Regele Charles al III-lea a transmis, vineri, un mesaj emoționant de la Palatul Cotroceni, afirmând că întotdeauna s-a simțit acasă în România și a ajuns să iubească țara noastră, monarhul britanic precizând că abia așteaptă să-și joace rolul în strângerea și mai puternică a relațiilor bilaterale, citând din Mihai Eminescu și evocând descendența sa comună cu România prin relațiile de rudenie ale familiei regale britanice cu regina Maria a României și cu regele Mihai al României.

Charles al III-lea, aflat la prima vizită în România în calitate de rege, la prima vizită externă după încoronare și a doua după urcarea la tron, a mărturisit că “întotdeauna” s-a simţit “acasă” în România, pe care a numit-o, în limba română, “ţară de glorii, ţară de dor”, citând din poezia lui Mihai Eminescu “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.

“Nu pot să descriu plăcerea pe care o am vizitând încă o dată România. Au trecut 25 de ani de la prima mea vizită în această țară remarcabilă. Când am venit aici, am simțit o legătură puternică cu România. Întotdeauna m-am simțit acasă în România. Am avut bucuria de a putea călători prin toată țara și am întâlnit români din toate domeniile. Am putut fi martor la dezvoltarea extraordinară care a avut loc. Am ajuns să iubesc România, cultura şi arta, patrimoniul, istoria, peisajele şi biodiversitatea”, a afirmat monarhul britanic şi a continuat în limba română: “ţară de glorii, ţară de dor”.

Prin rostirea acestui vers, Charles al III-lea a fost aplaudat intens de cei 300 de oameni prezenți la recepția găzduită de președintele Klaus Iohannis în onoarea monarhului britanic.

Regele Charles al III-lea a spus că prețuiește mai ales prietenii săi din România, care l-au sprijinit și în proiecte și care fac bine pentru țară.

“Am văzut un sprijin deosebit de generos pentru prietenii din Ucraina”, a mai precizat monarhul, evocând și rolul crucial al comunității de peste un milion de români care locuiesc în Marea Britanie.

“Abia aștept să-mi joc și eu rolul în strângerea și mai puternică a legăturilor noastre pe viitor”, a conchis suveranul britanic.

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a precizat, în alocuțiunea sa, că ne onorează faptul că prima vizită în străinătate de la încoronare are loc în țara noastră.

“Majestatea Voastră, Bine ați revenit în România, țara pentru care de-a lungul timpului ați dezvoltat o afecțiune aparte! Ne onorează faptul că prima vizită în străinătate de la încoronarea Majestății Voastre are loc în țara noastră. Pentru români, acesta reprezintă un mesaj extrem de important, că legăturile cu aceste locuri rămân la fel de strânse și după preluarea noilor responsabilități. Vă transmit în numele tuturor românilor aprecierea și recunoștința noastră pentru implicarea autentică în protejarea și celebrarea unor valori care țin de însăși identitatea națională: natura, peisajul rural din țara noastră, dar și moștenirea culturală bogată”, a spus Iohannis, în cadrul unui discurs ce a urmat ceremoniei primirii oficiale și convorbirilor tête-à-tête.

Noul suveran britanic are o prietenie de lungă durată cu România, o țară unde deține proprietăți la Viscri și Valea Zălanului, bazată pe descendența comună și relațiile de rudenie cu Casa Regală a României, dar și pe afinitatea și atașamentul personale ale suveranului britanic pentru România, poporul român și biodiversitatea țării noastre.

“Localnicii povestesc cum, datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și a tradițiilor lor a trecut granițele. Le-ați reamintit cât de prețioase sunt tradițiile, obiceiurile, meșteșugurile moștenite de generații și faptul că acestea nu își pierd valoarea în fața erei vitezei și a tehnologiei, ci dimpotrivă. Fundația caritabilă a Majestății Voastre a deschis posibilitatea de a redescoperi satul românesc și de a contribui la prezervarea lui prin activități de restaurare a clădirilor sau a obiectelor prețioase, prin dezvoltarea agriculturii ecologice, protejarea zonelor montane sau readucerea la viață a unor meserii tradiționale. Ați creat astfel oportunități deosebite pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale”, a mai adăugat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis l-a primit vineri, la Palatul Cotroceni, pe regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, cel care a devenit primul monarh britanic care vizitează România în această calitate.

Vizita regelui Charles al III-lea în România are un caracter privat, iar singurul moment public este reprezentat de vizita la Palatul Cotroceni, ca gest de curtoazie.

