Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german, i-a trimis joi o scrisoare prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care critică guvernul României pentru investigarea Laurei Codruța Kovesi de către secția de magistrați și îi solicită voalat acestuia să declanșeze activarea articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene împotriva României, decizie adoptată în cazul Poloniei și Ungariei.

Kirchbaum semnalează că prin ”acest nou atac asupra Justiției independente, pentru care Laura Kövesi în România reprezintă un simbol, a fost încălcată o linie roșie”. ,,Inițierea anchetei judiciare este foarte clar motivată politic, pentru a torpila candidatura foarte promițătoare a Laurei Kövesi pentru funcția de procuror șef al Parchetului European. Aceasta manevră îmi amintește de timpurile întunecate al dictaturii comuniste, pe care credeam că România le-a depășit de mult”, a arătat Kirchbaum.

”Având în vedere regretabilele evoluții, îmi pun întrebarea: ce alți pași viitori în direcția demontării statului de drept se mai așteaptă din partea Guvernului României până când Comisia va declanșa procedura pentru activarea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene? România deține la ora actuală Președinția Consiliului Uniunii Europene. Din păcate, șansele oferite de deținerea acestei Președinții sunt complet compromise de actualele evoluții”, semnalează președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german.

Redăm mai jos scrisoarea integrală transmisă de Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans:

,,Declanșarea anchetei judiciare împotriva Laura Kövesi

Stimate domnule Prim Vicepreședinte,

Ieri a fost făcut public faptul că Laura Kövesi a fost citată de noua Secție pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, înființată în octombrie 2018. Înființarea acestei Secții a fost una dintre extrem de controversatele modificări ale sistemului judiciar românesc. Aceasta a fost criticată și de Comisia de la Veneția, datorită faptului că există, printre altele, temerea concretă că, odată cu această Secție, s-ar putea ancheta țintit reprezentanți ai Justiției cu scopul de a fi intimidați. Motivul acestei citații este tocmai plângerea depusă de un fost parlamentar, care s-a sustras urmăririi penale prin fuga în Serbia.

Îngrijorător este faptul că citația împotriva doamnei Kövesi a fost susținută în fața publicului tocmai de către procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Este vorba despre aceeași persoană pe care Ministrul Justiției Toader dorește să o impună, împotriva votului Consiliului Suprem al Magistraturii și împotriva îngrijorărilor exprimate de către Președintele Statului, ca succesoare a doamnei Kövesi la conducerea Direcției Naționale Anticorupție.

Pentru mine, inițierea anchetei judiciare este foarte clar motivată politic, pentru a torpila candidatura foarte promițătoare a Laurei Kövesi pentru funcția de procuror șef al Parchetului European. Aceasta manevră îmi amintește de timpurile întunecate al dictaturii comuniste, pe care credeam că România le-a depășit de mult. De semnalat faptul că în presa românească apropiată puterii guvernamentale se speculează deja în legătură cu instituirea unei măsuri de interdicție de părăsire a României.

Cu acest nou atac asupra Justiției independente, pentru care Laura Kövesi în România reprezintă un simbol, a fost încălcată o linie roșie. În special acțiunile Ministrului Justiției din România, Tudorel Toader, sunt menite a submina în continuare independența Justiției, care a fost un criteriu decisiv la aderarea României la Uniunea Europeană. Solicit Comisiei, prin prezenta, ca neîntârziat să folosească măsurile ce-i stau la dispoziție pentru a influența în mod pozitiv România.

Având în vedere regretabilele evoluții, îmi pun întrebarea: ce alți pași viitori în direcția demontării statului de drept se mai așteaptă din partea Guvernului României până când Comisia va declanșa procedura pentru activarea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene? România deține la ora actuală Președinția Consiliului Uniunii Europene. Din păcate, șansele oferite de deținerea acestei Președinții sunt complet compromise de actualele evoluții

Cu salutări cordiale,

Gunther Krichbaum”.

Definit drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul UE a fost până în prezent activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei și de Parlamentul European privind situația din Ungaria.

Ce prevede articolul 7 din tratat?

Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene a închis de la preluarea mandatului 43 de dosare legislative, între acestea aflându-se și acordul politic provizoriu obținut în această săptămână pe directivei privind gazele naturale, care va conduce la consolidarea securităţii energetice a UE, a declarat premierul Viorica Dăncilă, vineri, în deschiderea şedinţei de guvern, informează Agerpres.

”Am avut în această săptămână o serie de reuniuni cu rezultate foarte bune în exercitarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. În ultimele zile zile am obţinut consens pe 12 teme importante pentru proiectul european. În total, de la preluarea mandatului, am închis 43 de dosare legislative, 5 dintre ele au fost deja confirmate de ambasadorii statelor membre, iar pentru 37 am obţinut acorduri politice provizorii cu Parlamentul European”, a precizat Viorica Dăncilă.

Premierul a precizat că acordul politic provizoriu obținut în această săptămână pe revizuirea directivei privind gazele naturale va conduce la consolidarea securității energetice a Uniunii Europene.

