar convorbirilor la nivel ministerial, vizita acestora a prilejuit discuții și la nivelul Poliției de Frontieră Române, unde jurnaliștii străini au putut observa la fața locului – în aeroportul internațional Henri Coandă, Centrul de Coordonare al Poliției de Frontieră și la punctul de trecere a frontierei Isaccea – modalitatea de acțiune a autorităților române pentru protecția eficientă a frontierelor României și ale UE, în beneficiul cetățenilor europeni.

A fost abordată extensiv modalitatea în care România a gestionat prima etapă a aderării la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, precum și modalitatea de acțiune în perspectiva ridicării controalelor și la frontierele interne terestre.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor interne a realizat o radiografie a demersurilor structurilor MAI, care au lucrat de manieră integrată pentru asigurarea unui climat de siguranță în interiorul țării și pentru reducerea fluxurilor de migrație la frontierele României și ale UE. Eforturile constante și rezultatele înregistrate de autoritățile române au fost recunoscute inclusiv prin clasarea a cinci orașe din România în topul celor mai sigure 100 de orașe din lume.

Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, a mai evidențiat abordarea proactivă a autorităților române care, în perspectiva ridicării controalelor la frontierele interne terestre, au consolidat cooperarea și schimbul de informații cu vecinii imediați și cu Statele Membre ale UE: sunt în derulare proiecte cu toate țările vecine – spre exemplu cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina – cu rezultate foarte bune. Sunt organizate patrule mixte, schimb de informații, evaluări de risc, puncte de contact, schimb de experiență, contacte la vârf între șeful Poliției de Frontieră și omologi, la fel și în cazul Poliției Române.

Schimbul de opinii pe tema combaterii migrației ilegale, potrivit ministrului Predoiu, a relevat că România este una dintre cele mai sigure țări din Europa. Statisticile oferă o imagine clară și obiectivă a nivelului fluxurilor – nu doar statisticile României, ci și cele oficiale ale Agenției FRONTEX și analizele realizate la nivelul Comisiei Europene, recunoscute de toate Statele Membre și folosite ca punct de referință în deciziile lor operaționale. Scăderea considerabilă a fluxurilor pe parcursul anului trecut își menține trendul descrescător, ajungând în primele 7 luni ale anului 2024 la un număr de 2.349 detecții, în scădere cu 75% față de perioada similară a anului trecut.

Acestea sunt rezultatul măsurilor luate de partea română – de la consolidarea aplicării regulamentului Dublin, măsuri integrate pentru prevenirea ieșirii ilegale din România, eficientizarea returnărilor – la măsuri compensatorii pentru a preveni creșterea migrației ilegale pe teritoriu, fiind dezvoltată și o aplicație ce permite verificarea oricărui tip de document doar prin scanarea acestuia.

Cifrele de migrație care, de altfel, ating un minim istoric, constituie un argument puternic în favoarea continuării demersurilor pe palierul tehnic al acțiunii MAI în perspectiva definitivării Schengen (frontiere terestre).

Suplimentar eforturilor în derulare, considerate de acum ca fiind „business as usual”, structurile Ministerului de Interne lucrează și la implementarea Pactului privind migrația și azilul și a noilor sisteme europene de informații.

„Valorile scăzute ale migrației ilegale, descreșterea continuă, anuală, a acestui fenomen la frontierele României, precum și implicarea părții române în diverse proiecte de consolidare a protecției frontierei justifică, încă o dată, legitimitatea ridicării controalelor la frontierele terestre în cursul acestui an. Pe baza eforturilor noastre, am construit primul pas către Schengen și, în același fel, vrem să-l construim acum și pe cel de-al doilea. În acest fel, MAI asigură practic îndeplinirea premiselor tehnice care sunt în competența sa, controlul frontierelor și managementul corect al sistemelor Schengen, fapt recunoscut public de toți partenerii noștri, State Membre UE, inclusiv Austria și Ungaria, precum și de Comisia Europeană. Suntem conștienți în același timp că decizia va fi una politică”, a declarat Cătălin Predoiu.

Interesul jurnaliștilor a vizat și sprijinul acordat cetățenilor ucraineni strămutați din cauza războiului de agresiune. Ministrul a trecut în revistă eforturile susținute depuse de autoritățile române pentru gestionarea sub toate aspectele a numărului mare de persoane ce au intrat în România de la începutul conflictului.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a transmis, miercuri, un mesaj la 23 de ani de la atentatele din SUA din 11 septembrie, moment care ”a schimbat cursul istoriei şi a schimbat perspectiva omenirii asupra terorismului: un cumplit flagel care poate lovi oriunde”.

”Comemorăm 23 de ani de la atentatul din 11 septembrie 2001, care a schimbat cursul istoriei şi a schimbat perspectiva omenirii asupra terorismului: un cumplit flagel care poate lovi oriunde, chiar şi în inima economică a celei mai puternice ţări. Naţiunea americană a mers mai departe, în timp, plângându-şi victimele şi luând măsuri pentru ca un asemenea eveniment să nu se mai întâmple”, a scris, miercuri, pe Facebook, Nicolae Ciucă.

El a afirmat că solidaritatea şi unitatea în faţa terorii reprezintă calea către o lume mai sigură şi precizează că securitatea şi siguranţa statală sunt pilonii centrali ai viziunii sale prezidenţiale pentru România.

Cinstim memoria celor care şi-au pierdut viaţa în acea tragică zi şi suntem cu inima alături de familiile acestora şi de supravieţuitori. România a fost şi rămâne solidară cu partenerul strategic american, la fel ca întreaga lume democratică. Solidaritatea şi unitatea în faţa terorii – indiferent de unde este ea răspândită – reprezintă calea către o lume mai sigură. Securitatea și siguranța statală sunt pilonii centrali ai viziunii mele prezidențiale pentru România anilor care urmează. Putem construi orice în societatea noastră, dacă oamenii au garanția că trăiesc în pace si siguranță”, a conchis Nicolae Ciucă.