România este onorată de faptul că prima vizită în străinătate a regelui Charles al III-lea al Marii Britanii după încoronare are loc în țara noastră, i-a transmis vineri președintele Klaus Iohannis monarhului britanic, în cadrul unui discurs pe care l-a susținut la o recepție găzduită la Palatul Cotroceni în onoarea acestuia.

Președintele Klaus Iohannis l-a primit vineri, la Palatul Cotroceni, pe regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, cel care a devenit primul monarh britanic care vizitează România în această calitate.

Vizita regelui Charles al III-lea în România are un caracter privat, iar singurul moment public este reprezentat de vizita la Palatul Cotroceni, ca gest de curtoazie.

“Majestatea Voastră, Bine ați revenit în România, țara pentru care de-a lungul timpului ați dezvoltat o afecțiune aparte! Ne onorează faptul că prima vizită în străinătate de la încoronarea Majestății Voastre are loc în țara noastră. Pentru români, acesta reprezintă un mesaj extrem de important, că legăturile cu aceste locuri rămân la fel de strânse și după preluarea noilor responsabilități. Vă transmit în numele tuturor românilor aprecierea și recunoștința noastră pentru implicarea autentică în protejarea și celebrarea unor valori care țin de însăși identitatea națională: natura, peisajul rural din țara noastră, dar și moștenirea culturală bogată”, a spus Iohannis, în cadrul unui discurs ce a urmat ceremoniei primirii oficiale și convorbirilor tête-à-tête.

Noul suveran britanic are o prietenie de lungă durată cu România, o țară unde deține proprietăți la Viscri și Valea Zălanului, bazată pe descendența comună și relațiile de rudenie cu Casa Regală a României, dar și pe afinitatea și atașamentul personale ale suveranului britanic pentru România, poporul român și biodiversitatea țării noastre.

“Localnicii povestesc cum, datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și a tradițiilor lor a trecut granițele. Le-ați reamintit cât de prețioase sunt tradițiile, obiceiurile, meșteșugurile moștenite de generații și faptul că acestea nu își pierd valoarea în fața erei vitezei și a tehnologiei, ci dimpotrivă. Fundația caritabilă a Majestății Voastre a deschis posibilitatea de a redescoperi satul românesc și de a contribui la prezervarea lui prin activități de restaurare a clădirilor sau a obiectelor prețioase, prin dezvoltarea agriculturii ecologice, protejarea zonelor montane sau readucerea la viață a unor meserii tradiționale. Ați creat astfel oportunități deosebite pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale”, a mai adăugat Iohannis.

Șeful statului a salutat activitatea substanțială, valoroasă și constantă a regeluipentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice și faptul că aceasta s-a reflectat și în România.

“Ați făcut din protejarea ecosistemului și din refacerea biodiversității unice a țării noastre o prioritate.  Admirația Majestății Voastre față de peisajele mioritice, față de fauna sălbatică şi pădurile maiestuoase a alimentat o dorință permanentă de a proteja această frumusețe naturală. Lansarea, în urmă cu un an, la Sibiu, a celui mai mare proiect transfrontalier de reîmpădurire din Europa este doar cel mai recent exemplu”, a punctat el.

Președintele Iohannis a evidențiat și faptul că anul 2023 este unul foarte important și pentru relația dintre România și Regatul Unit.

“Celebrăm 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic Bilateral, prilej cu care a fost semnată Declarația comună reînnoită, care deschide calea unei cooperări intensificate între țările noastre. Dimensiunea militară și de securitate, care reprezintă un pilon esențial al Parteneriatului Strategic, este cu atât mai relevantă în actualul context geopolitic”, a spus șeful statului.

Klaus Iohannis a evidențiat și rolul special al comunității românești din Marea Britanie, care numără peste 1,2 milioane de persoane, în dezvoltarea legăturilor româno-britanice.

“Și pentru a ilustra cât de profunde sunt legăturile dintre noi, legături nu doar afective, ci și prin prisma rădăcinilor Familiei Regale, îmi vin în minte cuvintele unui sătean care, vorbind despre onoarea de a se fi întâlnit cu Majestatea Voastră, în satul său, a spus că nu a avut nevoie de nicio traducere, atât de puternice sunt aceste legături”, a detaliat președintele.

“Vă mulțumim că ați fost și sunteți în continuare un mare prieten al României! Ne uităm cu speranță spre viitor, convinși că aceste legături vor deveni tot mai puternice și că relațiile dintre statele noastre se vor dezvolta în continuare”, a conchis Klaus Iohannis.

Prima vizită externă a lui Charles al III-lea după încoronare

Această călătorie a regelui Marii Britanii în România reprezintă a doua vizită externă a monarhului britanic după vizita de stat pe care a efectuat-o în luna martie în Germania, precum și prima vizită în străinătate a suveranului după ceremonia de încoronare.

Regele Charles al III-lea și regina Camilla au fost încoronați pe 6 mai la Westminster Abbey, marcând începutul simbolic al unei noi ere regale în Marea Britanie, într-o ceremonie la care au participat peste 2.000 de invitați, inclusiv șefi de state din întreaga din lume, între care și președintele Klaus Iohannis. Charles al III-lea a fost proclamat rege al Marii Britanii pe 10 septembrie 2022, la două zile de la decesul reginei Elisabeta a II-a, deschizând o nouă epocă pentru monarhia britanică.

Charles al III-lea și România

În calitate de Prinț de Wales, Charles a vizitat în nenumărate rânduri România și a promovat imaginea țării noastre în lume.El s-a îndrăgostit de satele din Transilvania în 1998, atunci când a vizitat pentru prima dată România. În 2006, a cumpărat prima casă în România, o casă tradițională din satul Viscri, din județul Brașov, Ulterior a cumpărat și alte proprietăți, între care o casă în satul Valea Zălanului, din județul Covasna.

La 29 martie 2017, în aceeași zi în care Marea Britanie a declanșat articolul 50 din Tratatul UE privind retragerea din Uniune, prințul Charles a fost decorat de președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, cu Ordinul Național “Steaua României” în Grad de Mare Cruce, în semn de “prețuire pentru activitatea în România și pentru promovarea imaginii acesteia în lume”.

În același an, în luna decembrie, prințul Charles a făcut parte dintr-o însemnată prezență regală europeană la București, cu ocazia funeraliilor regelui Mihai I al României. Fostul suveran al României şi Regina Elisabeta a II-a aveau o descendență comună, fiind stră-strănepoții reginei Victoria a Marii Britanii, iar regele Mihai a fost văr cu principele consort Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a și tatăl lui Charles al III-lea.

În timpul procesiunilor funerare care s-au desfășurat și în Sala Tronului de la Palatul Regal, prințul Charles, fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, regele Suediei Carl Gustav al XVI-lea și alte personalități regale s-au recules la catafalcul ultimului șef de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial care mai era în viață până la finele lui 2017.

În anii următori, atât în Marea Britanie, cât și la ONU și în România, prințul Charles a promovat imaginea României în lume, el având mai multe proprietăți în Transilvania, inclusiv o casă în localitatea Viscri.

Astfel, când filmul documentar ”Wild Carpathia – Seasons of Change” a fost difuzat în premieră la sediul ONU din New York, proiecția video a fost însoțită de un mesaj al prințului Charles.

În 2020, după debutul pandemiei de coronavirus, prințul Charles s-a adresat în mai multe rânduri românilor. Într-un mesaj video cu ocazia Paştelui ortodox, în care a evocat criză sanitară şi și-a exprimat dorinţa de a reveni în România și de a se întâlni din nou cu membri ai comunităţii româneşti din Marea Britanie, prințul de Wales afirma că “mulţi români din Marea Britanie joacă un rol indispensabil în sistemul de sănătate” și că “nu are suficiente cuvinte pentru eforturile lor remarcabile.

Tot acum doi ani, prințul Charles i-a felicitat pe voluntarii români implicaţi în proiectul “Ambulanţa pentru monumente”, care au câştigat Premiul European pentru Patrimoniu la categoria Educaţie, Formare şi Conştientizare.

Ca parte a eforturilor sale de a promova turismul în România, Alteța Sa Regală i-a îndemnat pe români să își petreacă vacanțele în România. “Voi continua să pledez pentru protejarea comorilor unice ale României, care ocupă un loc deosebit în inima mea”, consemna acesta.

Prințul Charles a vizitat România pentru ultima oară în această calitate la finalul lunii mai a anului 2022, după ce a deschis pentru prima dată lucrările Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a, într-un moment de cotitură, și înainte de celebrarea Jubileului de Platină al mamei sale, la 70 de ani de domnie.

În România, viitorul rege britanic a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre Parteneriatul Strategic româno-britanic și dezvoltarea unor proiecte educaționale privind schimbările climatice, a participat la lansarea celui mai mare proiect de reîmpădurire din Europa și s-a întâlnit cu refugiați ucraineni aflați în România, cărora le-a transmis un mesaj de “încurajare şi speranţă”.

Președintele Klaus Iohannis va fi laureat sâmbătă și duminică, în Germania, cu Premiul Civic German, respectiv cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului, în cadrul unor ceremonii care vor avea loc la Düsseldorf și Frankfurt, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șefului statului i se va decerna sâmbătă, 3 iunie 2023, Premiul Civic German, conferit de Fundația Civică Bad Harzburg, în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Castelul Benrath, din Düsseldorf, Republica Federală Germania.

Fundația Civică Bad Harzburg a decis acordarea Premiului Civic German Președintelui Klaus Iohannis pe baza evaluării întregii sale cariere politice, punând accentul pe susținerea conviețuirii armonioase a diferitelor etnii, pe angajamentul pentru libertate, democrație și pluralism, restaurarea și modernizarea orașului natal Sibiu, pe sprijinirea luptei anticorupție și atașamentul față de ideea Europei unite. Laudatio va fi susținută de Norbert Lammert, laureat al Premiului Civic German pentru anul 2015, fost Președinte al Parlamentului Federal german.

Duminică, 4 iunie 2023, președintele va primi Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului, conferit de Centrul împotriva expulzărilor. Ceremonia va avea loc la Biserica Sf. Paul din Frankfurt pe Main.

Decizia de acordare a Premiului Franz Werfel lui Klaus Iohannis reprezintă o recunoaștere a activității sale în domeniul promovării drepturilor omului și a bunei conviețuiri între grupurile etnice, de-a lungul carierei sale politice.

Laudatio va fi susținută de Jean-Claude Juncker, fost președinte al Comisiei Europene și fost prim-ministru al Marelui Ducat de Luxemburg.

Premiul Civic German este acordat de către Fundația Civică Bad Harzburg, din Germania. Fundația a fost înființată în 1988 ca asociație independentă, nepartizană, formată din personalități care se angajează să păstreze și să promoveze democrația și toleranța în Germania și Europa. Obiectivul declarat al Fundației este să facă democrația tangibilă, în primul rând prin stimularea dialogului cu cetățenii și reprezentanții acestora din Germania. Pe lângă dezbateri și acțiuni referitoare la probleme politice și sociale actuale, asociația acordă din 1995 Premiul Civic German unor personalități publice care au avut o contribuție deosebită la promovarea democrației și a binelui comun. Printre laureații premiului se află fostul Președinte al Bundestagului, Norbert Lammert, fostul Președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cunoscutul disident și fost Președinte al Cehiei, Vaclav Havel, primul Președinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, și foștii Președinți federali Richard von Weizsäcker și Roman Herzog.

Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului este acordat de Centrul împotriva expulzărilor din Bonn, Germania. Centrul a fost fondat în 2000, ca proiect al Federației Expulzaților din Germania, urmărind să contribuie la combaterea expulzărilor și a genocidului ca arme politice la nivel global și de a contribui astfel la înțelegerea între popoare, reconciliere și conviețuire pașnică.

Centrul împotriva Expulzărilor acordă, din 2003, Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului unor personalități sau grupări care au avut o contribuție deosebită la combaterea încălcării drepturilor omului prin genocid, expulzare sau distrugerea cu intenție a grupurilor naționale, etnice, rasiale ori religioase.

Printre laureații premiului se regăsesc fostul Președinte german Joachim Gauck, scriitoarea Herta Müller, istoricii Karl Schlögel și Michael Wolffsohn și regizorul Rick Ostermann.

Klaus Iohannis, laureat al mai multor premii internaționale

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale cu privire la activitatea sa politică, toate culminând cu prestigiosul Premiu Carol Cel Mare pe care l-a primit la 2 octombrie 2021, la Aachen. 

Ulterior, la 2 iunie 2022, a fost laureat, la Hof, în Germania, cu Premiul European Carol al IV-lea al Asociației Germanilor Sudeți pentru anul 2020 pentru meritele sale în privința cooperării dintre țările și popoarele Europei Centrale

La 14 octombrie 2020, președintelui i-a fost conferit premiul “Otto cel Mare” al orașului german Magdeburg pentru “onorarea marilor merite în procesul european de unificare” și pentru “promovarea gândirii europene”.

La 4 martie 2020, Klaus Iohannis a primit, într-o ceremonie la București, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020. pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.

În 2018, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Premiul din 2018 a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorghe, acordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.

Tot în 2017, președintele a primit, la Washington, distincţia “Light Unto the Nations”, premiu acordat de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC) şefilor de stat care s-au remarcat, de-a lungul timpului, prin promovarea valorilor democratice.