Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj IRES – Ce cred romanii despre Uniunea Europeana la 6 ani de la aderare

Published

on

romania UERomânii sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene, precum şi în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, potrivit unui sondaj de opinie realizat de IRES.

‘La 6 ani de la intrarea oficială a României în Uniunea Europeană, românii rămân optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene şi cred că ţara noastră este pregătită să intre în Spaţiul Schengen. (…) Trei sferturi (74%) dintre români apreciază drept un lucru bun faptul că România este membră a Uniunii Europene (creştere de 4% faţă de august 2012) şi 65% dintre respondenţi – în creştere cu 5% faţă de anul 2012 – cred că România beneficiază de faptul că este membră a UE’, se arată în concluziile studiului IRES, date publicităţii joi.

Conform cercetării sociologice, jumătate dintre cei chestionaţi au o imagine pozitivă şi destul de pozitivă faţă de UE, unul din 4 români (26%) are o imagine negativă şi destul de negativă, iar o cincime (21%) au o imagine neutră. De asemenea, peste 60% dintre români sunt foarte şi mai degrabă optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene, dar o treime dintre ei sunt foarte şi mai degrabă pesimişti în această privinţă.

‘96% dintre respondenţi au auzit de Spaţiul Schengen, iar 86% dintre aceştia sunt de părere că intrarea României în spaţiul Schengen ar fi un lucru bun. 53% dintre respondenţi apreciază că România este pregătită să intre în Schengen. (…) Românii asociază, cel mai frecvent, Uniunea Europeană cu: libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în UE (91%), cu pacea (86%), diversitatea culturală (79%), democraţia (74%), cu Euro (66%), cu birocraţia (64%), şomajul (62%), protecţia socială (60%), risipa de bani (58%), prosperitatea economică (56%), cu un cuvânt mai greu de spus în lume (55%), cu control insuficient la frontierele exterioare (55%), mai multe infracţiuni (53%), pierderea identităţii noastre culturale (47%)’, se mai arată în concluziile studiului.

În opinia a 52% dintre participanţii la studiu, România ar fi fost mai bine protejată în faţa actualei crize financiare şi economice dacă am fi adoptat moneda euro, 44% însă sunt în dezacord cu această ipoteză.

Studiul IRES a fost realizat în 8 mai, pe un eşantion multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional de 1.324 de persoane de peste 18 ani, cu o marjă de eroare de 2,8%.

Studiul integral, disponibil AICI.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

SRI a luat măsuri în cazul unor potențiale atacuri cibernetice care să influențeze alegerile din 26 mai. Ce scenarii au elaborat specialiștii

Published

on

Specialiştii Centrului Naţional Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informaţii, au elaborat cinci scenarii în cazul unor posibile atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice folosite de instituţiile publice în perioada alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale din acest an.

Cele cinci scenarii au fost pregătite în contextul în care ”există posibilitatea ca actori externi cu relevanţă geostrategică să influenţeze procesul electoral prin utilizarea unor capabilităţi cibernetice”, susțin specialiștii, conform Digi24.

Cele cinci scenarii sunt:


– Infectarea sistemelor IT&C utilizate în cadrul procesului electoral, prin atacuri cibernetice asupra Registrului Electoral Central şi asupra sistemelor informatice folosite la centralizarea şi numărarea voturilor. Un asemenea atac cibernetic ar afecta integritatea listelor de alegători, ar altera parţial rezultatul alegerilor şi ar aduce prejudicii de imagine pe plan intern şi extern.

– Interceptarea comunicaţiilor existente între misiunile diplomatice ale României şi AEP prin atacuri cibernetice. În acest caz ar fi afectată integritatea datelor (prin modificarea numărului votanţilor) transmise de misiunile diplomatice către AEP şi ar duce la indisponibilizarea canalelor de comunicaţii utilizate de misiunile diplomatice.

– Operaţiuni de propagandă şi dezinformare – prin crearea de conturi false pe platformele de socializare şi transmiterea de informaţii false(fake-news) către un număr cât mai mare de persoane. Aceste operaţiuni pot favoriza un anumit candidat şi denigra un contracandidat, prin propagarea de ştiri false cu ajutorul “trolilor”.

– Distribuirea de documente cu caracter confidenţial obţinute ca urmare a unor atacuri cibernetice.

– Atacuri cibernetice asupra infrastructurilor IT&C ale unor trusturi media româneşti.


Specialiştii Cyberint au mai multe recomandări pentru a preveni atacurile cibernetice în timpul alegerilor: testarea riguroasă a sistemelor informatice utilizate în procesul electoral, utilizarea de soluţii de back-up la intervale cât mai scurte de timp, derularea unor campanii de conştientizare la nivelul opiniei publice cu privire la riscurile asociate campaniilor de propagandă şi dezinformare.

Preocuparea specialiştilor români vine după ce, în ultimii ani, grupări ruseşti au lansat atacuri cibernetice pentru a influenţa rezultatul alegerilor din Ucraina (gruparea de hackeri CyberBerkut a compromis şi blocat în anul 2014 sistemul informatic al Comisiei Centrale de Alegeri), Marea Britanie (campanii agresive pro-Brexit prin utilizarea unor sisteme de “boţi” de către organizaţia rusească Internet Research Agency), SUA (atacuri cibernetice din Rusia şi denigrarea candidatului Hillary Clinton), Franţa (publicarea de documente false în timpul alegerilor prezidenţiale din 2017), Germania (atac cibernetic în anul 2015, care a vizat Parlamentul şi birourile cancelarului Angela Merkel).

Continue Reading

JUSTIȚIE

FOTO Primul referendum convocat de un președinte al României după un deceniu. Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”, anunță Administrația Prezidențială, în textul decretului semnat de șeful statului joi prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

De altfel, tema amnistiei și grațierii a fost un subiect central al campaniei electorale din 2014 și al dezbaterii dintre actualul președinte, Klaus Iohannis, și contracandidatul său de atunci, fostul premier Victor Ponta.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”


Continue Reading

ROMÂNIA

INS: România a pierdut în anul 2018 aproape 2.000 de locuitori pe lună

Published

on

România avea, la începutul acestui an, 22,171 milioane de locuitori înregistraţi oficial după domiciliu, în scădere cu circa 23.000 comparativ cu începutul anului 2018, iar îmbătrânirea populaţiei a accelerat, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Digi24.

La 1 ianuarie 2018, numărul de persoane înregistrate cu domiciliul în România era de 22,194 milioane, în scădere de la 22,223 milioane la începutul lui 2017, potrivit datelor INS. 

La 1 ianuarie 2019, populaţia după domiciliu a fost de 22,171 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2018, potrivit INS.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 434.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,674 milioane faţă de 3,240 milioane persoane).

”Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2018, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste)”, se arată în comunicat.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018. Vârsta medie a fost de 41,5 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2018.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending