Specialiştii Centrului Naţional Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informaţii, au elaborat cinci scenarii în cazul unor posibile atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice folosite de instituţiile publice în perioada alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale din acest an.

Cele cinci scenarii au fost pregătite în contextul în care ”există posibilitatea ca actori externi cu relevanţă geostrategică să influenţeze procesul electoral prin utilizarea unor capabilităţi cibernetice”, susțin specialiștii, conform Digi24.

Cele cinci scenarii sunt:

– Infectarea sistemelor IT&C utilizate în cadrul procesului electoral, prin atacuri cibernetice asupra Registrului Electoral Central şi asupra sistemelor informatice folosite la centralizarea şi numărarea voturilor. Un asemenea atac cibernetic ar afecta integritatea listelor de alegători, ar altera parţial rezultatul alegerilor şi ar aduce prejudicii de imagine pe plan intern şi extern.

– Interceptarea comunicaţiilor existente între misiunile diplomatice ale României şi AEP prin atacuri cibernetice. În acest caz ar fi afectată integritatea datelor (prin modificarea numărului votanţilor) transmise de misiunile diplomatice către AEP şi ar duce la indisponibilizarea canalelor de comunicaţii utilizate de misiunile diplomatice.

– Operaţiuni de propagandă şi dezinformare – prin crearea de conturi false pe platformele de socializare şi transmiterea de informaţii false(fake-news) către un număr cât mai mare de persoane. Aceste operaţiuni pot favoriza un anumit candidat şi denigra un contracandidat, prin propagarea de ştiri false cu ajutorul “trolilor”.

– Distribuirea de documente cu caracter confidenţial obţinute ca urmare a unor atacuri cibernetice.

– Atacuri cibernetice asupra infrastructurilor IT&C ale unor trusturi media româneşti.

Specialiştii Cyberint au mai multe recomandări pentru a preveni atacurile cibernetice în timpul alegerilor: testarea riguroasă a sistemelor informatice utilizate în procesul electoral, utilizarea de soluţii de back-up la intervale cât mai scurte de timp, derularea unor campanii de conştientizare la nivelul opiniei publice cu privire la riscurile asociate campaniilor de propagandă şi dezinformare.

Preocuparea specialiştilor români vine după ce, în ultimii ani, grupări ruseşti au lansat atacuri cibernetice pentru a influenţa rezultatul alegerilor din Ucraina (gruparea de hackeri CyberBerkut a compromis şi blocat în anul 2014 sistemul informatic al Comisiei Centrale de Alegeri), Marea Britanie (campanii agresive pro-Brexit prin utilizarea unor sisteme de “boţi” de către organizaţia rusească Internet Research Agency), SUA (atacuri cibernetice din Rusia şi denigrarea candidatului Hillary Clinton), Franţa (publicarea de documente false în timpul alegerilor prezidenţiale din 2017), Germania (atac cibernetic în anul 2015, care a vizat Parlamentul şi birourile cancelarului Angela Merkel).

Președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”, anunță Administrația Prezidențială, în textul decretului semnat de șeful statului joi prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

De altfel, tema amnistiei și grațierii a fost un subiect central al campaniei electorale din 2014 și al dezbaterii dintre actualul președinte, Klaus Iohannis, și contracandidatul său de atunci, fostul premier Victor Ponta.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

România avea, la începutul acestui an, 22,171 milioane de locuitori înregistraţi oficial după domiciliu, în scădere cu circa 23.000 comparativ cu începutul anului 2018, iar îmbătrânirea populaţiei a accelerat, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Digi24.

La 1 ianuarie 2018, numărul de persoane înregistrate cu domiciliul în România era de 22,194 milioane, în scădere de la 22,223 milioane la începutul lui 2017, potrivit datelor INS. 

La 1 ianuarie 2019, populaţia după domiciliu a fost de 22,171 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2018, potrivit INS.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 434.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,674 milioane faţă de 3,240 milioane persoane).

”Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2018, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste)”, se arată în comunicat.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018. Vârsta medie a fost de 41,5 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2018.