”Este un succes recunoscut în plan internaţional, un dosar complex, aflat în discuţie de mai bine de un an de zile, pe care am obţinut un acord în doar câteva săptămâni de la preluarea Preşedinţiei. De asemenea, un progres substanţial a fost şi în privinţa directivei privind drepturile de autor, un dosar aflat pe masa discuţiilor de trei ani. Miercuri seară, am ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European pe actualizarea legislaţiei privind dreptul de autor ca parte a procesului de creare a unei veritabile pieţe unice digitale în UE. Sunt şi alte domenii importante în care Preşedinţia română a Consiliului UE a obţinut rezultate notabile, şi mă refer la siguranţa şi transparenţa lanţului alimentar, promovarea vehiculelor nepoluante, combaterea terorismului şi a infracţiunilor grave, transport mai eficient şi mai sigur, pescuit şi instituirea unei autorităţi europene a muncii”, a mai declarat Dăncilă.

”Săptămâna următoare vom conduce lucrările Consiliului Afaceri Externe, Consiliului Competitivitate şi Consiliului Afaceri Generale la Bruxelles şi vom găzdui la Bucureşti reuniunea informală a miniştrilor responsabili pentru comerţ. Am încredere că în cadrul tuturor reuniunilor viitoare vom continua să obţinem rezultate bune pentru toate statele membre”, a anunţat Dăncilă.

Documentația tehnică pentru cele trei spitale regionale pe care România s-a angajat să le ridice cu ajutorul finanțării europene se va termina spre sfârșitul anului 2020 – începutul anului 2021, iar construcția efectivă a spitalelor ar putea începe la sfârșitul anului viitor sau începutul anului 2021. Cât despre finalizarea acestora, Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, refuză să avanseze un orizont de timp, pentru că nu are certitudinea că vor fi respectate termenele, potrivit declarațiilor oferite postului Digi TV.

Întrebată dacă 2023 ar fi termenul optimist pentru obținerea acestor spitale, Rovana Plumb a răspuns:  „Nu. În 2023 se termină actuala perioadă de programare. În 2021 începe următoarea perioadă, cu altă alocare bugetară, pentru care România a primit o sumă considerabilă. Avem 2021, 2022, 2023 suprapunere. Pe actuala perioadă de programare, vom utiliza banii doar pentru partea de documentație tehnică. Din viitoarea alocare bugetară vom construi aceste spitale. Ceea mi se pare un lucru corect și o abordare clară, stabilită și cu Comisia Europeană”.

Şeful de la Fonduri Europene nu avansat niciun termen pentru finalizarea spitalelor, afirmând că “nu vreau să mă lansez în nişte date pentru care nu am o certitudine, o garanţie, o siguranţă că vor fi respectate peste ani şi ani”.

“Nu pot să avansez niciun termen, deoarece totul depinde de momentul în care se dă ordinul de începe a lucrărilor şi nu vreau să avansez termene, pentru că nu am cum să fac lucrul acesta. Este posibil ca documentaţiile tehnice să se termine mai devreme. Dacă documentaţiile tehnice se finalizează mai repede, atunci intrarea în procedura de atribuire se face mai devreme. Dar, în momentul de faţă, aceasta este estimarea: la sfârşitul anului acesta – începutul anului viitor. De aceea nu vreau să mă lansez în nişte date pentru care nu am o certitudine, o garanţie, o siguranţă că vor fi respectate peste ani şi ani. Aceasta este previziunea pe care o avem şi nu are rost să intrăm în anumite date”, a afirmat Plumb.

În altă ordine de idei, ministrul a spus că, săptămâna viitoare, la Bruxelles va avea loc primul trilog pe o parte din pachetul legislativ care constituie baza reglementării modului în care se va face absorbţia fondurilor europene.

Reamintim că europarlamentarul Marian-Jean Marinescu s-a arătat îngrijorat de întreg procesul de construcție a acestor spitale regionale și a făcut mereu un apel autorităților române: ,,Deşi guvernul PSD–ALDE a adoptat în decembrie 2018 un Memorandum, situaţia spitalelor regionale de urgenţă este din ce în ce mai neclară. Încă nu ştim dacă cele 3 studii de fezabilitate au fost predate de către consultaţii BEI sau nu, deşi termenul limită era decembrie 2018. Nu este clar nici la această oră pe ce anume vor fi cheltuiţi cei 300 milioane euro din actualul exerciţiu financiar. Şi, cel mai grav, încă nu ştim unde este adevărul în acest joc al declaraţiilor între guvernul României şi Comisarul Corina Cretu. Guvernul afirmă că DG Regio susţine că nu se pot realoca fonduri în actualul exerciţiu financiar, în timp ce Corina Creţu susţine că se poate şi este dispusă să îi ajute.”, a adăgat europarlamentarul.

Citiți și:

Situația construcției Spitalelor Regionale este încă neclară. Eurodeputatul Marian Jean-Marinescu (PNL&PPE) cere răspunsuri concrete autorităților române competente